BusinessMagazin

Author: adison

  • UiPath şi-a lansat noua generaţie de roboţi software în Las Vegas. Daniel Dines, fondator şi CEO: La fiecare 90 de secunde câştigăm un client nou

    UiPath, cel mai valoros start-up de IT din România, liderul global al noii industrii a roboţilor software – care automatizează activităţile repetitive din companii şi instituţii – câştigă un client nou la fiecare 90 de secunde, a declarat Daniel Dines, fondator şi CEO al firmei în cadrul unui eveniment organizat în Bellagio, unul dintre cele mai luxoase hoteluri din Las Vegas, pentru a marca lansarea unei noi generaţii de roboţi software.

    „Câştigăm un utilizator nou la fiecare 90 de secunde”, a aclamsat Dines în faţa audienţei. El a adăugat că noua versiune a soluţiilor de automatizare dezvoltate de UiPath le va permite şi utilizatorilor care nu au cunoştinţe de programare să creeze roboţi. „Odată cu lansarea noii platforme de software care le va permite «cetăţenilor dezvoltatori» să construiască automatizări, vom închide cercul productivităţii pe care instrumentele de productivitate l-au deschis acum 30-40 de ani”, a adăugat Dines. UiPath a fost evaluată la 7 mld. dolari după cea mai recentă rundă de finanţare. Fondată în Bucureşti, UiPath are acum sediul central în New York.

  • Adoptat de Senat: Se schimbă modul de acordare a premiilor la loteria bonurilor fiscal

    Senatorii au adoptat, în data de 16 octombrie 2019, proiectul de lege care prevede modifică modul de acordare a premiilor la loteria bonurilor fiscale şi prin care majoritatea premiilor vor fi acordate pentru bonurile cu valoare mică şi restul pentru bonurile cu valoare mare.

    Mai exact, este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

    Această propunere vine după ce Ministerul Finanţor a constatat că actualul sistem favoriza desemnarea drept câştigătoare a bonurilor cu valori mari, de peste 100 de lei. 

    Pentru ca propunerea legislativă anterior menţionată să între în vigoare, această trebuie să fie adoptată şi de Camera Deputaţilor, ca mai apoi să fie promulgată de preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial.

    Datele statistice referitoare la dispersia pe intervale valorice a bonurilor fiscale în raport cu valorile extrase arată că doar în cazul a 6 extrageri (10,17%) din cele 59 organizate în perioada aprilie 2015 – iulie 2019, bonul fiscal câştigător a avut o valoare mică, din intervalul 1-99 lei, arată ministerul.

    Din datele disponibile rezultă că, ponderea bonurilor fiscale pe intervale valorice, în total bonuri fiscale emise de operatorii economici din Romania, este următoarea: bonuri fiscale cu valori cuprinse în intervalul 1 – 99,99 lei : 83%; bonuri fiscale cu valori cuprinse în intervalul 100 – 999,99 lei : 17%

    Astfel, probabilitatea scăzută, confirmată de datele statistice prezentate, a extragerii unor valori mici, aferente achiziţiilor uzuale de bunuri cu amănuntul şi servicii, în condiţiile în care operatorii economici eliberează, preponderent bonuri fiscale cu valori de până la 100 lei (aprox. 83%), poate determina o diminuare a popularităţii Loteriei bonurilor fiscale, întrucât deţinătorii de bonuri fiscale cu valori mici, care sunt majoritari numeric, au şanse reduse să devină câştigători, nefiind astfel stimulaţi prin acest instrument să solicite şi să păstreze bonurile fiscale pentru participarea la Loteria bonurilor fiscale, arată expunerea de motive a actului normativ pus în dezbatere publică de minister.

    Propunerea stabileşte acordarea a maximum 80 de premii pentru intervalul valoric 1-99 lei şi a cel mult 20 de premii pentru intervalul valoric 100-999 lei.

