Author: adison

  • Primul mare stat care se pregăteşte să extindă măsurile de izolare cu încă trei luni şi anulează activităţile din toamnă

    Sistemul universitar de stat din California, cel mai mare din Statele Unite, a anulat marţi cursurile pentru semestrul de toamnă din cauza coronavirusului, în timp ce districtul Los Angeles a anunţat că ordinul de izolare la domiciliu este posibil să fie prelungit cu trei luni, potrivit Reuters.

    Anunţurile de pe coasta de vest au venit după ce expertul principal în boli infecţioase din SUA, dr. Anthony Fauci, a declarat în timpul audierii de marţi din Congres că ridicarea mssivă a restricţiilor ar putea duce la apariţia de noi focare ale bolii, care a ucis aproape 81.000 de americani şi a devastat economia.

    Rectorul Universităţii de Stat din California a declarat că orele din cele 23 de campusuri ale instituţiei vor fi anulate pentru semestrul care începe în septembrie, predarea fiind mutată online.

    „Universitatea noastră, când este deschisă fără restricţii şi plină de persoane, aşa cum era norma tradiţională din trecut, este un loc în care peste 500.000 de oameni se reunesc zilnic într-o peoximitate strânsă şi vibrantă”, a spus rectorul Timothy White într-o declaraţie.

    „Această abordare, din păcate, nu este acum în cărţi”, a adăugat acesta.

    Directorul agenţiei de sănătate publică a districtului Los Angeles, Barbara Ferrer, a adăugat previziunea sa sumbră, spunând că regulile de izolare la domiciliu pentru 10 milioane de locuitori, inclusiv oraşul Los Angeles, vor rămâne, probabil, în vigoare, până la vară.

    „În timp ce măsurile de <acasă în siguranţă> vor rămâne în vigoare în următoarele câteva luni, restricţiile vor fi reduse treptat”, a spus aceasta.

    Boala respiratorie COVID-19 cauzată de noul virus a infectat deja peste 1,3 milioane de americani şi a ucis cel puţin 80.976, potrivit unui raport al Reuters.

  • Timp de aşteptare de şapte ore la intrarea în România pe la Vama Nădlac I

    În ultimele 24 de ore, pe la Nădlac I au intrat 4.100 de persoane, timpul de aşteptare fiind de şapte ore. Întârzierile sunt cauzate de anchetele epidemiologice. La Nădlac II timpii de aşteptare sunt mai reduşi.

    Traficul la intrarea în România prin punctul de Frontieră Nădlac I întregistrează întârzieri serioase din cauza anchetei epidemiologice efectuate la intrarea în ţară, timpii de aşteptare fiind, duminică, de 480 de minute şi 90 de minute la ieşire.

    Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Laura Bondar, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX că sunt şapte artere la intrarea în ţară.

    „La Nădlac I sunt şapte artere de intrare în ţară, timpii de aşteptare fiind de 480 de minute, iar la ieşire sunt şase artere, timpii de aşteptare fiind de 90 de minute. În ultimele 24 de ore au intrat în ţară 4.100 de persoane cu 1.100 de mijloace de transport, iar la ieşire s-au prezentat 6.300 de persoane cu 1.900 de mijloace de transport. Timpii de aşteptare sunt cauzaţi de ancheta epidemiologică efectuată la intrarea în ţară”, a spus Bondar.

    În ceea ce priveşte Punctul de Frontieră Nădlac II se lucrează pe şase artere la intrarea în ţară, timpii de aşteptare fiind de 250 de minute, iar la ieşire sunt două artere, timpii de aşteptare înregistraţi fiind de 30 de minute.

    „Au intrat în ţară în ultimele 24 de ore 4.300 de persoane şi 2.600 de mijloace de transport, iar la ieşire au fost 2.600 de persoane cu 1.900 de mijloace”, a precizat Laura Bondar.

    Potrivit acesteia, măsurile luate la frontieră sunt necesare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

    „În această perioadă, formalităţile de frontieră urmează aceeaşi procedură chiar dacă s-a instituit starea de alertă, persoanele care intră în ţară fiind preluate de reprezentanţii DSP pentru efectuarea triajului epidemiologic”, a mai spus Bondar.

  • Ce spune proprietara unui business dintr-o ţară europeană care îşi redeschide terasele de luni: „Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona”

    Berăria Graminger Weissbraeu din Altoetting, care a fost administrată de aceeaşi familie de peste un secol, se pregăteşte să primească din nou oaspeţi în restaurantul acesteia după o perioadă de pauză de două luni, potrivit Associated Press.