    Extragerea aleatorie de numere, se va face astfel: a) câte un număr din intervalele valorice 1-99 lei inclusiv, respectiv 100-999 lei inclusiv. Fiecare număr extras reprezintă valoarea totală a bonului fiscal, fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi rezultă în urma extragerii succesive a două, respectiv trei serii de cifre, după caz, cuprinse între 0 şi 9; b) un număr reprezentând ziua emiterii bonului fiscal; c) un număr reprezentând luna emiterii bonului fiscal, în cazul extragerilor ocazionale.

     

  • Noapte cu violenţe EXTREME în centrul Barcelonei. Separatiştii au incendiat maşini şi au aruncat cu ACID în poliţişti

    Poliţia din regiunea Catalonia a transmis că mai mulţi demonstranţi violenţi au aruncat cu pietre, petarde, cocktailuri molotov şi “obiecte umplute cu acid” spre forţele de ordine.

    Peste 50 de persoane au fost reţinute, iar 125 rănite, în urma manifestaţiilor din zilele precedente. Printre răniţi se numără şi membri ai forţelor de ordine.

    Alte 20 de persoane au fost reţinute miercuri după-amiază în legătură cu comiterea de acţiuni violente în cursul demonstraţiilor.

     

     

    Carles Puigdemont, fost lider al guvernului separatist catalan, care a fugit în Belgia în anul 2017, după eşecul tentativei de secesiune, i-a încurajat pe protestatari să continue să se mobilizeze într-un “tsunami democratic”.

    Succesorul său în funcţia de premier regional, Quim Torra, a afirmat miercuri spre joi noapte că “un grup de infiltraţi şi provocatori” a fost responsabil pentru recentele acte de “vandalism”.

    “Mişcarea de independenţă nu este şi nu a fost niciodată violentă”, a mai spus Torra, adăugând: “Nu există niciun motiv sau justificare pentru a incendierea maşinilor”.

    Premierul spaniol Pedro Sanchez a condamnat incidentele violente, afirmând că Guvernul de la Madrid va continua să “garanteze securitatea” în regiune.

    Mii de persoane au protestat paşnic în alte zone din regiunea Catalonia, iniţiind inclusiv “marşuri pentru libertate” spre Barcelona.

    Catalonia a organizat în 2017 un referendum privind independenţa faţă de Spania. Plebiscitul, care a avut rezultat proindependenţă, nu a fost aprobat de Curtea Constituţională din Spania. Parlamentul catalan a proclamat independenţa, dar a suspendat decizia. Liderii UE au pledat pentru soluţionarea crizei prin dialog.

    După patru luni de deliberări, instanţa supremă de la Madrid a anunţat luni că nouă lideri separatişti catalani au primit sentinţe între 9 şi 13 ani în închisoare. Decizia a provocat ample proteste la Barcelona şi în alte oraşe din regiune, soldate cu rănirea a cel puţin 78 de persoane.

  • Kovesi a cerut, când era şef DNA, ca interceptările unui fost şef de parchet să fie transmise SRI, în calitate de „beneficiar secundar”. Ce s-a întâmplat cu dosarul

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare au constatat mai multe situaţii în dosarele cu magistraţii de la DNA, iar multe dintre acestea au vizat interceptările dispuse în cauze care, ulterior, au rămas în nelucrare şi au fost clasate.

    Potrivit concluziilor raportului Inspecţiei Judiciare, informaţiile obţinute de anchetatori în urma interceptărilor magistraţilor au fost trimise, în calitate de beneficiari principali sau secundari (în funcţie de situaţie) şi unor unităţi militare din cadrul SRI. Totodată, au fost şi situaţii în care autorizaţiile emise de instanţă au fost direct puse în aplicare de o unitate militară din SRI în baza protocolului din 2009, încheiat între Parchetul General şi Serviciu.

    Un dosar de la DNA structura centrală (deschis în 2014) şi trimis ulterior la serviciul teritorial Oradea (2016) a vizat anchetarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea de la acel moment (Aurel Mascaş), care a fost interceptat în baza a patru mandate de supraveghere tehnică.

    Inspectorii judiciari au identificat mai multe adrese al DNA – central, toate semnate de şeful Direcţiei de la acel moment, Laura Codruţa Kovesi. Fosta şefă DNA solicita ca rezultatul mandatelor de supraveghere să fie transmis, săptămânal, către două unităţi militare din SRI, în calitate de beneficiari secundari. Motivul a fost „efectuarea în condiţii optime a urmării penale”.

    Inspectorii au mai găsit o adresă semnată tot de Laura Codruţa Kovesi către SRI, prin care cerea, în baza protocolului din 2009, sprijin tehnic şi analitic în dosar.

    Într-un alt dosar de la DNA Oradea, procurorul de caz a cerut într-un dosar penal interceptarea pentru 30 de zile pentru judecător, avocat şi alte persoane, dar şi autorizarea înregistrărilor audio-video în mediul ambiental, pe momente operative.

    În acelaşi referat, inspectorii judiciari au mai constatat documente care arătau:

    – interceptările şi înregistrările aprobate mai sus vor fi efectuate de SRI Bihor, în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă;

    – redarea convorbirilor şi exploatarea materialelor să revină tot SRI Bihor;

    – înregistrările audio-video în mediul ambiental şi de imagini şi redarea discuţiilor înregistrate vor fi efectuate de aceeaşi structură.

    Instanţa de la Curtea de Apel Oradea a autorizat măsurile solicitate în martie 2013, însă în perioada martie 2013 – februarie 2014 dosarul a rămas în nelucrare. În iulie 2014, cauza a fost clasată.

    Inspectorii judiciari au verificat dosarele de la DNA cu magistraţi instrumentate în perioada 2014-2018. În urma plenului de marţi, care a durat 7 ore, a fost validat raportul Inspecţiei Judiciare privind dosarele de pe rolul DNA cu magistraţii. Subiectul creat numeroase discuţii contradictorii între membrii CSM.

  • Cum trăiesc oamenii în sigurele oraşele din lume care au interzis maşinile. “Scopul nostru e să redăm străzile oamenilor”

    În ultimul secol, maşinile au dominat peisajul urban. Străzile au fost lărgite pentru a acomoda numărul tot mai mare de vehicule, în vreme ce spaţiile verzi au fost convertite în parcări. Maşina personală a revoluţionat mobilitatea, dar a adus şi numeroase probleme, precum poluarea aerului sau accidentele din trafic. Astăzi, câteva oraşe încearcă să redeseneze oraşele fără maşini, scriu cei de la BBC.
     
    Capitale precum Oslo sau Madrid au ţinut primele pagini ale ziarelor cu planuri de a interzice maşinile din zonele centrale – niciuna dintre localităţi nu a reuşit, încă, să ducă planul la bun sfârşit. Cu toate acestea, există o tendinţă evidentă de a îngreuna mersul cu maşina, fie că vorbim de taxele impuse de autorităţile londonez, fie de sistemul par-impar impus în Mexico City (cei cu numere de înmatriculare pare pot conduce doar în anumite zile ale săptămânii, la fel în cazul celor cu numere impare).
     
    “Scopul nostru e să redăm străzile oamenilor”, a declarat Hanna Marcussen, viceprimar al oraşului Oslo, responsabilă cu dezvoltarea urbană. “Totul se rezumă la cum vrem să folosim străzile; din punctul nostru de vedere, acestea ar trebui să fie locuri în care să cunoşti oameni, să ieşi la restaurant, locuri în care să poată fi expusă arta.”
     
    Cum ar arăta, însă, un oraş fără maşini? Rasford Acheampong, cercetător la Universitatea Manchester, notează că eliminarea maşinilor ar reduce poluarea şi ar putea îmbunătăţi sănătatea cetăţenilor, dar autorităţile trebuie să aibă în vedere că oamenii au nevoie de mijloace de transport. În multe locuri din Europa, atrage el atenţia, mulţi oameni nu pot ajunge la muncă fără maşină.
     
    Aici apare conceptul “ultimului kilometru”, adică conexiunea dintre transportul public şi ultima parte a călătoriei efectuată de o persoană. Cât timp autorităţile nu vor rezolva această idee, eliminarea maşinilor din oraşe nu pare o idee fezabilă.
     
    Rămâne de văzut cât şi cum va putea fi implementat planul de a elimina maşinile din oraşe, însă un lucru rămâne sigur: acele locuri în care nu există autovehicule – Veneţia e un bun exemplu – par a fi mult mai prietenoase cu proprii locuitori.