    Bavaria este unul dintre statele germane care îşi va redeschide sectorul ospitalităţii de luni.

    Birgit Detter este una dintre cele trei surori care conduc acest business din Altoetting, un loc popular pentru turişti din apropierea Munchenului.

    În perioada izolării, restaurantul din cadrul berăriei familiei a vândut mâncare şi băuturi prin intermediul livrării la domiciliu, dar, potrivit antreprenoarei „nu a fost nici pe departe suficient”. Berăria produce aproximativ 200.000 de litri de bere anual.

    Antreprenoarea spune că deşi este o uşurare că pot redeschide restaurantul şi biergartenul pentru oaspeţi, noile condiţii de distanţare socială sunt extrem de dificile.

    „Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona fiindcă veniturile nu au ajuns la nivelurile de dinainte – cred că clienţii vor veni, dar în număr mult mai mic”, spune ea
    Printre condiţiile impuse de autorităţi se numără o distanţă între mese de cel puţin 1,5 metri, folosirea măştilor de către angajaţi, o cerinţă grea în condiţiile temperaturilor din perioada verii.
    „Pericolul este că vom avea venituri reduse semnificativ, dar vom avea nevoie de mai mulţi angajaţi pentru a îndeplini aceste condiţii, prin urmare va fi greu să ne continuăm businessul”, a spus Detter.

     

  • Şeful McDonald’s dezvăluie schimbările făcute în restaurante în perioada pandemiei:„Ne-am întâlnit de trei ori pe zi pentru ajustarea acestor planuri”

    Joe Erlinger, preşedintele McDonald’s SUA, a declarat că lanţul de restaurante se pregăteşte de redeschidere, potrivit foxbusiness.com.

    El a prezentat săptămâna trecută şi un plan detaliat de redeschidere.
    Potrivit acestuia, noile proceduri vor include câteva modificări de poziţionare a meselor pentru a permite distanţarea socială, o curăţare mai frecventă a suprafeţelor şi mănuşi şi măşti faciale pentru angajaţi. De asemenea, vor pune la dispoziţia clienţilor mijloace de protecţie a feţei şi mâinilor.

    Locurile de joacă vor rămâne închise, iar procedurile de dine-in vor fi modificate pentru minimizarea contactului direct.

    Alte măsuri se referă la controale ale tempereturii, bariere de protecţie, indicatoare pentru menţinerea distanţei sociale, cât şi training-uri pentru angajaţi.


    „De când a început această pandemie, echipa mea şi cu mine am început să ne întâlnim de trei pri pe zi pentru a evalua şi a ajusta planurile noastre pentru adoptarea celor mai bune practici pentru francizaţii noştri şi pentru pieţele globale”, a scris Erlinger.

    „Acestea vor deservi ca standarde naţionale pentru operaţiunile noastre din cele 14.000 de locaţii din Statele Unite. Toate restaurantele trebuie să implementeze aceste standarde, în plus faţă de legile fiecărui stat, înainte de redeschiderea unui restaurant.”

    Au existat aproximativ 50 de schimbări de procese implementate în restaurantele McDonalds’s până în prezent, potrivit lui Erlinger.

  • „Sclavia modernă“ din abatoarele germane devenite focare de Covid, expusă de presă ani la rând şi ignorată de autorităţi, este preţul real al cărnii ieftine din magazinele Germaniei

    Abatoarele germane devenite focare de COVID-19 în plină pandemie au adus în atenţia lumii condiţiile pre­ca­re de lucru şi cazare pe care le gă­sesc acolo angajaţii, în marea lor ma­jo­ritate veniţi din Europa de Est, inclusiv din Ro­mânia. Un reportaj realizat de Deutsche Welle a ex­pus „sclavia modernă“ din industria cărnii din Ger­mania.

    Însă această „sclavie“ a fost adusă la cunoştinţă publicului şi autorităţilor germane şi acum trei ani, şi acum şapte ani, românii fiind actori principali.