  • Dacă iadul ar fi oamenii din jurul tău, Bulgaria ar fi paradisul

    În Bulgaria rurală moartea şi degradarea sunt omniprezente. În sate, chiar şi în cele din apropierea marilor oraşe, şiruri întregi de case stau părăsite de-a lungul străzii principale. Obloane trase, lacăte la uşi, perdele în geam, în cazurile fericite. Altfel, locuinţe în paragină, gata să se prăbuşească, camere devastate, grădini năpădite de bălării şi copaci invazivi. Hameiul sălbatic sufocă pomii fructiferi. În Bulgaria rurală, mor până şi bisericile.

    Mor şi cimitirele – nu mai există morţi care să fie îngropaţi. Satele au fost pline de viaţă odată, mărturie stau pieţele lor mari şi deschise, flancate cu magazine mixte – acum pustii –, căminele culturale şi impozantele clădiri administrative. Oamenii satului sunt doar amintiri, ce te ţintuiesc cu privirea de peste tot, de pe afişele comemorative lipite pe panouri, pe uşi, pe garduri, pe geamurile fostelor magazine, pe stâlpi, prin staţiile de autobuz.

    Cei câţiva săteni rămaşi îşi fac de lucru pe la câmp, pe la câte vreo Lada antică, dar încă funcţională, iar când nu au de lucru te privesc curios, pe tine, un străin, din cârciuma sărăcăcioasă ce ţine loc de inima satului.

    Devin prietenoşi când te prinzi la joacă cu pisicile care au luat locul oamenilor. Pisicile sunt omniprezente, la fel ca afişele cu feţele morţilor. Noaptea se aud din toate părţile şacalii, făpturi ale singurătăţii, temătoare de oameni. Drumurile pustii, liniştea din sate şi livezile devenite păduri le permit să se apropie. Aceste lucruri se văd foarte bine de pe bicicletă.

    Aşa le-am văzut şi eu. Drumurile pustii dintre satele pustii, şoselele naţionale slab circulate, dar bune, fac din Bulgaria un paradis pentru biciclişti, iar de pe bicicletă poţi înţelege cel mai bine o naţiune: îi respiri aerul, îi simţi mirosurile, căldura sau frigul, traficul, îi saluţi oamenii. Poţi opri la fiecare cârciumă din fiecare sat.

    Acolo afli, spre exemplu, că România este mai bogată, sau cel puţin mai scumpă decât Bulgaria – aceasta este impresia bulgarilor (cel puţin la nivel de preţul berii, satele româneşti şi cele bulgăreşti se aliniază perfect). Dar afli acest lucru într-o limbă internaţională constând din gesturi, cuvinte în bulgăreşte învăţate din programele de desenele animate bulgăreşti interceptate în vremurile comuniste, germane, spaniole şi în cel mai rău caz ruseşti.


    Partea cu rusa este de înţeles. Bătrânul Jivkov a fost loial URSS-ului până la moartea imperiului, iar rusa a fost predată intens în şcoli. Tablouri cu fostul dictator încă mai pot fi văzute în cârciumile cu stil. Iar partea cu germano-spaniolo-italiano-olandeza spune totul despre prezentul şi viitorul  Bulgariei.

    Bulgaria a pierdut o cincime din populaţie din 1990 încoace. Oamenii, mai ales tinerii, au plecat din ţară, alungaţi de sărăcie, pentru a găsi un trai mai bun în alte colţuri ale Europei. Aderarea la Uniunea Europeană, unde forţa de muncă se mişcă liberă, a accelerat depopularea.

    ONU estimează că populaţia Bulgariei se va reduce de la 7,2 milioane de persoane, cât sunt în prezent, la 5,2 milioane până în 2050, ceea ce face ca Bulgaria să fie naţiunea care se micşorează cel mai rapid din lume. Catastrofa demografică este concentrată în zona rurală. Oraşele mici se micşorează cam cu 2.000 de persoane în fiecare an. Sunt sate care n-au mai văzut un nou-născut de două decenii. Un mit local spune că mai mulţi bulgari trăiesc în afara ţării decât în Bulgaria, cel mai sărac stat din UE. 

    Bulgaria a „donat” forţă de muncă în valoare de 40 de miliarde de leva Uniunii Europene, a calculat profesorul Boian Durankev. Comentariile sale au fost publicate de Novinite. O leva face cam o jumătate de euro. Leva este ancorată de moneda unică europeană încă de la introducerea acesteia, în 1999, pentru evitarea colapsurilor valutare, iar Bulgaria este un exemplu de cumpătare bugetară.

    Are şi ratinguri bune, superioare celor ale României. Însă acest lucru nu le este de folos oamenilor. Profesorul a precizat că ţările importante din Uniune sunt interesate să extragă personal din Bulgaria, dar şi din România şi celelalte ţări est-europene. El a explicat că este necesar ca ţările în cauză să solicite despăgubiri de la UE, iar cu aceşti bani să se creeze condiţiile care să-i încurajeze pe oameni să rămână să muncească în propriile ţări.

    „Aceasta ar însemna investiţii mult mai mari din fonduri europene în aceste economii. În al doilea rând, ar trebui un al 13-lea salariu sau o a 13-a pensie pentru toată lumea şi, de asemenea, o ridicare mult mai accelerată a salariului minim şi, treptat, a salariului mediu. Nu este nimic rău în a avea un salariu minim european comun“, apreciază profesorul Boian Durankev.

    Însă, după cum spunea Cicero, „Ubi bene, ibi patria”, unde-i bine, acolo este patria. Lipsa banilor este doar un element al ecuaţiei catastrofei demografice bulgare. Bulgaria este percepută ca fiind una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar corupţia înrădăcinată adânc în societate şi devenită un mod de viaţă denotă un deficit de civilizaţie. Suspiciunea faţă de străini este un simptom al acestui deficit de civilizaţie.

    Guvernul de la Sofia nu ţine o evidenţă strictă a celor care pleacă să muncească în străinătate, însă unii ecomomişti, printre care Ţvetan Davidkov, estimează că cel puţin 60.000 de bulgari îşi părăsesc ţara în fiecare an. Şi chiar şi această estimare s-ar putea să fie optimistă, având în vedere că doar Germania, cea mai mare economie europeană, a primit în 2017 circa 30.000 de noi rezidenţi bulgari. Acolo, în 2006, anul de dinaintea intrării Bulgariei în UE, au venit doar 8.000 de bulgari. În anul următor, numărul a sărit la 20.000. O localitate întreagă s-a mutat în Germania.

    „Prognozele privind populaţia nu sunt optimiste, iar acest lucru este o mare problemă pentru noi”, spune pentru BBC Davidkov, profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Sofia. Hemoragia de talente, continuă el, afectează toate sectoarele economiei deoarece majoritatea bulgarilor, de la doctori la muncitori în construcţii, cred că afară îi aşteaptă oportunităţi mai bune.

    Şi alte ţări est-europene suferă de o astfel de hemoragie de capital uman, inclusiv România. Însă în Bulgaria boala este deja cronică. Periferiile oraşelor mai mari sau mai mici din România se extind, apar cartiere noi, se construieşte, iar acest boom alimentează o întreagă industrie. Tineri care au plecat să lucreze în străinătate se întorc şi îşi fac familii, îşi cheltuiesc banii pe locuinţe şi maşini. În Bulgaria, odată ieşit din oraşe te întâmpină deşertul uman.

    Veliko Tîrnovo este un bun exemplu. Este un oraş istoric, frumos, plin de viaţă şi de oameni, înconjurat de frumuseţi naturale deosebite. Drumurile care ies din oraş sunt bune, dar nu duc nicăieri. Satele pustii te întâmpină de la nici 5 kilometri de ieşiri. Există şi câteva oaze de viaţă rurală în regiune: canionul şi satul Emen, frumosul sat tradiţional Bojenţite sau canionul şi cascada de la Hotniţa. Deşi ruina este încă prezentă, muzica pulsează, miroase a mâncare, maşini şi motoare urlă turate, iar copiii se aleargă şi râd. Dar mulţi dintre ei sunt români. Înjurăturile tradiţionale ale părinţilor îi dau de gol. Liniştea şi dezolarea Bulgariei rurale au farmecul lor.