    În 2017, tot Deutsche Welle, una dintre cele mai cu­noscute instituţii de media din Germania şi Eu­ropa, scria despre condiţiile de lucru şi de viaţă ale stră­inilor care muncesc în industria cărnii, importantă pen­tru economie – Germania este cel mai mare pro­du­cător de carne de porc din Europa şi al doilea cel mai mare exportator de carne de porc din UE pe pie­ţe­le din afara UE. Atunci, dintre aceşti lucrători apro­xi­ma­tiv 20.000 erau români, potrivit estimărilor sin­di­catelor. DW scria despre chiria exorbitantă de aproa­pe 2.000 de euro pe lună pe care est-europenii erau ne­voiţi s-o plătească pentru cazarea furnizată de fir­ma care i-a angajat. Unii dintre ei le-au spus jurna­liş­ti­lor că împart apartamente de două dormitoare cu până la nouă alte persoane, că mai plăteau şi între 50 de euro şi 100 de euro pe lună pentru echipamentul de lucru, cum ar fi uniforme şi cuţite, şi că nu li se ofe­rea opor­tunitatea de a învăţa germana. Astfel, ei nu se pu­teau plânge autorităţilor când acestea făceau ve­ri­fi­cări. Nu beneficiau nici de asigurare medicală şi nici de ajutor de şomaj deoarece firma care i-a an­ga­jat, un sub­contractor, anula şi schimba tot timpul con­tra­c­te­le. Prin urmare, lucrătorii nu figurau ca plătitori de con­­tribuţii la sistemul de asigurări sociale al Ger­ma­niei.

    „Sclavi cu salarii în abatoarele germane“, titra în iunie 2013 ziarul Suddeutsche Zeitung. „Industria căr­nii exploatează sistematic muncitorii est-euro­peni“, scria în anul următor Die Zeit.

    În vara anului 2012 o altă dramă atrăgea atenţia lumii asupra muncii în abatoarele germane: în iunie falimenta firma de subcontractare Global Dienst­leis­tungs, care angajase în condiţii dificile 170 de nemţi, români, cehi, slovaci, polonezi, unguri şi brazilieni la aba­torul Waldkraiburg din Bavaria. Oamenii au fost preluaţi de două firme noi, care le-au oferit doar

    24 de ore pentru a semna noi contracte. Unul dintre lucră­tori a povestit că altenativa era să plece de acolo, să rămână fără loc de muncă şi venit pentru familia adusă în Germania. Abatorul Waldkraiburg apar­ţi­nea grupului olandez VION, care avea ca motto „Pasiune pentru mâncare mai bună“.

    Drama a expus faptul că în Germania era o prac­ti­că comună în anumite industrii folosirea sub­con­tractorilor pentru recrutarea personalului în UE, pre­fe­rabil din Europa de Est, mai ales pentru munci se­zoniere, potrivit UEbusiness. Muncitorii erau an­ga­jaţi în ţara de ori­gine şi transferaţi în Germania, care abia în 2015 a intro­dus salariul minim pe economie. Sub regulile UE, lucrătorii detaşaţi ar fi trebuit să primească salarii comparabile cu cele din ţara unde muncesc, iar asi­gu­rările sociale să fie plătite în ţara de origine. În realitate, salariile erau mult mai mici. Acum, în contextul pandemiei, numărul de abatoare germane devenite focare de COVID-19 s-a mărit la trei, majoritatea celor infectaţi fiind români şi bulgari. Unul aparţine grupului VION. Ministerul muncii din Germania a explicat că principala cauză sunt con­diţiile de muncă şi înghesuiala din spaţiile de cazare în care locuiesc lucrătorii sezonieri, notează Bloom­berg. Autorităţile din landurile Saxonia Inferioară, Schleswig-Holstein şi Rinul de Nord Westphalia au cerut testarea muncitorilor din abatoare. Jurnaliştii de la DW s-au dus zilele trecute la primul abator devenit focar, fabrica Coesfeld a companiei West­fleisch, închisă temporar pe 8 mai la ordinul au­to­rităţilor, pentru a vedea ce se întâmplă acolo. O ins­tanţă de judecată care a respins o cerere de ur­genţă din partea companiei pentru menţinerea abatorului în funcţiune a menţionat probleme în a ţine o distanţă de cel puţin 1,5 metri între angajaţi şi folosirea incorectă a măştilor de faţă. Până luni, aproape 250 de lucrători de la Coesfeld au fost testaţi pozitiv pentru SARS-CoV-2. Când echipa DW a ajuns la faţa locului, nimic nu arăta că spaţiile de cazare pentru muncitori ar fi fost puse în carantină.