    Sunt chiar atrăgătoare pentru unii. La intarea în Gorsko Kalugerovo (sau la ieşire), un scoţian şi-a instalat într-o gospodărie locală o minibrutărie, cu pâini şi pâinişoare şi prăjituri de tot felul făcute de el. Serveşte clienţilor mâncare caldă doar duminica, în rest stă pe terasa luată în primire de vreo 15 pisici la discuţii cu clienţii şi trecătorii. Oamenii îl ştiu şi-i apreciază produsele.

    Vestea locului s-a dus din vorbă în vorbă. Străinii vin şi opresc, cumpără şi discută înconjuraţi de pisici, încântaţi că engleza lor poate fi înţeleasă de cineva. Vin şi bulgari. Coşurile cu produse se golesc rapid, însă scoţianul se ţine de principiul lui, de a nu găti în fiecare zi. Banii astfel obţinuţi îi ajung să-şi plătească taxele şi să-şi hrănească pisicile.

  • Tehnologia IoT, de la idee la produs

    Syswin Solutions este o companie românească de cercetare şi dezvoltare aplicată (applied research & development), înfiinţată acum 7 ani cu capital privat. Soluţiile integrate ale companiei sunt create de la nivelul de concept până la producţia de serie, atât hardware, cât şi software. „Viziunea din spatele companiei a fost aceea de a conecta mii de echipamente inteligente şi chiar mediul înconjurător într-o reţea virtual infinită, plecând de la câteva industrii ce au fost de interes şi considerate cu potenţial în decembrie 2012 de către fondatorul companiei”, explică Adrian Zărnescu, CTO al Syswin Solutions.

    Atenţia echipei Syswin a fost îndreptată, încă de la început, către protecţia mediului înconjurător şi susţinerea agriculturii de precizie prin intermediul tehnologiei IoT (Internet of Things). Înţelegând nevoia de finanţare pe termen lung a activităţii de cercetare privată, compania a accesat în 2016 o finanţare de 1 milion de euro din fonduri europene, cu ajutorul căreia a pus bazele propriei linii de micro-producţie electronică şi a lansat pe piaţă, la finalul anului 2018, patru soluţii IoT pentru agricultura de precizie, oraşe inteligente şi mediul înconjurător.

    Investiţia iniţială în 2012 a fost de numai 30.000 euro, însă compania a reuşit să se autofinanţeze relativ repede, atingând în 2016 o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro din vânzarea de sisteme de monitorizare şi control, având la acel moment doar 7 angajaţi. La finalul anului 2016, odată cu demararea proiectului de cercetare finanţat din fonduri europene, echipa a crescut la peste 35 de ingineri, cercetători şi programatori; în prezent, Syswin Solutions are 41 de angajaţi.

    „Fiecare dintre soluţiile noastre şi-a propus să contribuie la rezolvarea unei probleme specifice industriei căreia i se adresează”, explică Adrian Zărnescu. „În agricultură, soluţia SysAgria oferă fermierilor, prin crearea de reţele de tip mesh LoRa (tehnologie care permite dispozitivelor comunicarea pe distanţe mari cu aplicaţii conectate la internet – n. red.), extinse pe suprafeţe de mii sau zeci de mii de hectare, informaţii vitale în timp real despre microclimatul pe care îl monitorizează cu o multitudine de senzori precum temperatura, umiditatea, precipitaţiile, radiaţia solară, direcţia şi viteza vântului, presiunea atmosferică, stratul de zăpadă şi altele – toate cu scopul de a oferi avertizări asupra riscului de apariţie a bolilor specifice culturilor extinse şi de estimare a producţiei pe regiunile cultivate.”

    Toate aceste informaţii, explică CTO-ul Syswin, îi oferă fermierului suportul de a decide rapid şi de a-şi planifica acţiunile bazându-se pe date. „Agricultura românească a evoluat în ultimii ani în direcţia adoptării de noi tehnnologii şi suntem convinşi de faptul că şi această tehnologie de ultimă generaţie va fi adoptată la scară largă.”

    Pentru monitorizarea nivelului de poluare urbană, compania a lansat o soluţie care măsoară în timp real toţi parametrii indicaţi prin Directiva Europeană 2008/50/EC, printre care se numără anumite particule în suspensie sau gaze precum dioxidul de carbon. Municipalităţile pot crea reţele extinse la nivelul oraşelor şi împrejurimilor pentru a monitoriza atât poluarea generată de trafic, cât şi cea generată de gropile de gunoi sau de surse industriale. 

    „Pentru corelarea nivelului de poluare cu traficul am creat o reţea integrată de staţii SmartAir City şi senzori magnetici SysTraffic instalaţi la o adâncime de până la 60 de centimetri sub stratul de uzură al carosabilului, prezentând astfel legătura directă între emisiile autovehiculelor şi evoluţia gazelor nocive la nivelul mediului urban, explică Zărnescu. „O astfel de soluţie, bazată pe senzori magnetici, are multiple avantaje precum instalarea facilă şi neafectarea acestora de către lucrările de reparaţie aduse covorului asfaltic.

    Anul acesta a reprezentat un moment important în evoluţia companiei, întrucât lansarea pe piaţă a patru noi soluţii complexe şi de ultimă generaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate a reprezentat un efort uman şi financiar şi greu de susţinut pentru o companie mică, spune Adrian Zărnescu. „Cu toate acestea, soluţia destinată agriculturii a obţinut încrederea unuia dintre cei mai importanţi fermieri români şi luna aceasta am finalizat punerea în funcţiune a celei mai mari reţele de tip mesh LoRa din România, pe o suprafaţă de peste 25.000 ha exploatate de grupul Cerealcom.”

    Al doilea moment important a avut loc în luna septembrie, când compania a obţinut finanţare pentru un alt proiect destinat agriculturii de precizie prin Horizon 2020, devenind a şaptea companie din România, de la lansarea acestui program în urmă cu opt ani, care beneficiază de susţinere financiară.

    Adrian Zărnescu nu consideră că a întâlnit, până în acest moment, obstacole „în adevăratul sens al cuvântului”, însă activitatea de cercetare şi dezvoltare aplicată presupune un timp extrem de scurt de la idee la valorificare, astfel încât inovaţia să îşi atingă scopul. „Drept urmare, efortul trebuie să fie permanent susţinut, gradul de noutate este foarte ridicat, iar curba de învăţare este foarte scurtă pentru întreaga echipă. Implicit, presiunea devine uneori extrem de mare. Datorită pasiunii pentru electronică şi inovare, presiunea a scos uneori la suprafaţă «diamante».”

    Zărnescu spune că şi-a propus ca activitatea de bază a companiei să rămână cercetarea şi dezvoltarea de soluţii proprietare cu focus pe agricultura de precizie şi mediu, „ceea ce va însemna extinderea departamentului intern destinat accesării de fonduri europene pentru cercetare şi consolidarea prezenţei acestor soluţii pe piaţa europeană prin intermediul parteneriatelor strategice”.

  • Liderii grupurilor politice ale Parlamentului European au confirmat numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef european

    „Liderii grupurilor politice au susţinut, astăzi, numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Decizia luată în Conferinţa Preşedinţilor (compusă din liderii grupurilor politice şi preşedintele Parlamentului European David Sassoli) vine în urma unui acord în luna septembrie între echipele de negociere ale Parlamentului şi Consiliului asupra procurorului-şef european. După confirmarea acesteia astăzi, doamna Kovesi poate să îşi înceapă mandatul de şapte ani. Consiliul a susţinut acordul la începutul acestei săptămâni”, au transmis reprezentanţii PE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată (Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

    Se preconizează că EPPO îşi va începe activitatea în noiembrie 2020. EPPO va avea sediul la Luxemburg.