    „Nicio notificare oficială, niciun semn, nici măcar scris de mână, nimic.“ Oamenii circulau liber. Anne-Monika Spallek, purtătoare de cuvânt a Partidului Verzilor din Coesfeld, a explicat că nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru condiţiile de sănătate şi securitate pentru angajaţi. „Problema a fost împinsă înainte şi înapoi între autorităţile locale, regionale şi statale“, nimeni nefăcând nimic. Unul din motive, sus­pectează ea, este faptul că lucrătorii est-europeni de la Westfleisch sunt angajaţi oficial de un subcontractor, autorităţile de sănătate pu­blică intervenind doar după ce au apărut primele infecţii. Spallek nu crede că firma subcontractoare a luat măsuri pentru prevenirea infectării în spaţiile de cazare ale muncitorilor. „Aceia forţaţi să trăiască în caran­tină ar fi trebuit să primească mâncare şi alte bunuri esenţiale şi nu să fie nevoiţi să se ducă la cum­părături“, a explicat Spallek. Pe site-ul web al Westfleisch scria la acea dată că tuturor muncitorilor infectaţi cu SARS-CoV-2 şi celor care au intrat în contact cu ei li s-a cerut să se autoizoleze în lo­cuinţe. În timpul reportajului au ajuns la căminele lu­crătorilor şi autorităţile, cu costume de protecţie şi tot tacâmul, pentru a testa oamenii.

    O femeie care locuieşte peste drum de căminele mun­citoreşti a spus că autorităţile au reacţionat lent şi că simte simpatie pentru străinii care lucrează la fa-brica de carne. „Sunt oameni săraci, aduşi să stea în condiţii sărăcăcioase şi exploataţi.“

    Preţurile cărnii din Germania erau în scădere înainte de pandemie, atât de mult încât producătorii s-au scandalizat. În statisticile UE, indicele de preţ al cărnii din Germania, raportat la paritatea puterii de cumpărare, este apropiat de media UE, dar el nu diferenţiază între diferitele tipuri de carne. În statisticile privind preţurile la producătorii de carne de porc, cele din Germania sunt comparabile cu cele din România. Preţurile mici reflectă o TVA redusă, dar şi costurile reduse de producţie „ adică cu forţa de muncă. „Sclavia modernă“ despre care scrie DW este preţul real al cărnii ieftine din magazinele germane.

  • Izolarea ca oportunitate. Patronii care şi-au reinventat afacerile, în plină criză

    Plicitiseala din pandemie poate dezlănţui o renaştere a creativităţii la scară globală, scrie CNN. Business-urile au nevoie de creativitate şi inovaţie,atât pentru a evolua, cât şi pentru a ieşi din criză.„Stăm foarte prost la capitolul inovaţie în companiile româneşti”,spune un arhitect în inovaţie

    Plictiseala din timpul pandemiei poate să se transforme în creativitate.

    Alexandra Mone, dezvoltator de software pentru restaurante şi hoteluri, a găsit salvarea pentru clienţii ei şi a inventat un nou program care să îi ajute să supravieţuiască în perioada în care localurile sunt închise.

    „Le-am oferit gratuit modulul de livrare, tuturor clienţilor noi, dar şi celor pe care îi aveam deja şi care au cerut acest lucru. Un modul care să îi ajute cu gestionarea comenzilor online”, a spus Alexandra Mone.

    Ce-i drept, criza coronavirusului i-a forţat pe mulţi să găsească modalităţi de supravieţuire. Şi aşa s-au născut multe soluţii ingenioase pentru probleme spinoase. O spune şi Dan Mocanu, arhitect în inovaţie cu peste 16 ani de experienţă şi sute de companii pentru care a dezvoltat modele profitabile de business.

    „COVID-ul, pentru mine, a fost un accelerator şi un prilej de a incuba, de a crea lucruri noi. Acum am fost forţaţi să pierdem anumiţi clienţi, dar au apărut aceia cu care poţi să faci business în online”, a spus Dan Mocanu.

    În cele două luni în care am fost în stare de urgenţă, 45.000 de companii şi-au restrâns ori oprit complet activitatea din cauza coronavirusului.

  • Cele şase săptămâni în care Statele Unite au eşuat în lupta împotriva COVID-19: Numărul americanilor morţi din cauza virusului a depăşit numărul de decese cauzate de războaiele din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc

    Pe măsură ce planeta face eforturi masive de diminuare a crizei generate de coronavirus, este important să ne concentrăm asupra începutului pandemiei.

    Preşedintele Trump a luat măsuri de controlare a numărului de infecţii încă de pe 31 ianuarie, când a fost interzis accesul în ţară pentru străinii care vizitaseră recent Republica Populară Chineză. Însă au durat şase săptămâni până să interzică călătoriile din Europa, celălalt epicentru al epidemiei, scrie BBC.

    „Va dispărea. Într-o zi, ca un miracol, va dispărea”, spunea preşedintele american la începutul anului. Între timp, virusul s-a răspândit într-o perioadă scurtă pe întreg teritoriul Statelor Unite.

    Strategia principală de controlare a numărului de infecţii este închiderea totală a comunităţilor. China a făcut prima dată acest lucru în Wuhan, iar apoi în regiunea Hubei. Ulterior, Italia a aplicat aceeaşi metodă în Lombardia – regiunea de nord a ţării şi, la scurt timp după, în toată ţara.

    Unii experţi compară perioadele de răspuns cu primele cazuri sau decese cauzate de virus. Germania, Marea Britanie şi Franţa au declarat starea de carantină la relativ scurt timp după primele decese, putând să înveţe din evenimentele care au avut loc în Italia.

    Într-un final, majoritatea statelor americane au implementat măsuri stricte de distanţare, acoperind aproximativ 92% din populaţia ţării. Având în vedere că Statele Unite sunt un stat federal, unde puterea nu este atât de centralizată, o carantină la nivel naţional este extrem de dificil de implementat.

    Însă principalul motiv pentru răspunsul încet al Statelor Unite a fost lipsa de informaţii în ceea ce priveşte gravitatea virusului.

    Pe 20 şi 21 ianuarie, Coreea de Sud şi SUA au raportat primele cazuri cu coronavirus. Patru zile mai târziu, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) cerea aprobarea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente pentru un kit de testare a persoanelor suspecte de COVID-19. Între timp, Coreea de Sud începuse să distribuie kiturile pe întreg teritoriul ţării. 12 zile mai târziu, CDC-ul avea să facă acelaşi lucru, în timp ce Coreea de Sud începuse să dezvolte şi să distribuie echipamente de testare mai rapide. Două zile mai târziu, CDC-ul declara că testele sunt defecte, iar pe 29 februarie, doar trei din peste 100 de laboratoare americane deţineau teste aprobate de CDC.

    Până pe 8 martie, la şase săptămâni după ce a fost raportat primul caz, au fost testaţi doar 3.000 de oameni, adică 1 din 100.000 de cetăţeni – comparativ cu 1 din 342 în Coreea de Sud. La mijlocul lunii, SUA testaseră 31 din 100.000 de oameni.

    Pe 15 aprilie, SUA au depăşit Coreea de Sud în ceea ce priveşte rata de testare. Însă faptul că primele săptămâni au fost total pierdute a avut consecinţe serioase asupra răspunsului administraţiei Trump.

    Nu există ţară care să fie avut o strategie perfectă în situaţia de faţă. Însă unele state au reuşit să menţină numărul de decese la un nivel cât mai scăzut. Prin contrast, au murit mai mulţi americani din cauza COVID-19 decât în urma războaielor din Vietnam, Afghanistan şi Irak la un loc.

    Astfel, Statele Unite au ratat în primele săptămâni o mulţime de oportunităţi de controlare a numărului de infecţii şi de salvare a unui număr mai mare de vieţi.

     

  • Al doilea val de infecţii cu coronavirus, improbabil în Danemarca – una dintre primele ţări care au impus restricţiile de circulaţie

    Numărul cazurilor cu coronavirus a crescut în Germania pe măsură ce restricţiile de circulaţie au fost ridicate, stârnind frici în legătură cu un al doilea val de infecţii odată ce ţările încep să relaxeze măsurile de distanţare socială, scrie BBC.

    Danemarca a fost una dintre primele ţări europene care au adoptat măsurile impuse de starea de carantină şi a fost una dintre primele state care au renunţat la restricţii. Elevii din şcoala primară s-au reîntors la şcoală de pe 15 aprilie, saloanele de coafură fiind deschise a doua zi.

    Acum, ţara a început să redeschidă restaurantele şi mall-urile şi a aplicat măsuri de identificare şi monitorizare a celor infectaţi.

    Epidemiologul-şef Kare Molbak a declarat că rata de infecţii va rămâne mică după ridicarea restricţiilor şi nu crede că ţara va întâmpina un al doilea val de infecţii.

    „Nicio ţară nu a fost lovită momentan de al doilea val. Unele ţări au avut ritmuri de infecţie care au urcat şi au coborât în mod constant. Dar nu informaţiile pe care le deţinem până în prezent, este total improbabil să vedem un al doilea val”, a spus Molbak.

     

  • Rezultatele strategiei lansate în Suedia: Ţara înregistrează una dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume

    Cel puţin 45 de ţări au declarat stare de carantină pentru a încetini răspândirea coronavirusului în lunile martie şi aprilie. Suedia, însă, a ales o strategie mai relaxată. „Modelul suedez” încurajează cetăţenii să menţină voluntar măsurile de distanţare socială şi le permite business-urilor, restaurantelor şi şcolilor să rămână deschise.

    Datele sugerează că ţara ar plăti de fapt un preţ îngrijorător: Suedia are una dintre cele mai mari rate de mortalitate per suta de mii de locuitori din lume, scrie Business Insider.

    Astfel, ţara înregistrează 34 de decese la 100.000 de oameni, potrivit Universităţii Johns Hopkins. Prin comparaţie, Spania înregistrează 57 şi Italia 51, iar la polul opus se găsesc Brazilia cu 6 şi Rusia cu 2 decese la o sută de mii de locuitori.

    Suedia are o populaţie de 10,23 de milioane de locuitori şi a raportat peste 3.500 de decese cauzate de COVID-19. Numărul de morţi este extrem de mic prin comparaţie cu cifrele înregistrate de ţări precum Statele Unite, care au raportat 85.000 de decese. Însă dacă luăm în calcul populaţia Suediei, numărul oamenilor care au murit din cauza bolii este aproape egal cu cifrele raportate de state cu populaţii mult mai mari.

    Săptămâna trecută, Anders Tegnell – principalul epidemiolog al Suediei, a declarat că numărul de morţi a fost total neprevăzut.

    „Nu am calculat iniţial un număr atât de mare de decese. Am calculat mai amănunţit câţi oameni se vor bolnavi, însă numărul morţilor ne-a surprins pe toţi”, a spus Tegnell.

    În mod similar, rata de mortalitate – calculată în raport cu numărul total de cazuri raportate – este printre cele mai mari din lume, mai exact de 12,4%. Procentul este mai mic decât cel raportat de Franţa (15,1%) şi Marea Britanie (14,4%), dar Spania (11,8%) şi Statele Unite (6%).

    Există o varietate de explicaţii, una dintre ele fiind rata de testare. Dintr-un total de 1.000 de oameni, Suedia testează doar 17,58, conform Statista. Numărul este relativ mic prin comparaţie cu Norvegia (37,86) şi Islanda (160,44).

     

  • Donald Trump avertizează: Statele Unite ar putea tăia legăturile cu China şi ar economisi 500 de miliarde de dolari

    Preşedintele american Donald Trump a declarat că poate tăia definitiv legăturile cu China din cauza modului în care ţara a gestionat pandemia de coronavirus, subliniind deteriorarea constantă a relaţiilor cu a doua cea mai mare economie a lumii, scrie Deutsche Welle.

    Trump a acuzat în mod repetat China că ar ascuns intenţionat gravitatea situaţiei din ţară şi în special din regiunea Hubei.

    Într-un interviu cu Fox Business de joi, Trump a fost întrebat ce răspuns le-ar oferi Statele Unite Republicii Populare Chineze.

    „Sunt o mulţime de lucruri pe care le putem face. Am putea renunţa definitiv la relaţii. Acum, dacă am face asta, ce s-ar putea întâmpla? Am economisi 500 de miliarde de dolari dacă am renunţa definitiv la relaţii”, a declarat Trump într-un interviu din cadrul Fox Business, referindu-se la importurile anuale din China.

    Tensiunile dintre Washington şi Beijing au crescut încontinuu pe fondul originii coronavirusului. China a insistat că a fost transparentă în abordări. „L-ar fi putut opri. Ar fi putut opri totul în China, de unde a venit. Dar nu s-a întâmplat aşa”, a spus Trump.

    Preşedintele american a mai spus că pandemia a aruncat o umbră asupra acordului SUA-China, încheiat la începutul anului, pe care îl numise anterior o „realizare majoră”.

    „Deci, închei un acord comercial, iar acum spun că nu mi se mai pare la fel. Cerneala era încă proaspătă când a venit ciuma. Şi nu mi se mai pare la fel”, a spus Trump.

    În cadrul acordului semnat în ianuarie, Beijingul a promis să cumpere bunuri în valoare de 250 de miliarde de dolari într-o perioadă de doi ani, în timp ce Washingtonul a fost de acord să elimine o serie de tarife pentru produsele venite din China.