  • Tânărul din România care nu a mai vrut să fie angajat si să mai muncească pentru alţii şi a decis să-şi facă o afacere. Acum face 1 milion de dolari stând pe un şezlong pe o plajă din Bali

    Acest tânăr român a găsit o metodă să facă bani şi pentru asta îi este suficient un calculator conectat la internet. Acest sistem de lucru îi permite să călătorească oriunde şi oricând, iar anul trecut firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari. Cum a reuşit asta?

    Exploatând oportunitatea pe care o oferă comerţul global. Întins pe un şezlong de pe o plajă din Bali, românul a povestit într-un articol publicat de Business Magazin anul acesta cum a reuşit să-şi îndeplinească visul.

    Alex Hudiţan povesteşte că era angajat într-o multinaţională de doi ani de zile, unde ”aveam un titlu pompos, dar nu făceam mare lucru şi adevărul e că munceam cam 10 minute pe zi şi în rest mă uitam pe net“, când s-a gândit că trebuie să-şi părăsească jobul în căutare a ceva mai satisfăcător. ”Aveam un job stabil, călătoream de două ori pe an şi mi se părea că duc o viaţă bună, dar în acelaşi timp simţeam că mor pe dinăuntru.“ Avea nevoie de o schimbare.

    Mai mult, Alex Hudiţan spune că a avut un şoc când un prieten de-al lui a murit şi a mărturisit că ”dacă viaţa se poate termina oricând, atunci de ce să nu fac în viaţă doar ceea ce îmi place?“. Cu acest scop în minte, şi-a propus să călătorească, să vadă întreaga lume şi, de ce nu, să facă şi bani cât să-i permită să trăiască confortabil.

    El a găsit o metodă să câştige bani fără să fie nevoit să respecte un program fix sau meargă, zi după zi, în aceeaşi clădire de birouri. Tot ce are de făcut este să se asigure că are calculatorul la îndemână şi acces la internet; anul trecut, firma lui a avut o cifră de afaceri de 1 milion de dolari şi o marjă de profit de 25-30%, potrivit tânărului. A reuşit acest lucru cumpărând produse din China şi vânzându-le pe Amazon în SUA. Şi face acest lucru fără să fie nevoit să viziteze fabrici în China sau depozite în SUA; este suficient să aibă un laptop şi conexiune la internet. ”Am vândut peste 100.000 de unităţi şi nu am atins nicio cutie cu marfă“, mărturiseşte românul.

    Totul a început după ce un prieten i-a povestit că a găsit o metodă de a face bani vânzând online după ce a urmat un curs. De curiozitate, Alex Hudiţan a căutat cursul pe internet; l-a găsit pe un site de torrente, de unde l-a şi luat. A urmărit cursul şi a înţeles că ar putea fi o metodă de a câştiga bani uşor. Alături de alţi patru prieteni a hotărât să încerce să vândă pe Amazon produse achiziţionate din China; activitatea s-a dovedit a fi şi profitabilă.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL

  • Românul care a adus cele mai mari contribuţii în fizică, apreciat în străinătate şi nedreptăţit în ţara natală

    Alexandru Proca s-a născut în data de 16 octombrie  1897 la Bucureşti, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer constructor, unul dintre constructorii Gării de Sud din Ploieşti. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr  pe care l-a absolvit în anul 1915.

    Deşi a urmat secţia reală , la absolvire vorbea  fluent franceza, engleza şi germana. S-a înscris  în acelaşi an la Facultatea de Ştiinţe, secţia matematică, dar datorită începerii războiului a urmat numai anul I. În anul 1917 este mobilizat , urmează  Şcoala de ofiţeri de rezervă de la Iaşi după care este trimis pe front ca sublocotenent de geniu, unde luptă până în iunie 1918 când este lăsat la vatră. Reia cursurile ca student  la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, iar la transformarea  acesteia în Şcoala Politehnică se înscrie la secţia de Electromecanică.

    Ca student s-a remarcat prin inteligenţa sa sclipitoare, prin intuiţia şi vederea de ansamblu asupra fenomenelor tehnice.Istoria spune că în 1920 a făcut o vizită  de 2 luni la fabrica de locomotive Baldwin  din Philadelphia, SUA, iar prin raportul întocmit la întoarcere a convins  guvernul României se cumpere câteva maşini electrice.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro