BusinessMagazin

Author: adison

  • GEN Z Lifestyle. Peste 200.000 de copii între 10 şi 15 ani au probleme de greutate. Medic: „Tinerii au preocupări statice, stau destul de mult în faţa unui ecran.“ Consecinţa? Voi veţi fi viitorii adulţi cu diabet, hipertensiune sau probleme de fertilitate

    ♦ Circa 16% din numărul total de copii cu vârste între 10 şi 15 ani sunt obezi sau supraponderali, adică peste 215.000 de tineri, după cum arată cel mai recent studiu al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică ♦ Prof. dr. Cătălin Copăescu atrage atenţia că aceştia sunt viitorii adulţi cu probleme asociate obezităţii, de la diabet la hipertensiune sau infertilitate ♦ Perspectiva unui tânăr care are obezitate morbită la 18 ani este de a pierde 20 de ani din viaţă ♦ Cauza? Şi timpul irosit în faţa ecranelor, fără nicio activitate fizică.

    Campanie ZF: pericolul reţelelor de socializare

    Timpul petrecut în faţa ecranelor, fără o activitate fizică, îi afectează în mod direct pe copii, care se confruntă din ce în ce mai mult cu obezitatea. Astfel, peste 215.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 15 ani au deja o problemă cu greutatea, ceea ce înseamnă 16% din numărul total de copii cu vârsta menţionată. Cel mai recent studiu al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică arată incidenţa obezităţii în rândul populaţiei din România, eşantionul incluzând persoanele de peste 10 ani.

    „Tinerii, din păcate, au preocupări statice, stau destul de mult în faţa unui ecran, fie că el este mobil sau nu, şi constatăm că există o incidenţă destul de mare a obezităţii la copii şi adolescenţi. O treime dintre aceştia au probleme cu greutatea, iar din aceştia 16% au deja obezitate. Ei vor alimenta cohorta de adulţi care vor avea diabet, hipertensiune, probleme respiratorii, infertilitate, steatoză hepatică“, a spus prof. dr. Cătălin Copăescu, preşedintele al Societăţii Române de Chirurgie Metabolică şi iniţiatorul studiului privind incidenţa obezităţii. El a fost prezent la emisiunea ZF Private Health.

    Lucrurile nu stau bine nici în rândul adulţilor, cu peste 3,7 milioane de români de peste 16 ani care au obezitate. Obezitatea este o problemă la nivel mondial, recunoscută recent ca boală cu multe complicaţii. Un tânăr cu obezitate morbidă, adaugă medicul, pierde 20 de ani din viaţă.

    „Perspectiva unui tânăr care are obezitate morbită la 18 ani este de a pierde 20 de ani din viaţă. Speranţa de viaţă pentru aceşti pacienţi, calculată, este mai redusă cu 20 de ani faţă de cineva care are greutate normală. Măcar şi din această perspectivă, pentru cineva care este la începutul vieţii şi care este entuziast şi care nu-şi închipuie că ar putea să-i fie afectată speranţa de viaţă, ar trebui să-i preocupe“, a completat Cătălin Copăescu.

    În plus, medicul mai adaugă pe lista de probleme şi interiorizarea, comunicarea tot mai dificilă cu ceilalţi, dar şi discriminarea la care sunt supuşi tinerii cu obezitate din partea celor din jur. „Perspectiva prevenţiei trebuie să ne preocupe pe noi toţi. Dacă într-o familie, mama şi tata au obezitate, riscul ca cei care urmează, copiii lor, să aibă obezitate este peste 80%“, a mai spus specialistul.

    Studiul Societăţii Române de Chirurgie Metabolică privind impactul obezităţii aduce în faţă această problemă cu care se confruntă aproape 4 milioane de români. Aceste date actualizate, alături de datele economice şi de sprijinul specialiştilor din domeniu sunt un punct bun de plecare pentru autorităţi pentru a face politici de sănătate publică ţintite pentru controlul obezităţii. Această boală nu are încă tratamente sau intervenţii chirurgicale decontate în România, deşi afectează şase din zece persoane la nivel naţional.

    „În vestul Europei şi în Statele Unite se discută foarte mult despre obezitate şi vedem cum grupuri mari de tineri aleargă la 6-7 dimineaţa“, a explicat medicul Cătălin Copăescu.

    El a dat exemplul Franţei, unde sunt 50.000 de pacienţi operaţi de obezitate în fiecare an, la o populaţie de trei ori mai mare decât a României. În comparaţie, în România se fac doar 2.000 de astfel de operaţii în fiecare an. Nevoia, crede specialistul, ar fi de 14.000 de pacienţi români operaţi anual, pentru a păstra proporţiile populaţiei.

     

     

  • Campusul Medical Pallady: O investiţie de 16 milioane de euro pentru excelenţa medicală în estul Bucureştiului

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a inaugurat Campusul Medical Pallady, o investiţie majoră de peste 16 milioane de euro, situat strategic pe Bulevardul Theodor Pallady din Sectorul 3 al Capitalei. Cu o suprafaţă de peste 5.000 de metri pătraţi, campusul devine cea mai mare infrastructură medicală privată din estul Bucureştiului, oferind servicii integrate pentru pacienţii din zonă şi din împrejurimi.

    Campusul include o policlinică modernă, deschisă în octombrie 2024, cu 25 de cabinete şi peste 70 de medici care acoperă mai mult de 30 de specialităţi medicale, printre care cardiologie, pediatrie, gastroenterologie şi obstetrică-ginecologie. Policlinica dispune de echipamente de ultimă generaţie pentru diagnostic rapid, adresând nevoile pacienţilor activi profesional prin reducerea semnificativă a timpilor de aşteptare.

    Poziţionat într-o zonă în plină dezvoltare, campusul se adresează şi angajaţilor companiilor şi parcurilor industriale din proximitate. Serviciile includ medicina muncii, evaluări periodice, prevenţie prin cardiologie şi nutriţie, dar şi kinetoterapie şi recuperare pediatrică prin centrul Kinetic Sport & Medicine.

    Începând cu 2025, campusul va integra un HUB oncologic, oferind servicii de radioterapie, oncologie medicală şi medicină nucleară, alături de stomatologie prin Regina Maria Dental Clinics. Acest pas extinde gama de servicii medicale avansate, contribuind la un parcurs medical complet pentru pacienţi.

    Situat într-o zonă cu acces rutier facil, Campusul Medical Pallady este destinat pacienţilor din Bucureşti şi din localităţile din apropiere, cum ar fi Cernica sau Pantelimon, care pot ajunge în campus în doar 10-15 minute. Gabriela Beloiu, directorul campusului, subliniază angajamentul faţă de excelenţa medicală: „Investim continuu în tehnologie şi expertiză pentru a oferi pacienţilor soluţii rapide şi eficiente. Punem pacientul în centrul preocupărilor noastre, redefinind standardele în sănătate.”

    Campusul Medical Pallady reprezintă nu doar o extindere strategică a reţelei Regina Maria, ci şi o contribuţie esenţială la îmbunătăţirea accesului la servicii medicale de calitate pentru pacienţii din estul Capitalei. Cu accent pe servicii integrate, tehnologie modernă şi echipe medicale de top, campusul devine un model de excelenţă în sănătatea privată din România.

     

  • Luptă la nivel înalt: Germania se implică direct în protejarea băncii Commerzbank şi recomandă UniCredit să-şi lichideze acţiunile. „Guvernul se aşteaptă ca UniCredit să folosească această opţiune”

    Germania îi cere băncii italiene UniCredit să-şi vândă acţiunile deţinute la Commerzbank, la doar câteva ore după ce UniCredit a comunicat că şi-a crescut participaţia, scrie Bloomberg.

    „UniCredit arată că participaţia în Commerzbank reprezintă o investiţie, dar aceasta poate fi lichidată oricând”, a spus Wolfgang Buechner, purtător de cuvânt adjunct al guvernului. „Guvernul se aşteaptă ca UniCredit să folosească această opţiune”.

    Anterior, UniCredit a anunţat că şi-a mărit participarea în Commerzbank de la 21% la 28%, imediat sub cei 30% care necesită o ofertă de preluare.

    „Guvernul nu dispune de puterea de a bloca tranzacţia, dar UniCredit are nevoie de acceptul tacit al administraţiei pentru ca preluarea să se întâmple”, spune Delphine Lee.

  • Este oficial: Dan Şucu a preluat celebrul club de fotbal Genoa din Serie A, prima ligă din Italia

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, şi principalul acţionar al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, a preluat oficial celebrul club de fotbal italian Genoa, în urma unei tranzacţii financiare de majorare de capital.

    ”În urma unei hotărâri privind majorarea capitalului cu suma de 45.356.262 de euro, dintre care 5.356.262 de euro cu titlu gratuit şi alţi 40.000.000 de euro prin aport de capital, luată pe 14 decembrie, Consiliul de Administraţie s-a întrunit astăzi şi a aprobat oferta prezentată de antreprenorul român Dan Şucu. Antreprenorul român, prin intermediul unui vehicul propriu de investiţii, a subscris integral această majorare de capital, obţinând în schimb o participaţie de aproximativ 77% din capitalul social al Genoa CFC, lăsând acţionarii anteriori în minoritate”, potrivit unui anunţ al clubului de fotbal Genoa.

    Potrivit aceluiaşi comunicat, trecerea în majoritate reprezintă un nou capitol pentru cel mai vechi club din Italia, iar clubul ”speră că implicarea lui Dan Şucu va aduce stabilitate economică şi noi investiţii pentru consolidarea echipei şi a infrastructurii.” 

    Dan Şucu negociază de mai mult timp această tranzacţie, iar discuţiile s-au accelerat în ultimele săptămâni. Miercuri dimineaţă a avut loc la Genoa o întâlnire a boardului companiei, care a acceptat oferta lui Dan Şucu.

    Genoa, un club de fotbal italian fondat în 1893, era deţinut de 777 Partners, o firmă de investiţii cu sediul în Miami, care însă nu şi-a îndeplinit anumite obligaţii şi de aceea avea nevoie de un alt investitor. Echipa evoluează în Serie A, prima ligă a fotbalului italian, şi se află pe locul 13 în clasament.

      

     

  • Teama de retrogradare a ratingului de ţară sperie investitorii de la bursă: BET scade miercuri cu 2,3% şi 4,3 mld. lei sunt evaporate

    Bursa de la Bucureşti a înregistrat miercuri o scădere de 2,3% prin prisma indicelui de referinţă BET după ce agenţia de rating Fitch a a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului de ţară, într-o decizie luată pe fondul incertitudinii politice şi despre care analiştii spun că transmite un semnal pentru ratingul programat pentru februarie 2025.

    Din cele 20 de acţiuni ale indicelui, 19 au închis şedinţa de tranzacţionare pe minus – cu scăderi cuprinse între 2% şi 5% pentru TTS, Aquila, One, FP, Banca Transilvania, Transelectrica, Romgaz, Petrom, Transgaz şi TeraPlast – iar Premier Energy a rămas la acelaşi preţ.

    Bursa a pierdut miercuri 4,3 mld. lei din capitalizarea totală, 1,1 mld. lei din piaţa secundară AeRO şi 3,2 mil. lei din piaţa principală, conform calculelor realizate de ZF. Cele mai mari tranzacţii au fost la Banca Transilvania (20,6 mil. lei), urmată de Petrom (6,8 mil. lei) şi Hidroelectrica (2,9 mil. lei), cele mai mari companii de la BVB.

    „Fitch transmite un avertisment foarte puternic. A simţit nevoia să transmită acest semnal înainte de raportul pentru România care este programat in februarie. Astfel a crescut substanţial riscul de retrogradare a României in categoria de rating nerecomandat investitorilor. Statistic, sunt 30% şanse ca România să fie retrogradată în următoarele 12 luni. Practic ratingul viitor va depinde de cât de credibil va fi programul viitorului guvern de reducere a deficitului bugetar. De asemenea, aşa cum menţionează şi agenţia Fitch, menţinerea programelor pe care le are România cu Uniunea Europeană sunt esenţiale în menţinerea actualului rating”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România.

    Pe de altă parte dobânzile la care România se împrumută pe 10 ani creşteau miercuri cu 1,2 puncte procentuale, la 7,34% pe an, potrivit datelor investing.com. Pe piaţa interbancară, cursul leu/euro este stabil, leul fiind cotat la 4,976 lei pentru un euro.

    Fitch Ratings a revizuit perspectiva ratingului pentru datoria suverană pe termen lung în valută străină a României de la „Stabilă” la „Negativă” şi a confirmat ratingul la „BBB-”. Următoarea revizuire programată pentru ratingul României este în februarie 2025, iar Fitch consideră că evoluţiile din ţară justifică o astfel de abatere de la calendar, iar raţionamentul este detaliat în prima parte (factori cu greutate mare) a secţiunii de mai jos.

     

    Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori cheie şi greutatea lor relativă:

    Ridicată

    Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale:

    – Incertitudinea politică a crescut semnificativ şi este de aşteptat să aibă un impact negativ asupra consolidării fiscale.

    – Alegerile prezidenţiale au fost anulate de Curtea Constituţională după victoria surprinzătoare a candidatului ultranaţionalist Călin Georgescu, din cauza acuzaţiilor de interferenţă electorală străină/rusă.

    – Mandatul actualului preşedinte, Klaus Iohannis, a fost extins până la alegerea unui nou preşedinte.

    Parlament mai divizat:

    – Alegerile parlamentare au dus la o creştere a partidelor de extremă dreapta, anti-UE, reflectând polarizarea societăţii.

     -Se estimează formarea unei coaliţii pro-europene înainte de sfârşitul anului 2024, dar durabilitatea acesteia este incertă.

    Deficite bugetare mari:

     – Se estimează că deficitul bugetar al guvernului general va creşte la 8,2% din PIB în 2024, faţă de 7,2% prognozat anterior.

     – Creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi creşterile de pensii nesustenabile, contribuie semnificativ la acest deficit.

    Consolidare fiscală dificilă:

     – Fitch estimează un deficit guvernamental de 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublul mediei actuale pentru ratingurile „BBB”.

    Datorie publică în creştere:

     – Se preconizează o creştere rapidă a datoriei publice raportate la PIB, de la 49% în 2023 la 62% în 2026 şi aproximativ 70% până în 2028.

     

    Medie

    Dezechilibre externe mari:

     – Deficitul de cont curent va creşte la 8% din PIB în 2024, reflectând competitivitatea externă slabă a economiei româneşti.

    Credibilitate politică erodată:

     – Guvernul vizează ieşirea din procedura de deficit excesiv abia în 2031, subminând credibilitatea măsurilor fiscale.

    Creştere economică slabă:

     – PIB-ul a scăzut cu -0,3% în trimestrul III 2024, reflectând o încetinire semnificativă a economiei.

     

    Alţi factori care influenţează ratingul:

    Puncte forte structurale: Apartenenţa la UE, indicatori de guvernare peste medie şi acces la fonduri europene.

    Sector bancar solid: Sistemul bancar este bine capitalizat şi profitabil, cu o rată scăzută a creditelor neperformante (2,5%).

    Indicatorii de guvernanţă şi stabilitate politică ai României sunt la un nivel moderat, dar incertitudinile actuale reprezintă riscuri semnificative.

  • Iohannis cheamă partidele la consultări „când va exista claritate în negocieri”

    Întrebat miercuri în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles când va chema partidele la consultări, Klaus Iohannis a răspusn: „Ştiţi bine că sunt negocieri în curs între partide, s-au declarat anumite lucruri, se pare că se lucrează pentru a forma o coaliţie pro-europeană, dar cum consultările sunt în fond, cele pe care le convoc la Cotroceni, o fază destul de formală, nu vreau să invit partidele doar să ne vedem”.

    El a spus că va chema chema partidele când va exista un nume care să-i fie propus drept premier.

    „Vreau să invit partidele atunci când există o claritate în negocierile care se poartă, cel puţin în ce prieşete o persoană care să-mi fie propusă pentru poziţia de prim-ministru. Deci în momentul în care ne dăm seama că s-a ajuns în acea etapă voi convoca consultările”, a adăugat Klaus Iohannis.

    Preşedinte a spus că ar fi bine ca aceste lucruri să se întâmple repede, „dar asta depinde de cum se negociază între partide”.

  • Ce spune Klaus Iohannis despre anularea alegerilor după ce primul tur fusese validat

    Klaus Iohannis a spus că va sesiza Consiliul European cu privire la interferenţa rusă în alegerile româneşti. Conform acestuia, „toate ţările sunt sunt expuse acestui risc şi este necesară o strategie comună pentru a preveni şi combate aceste ingerinţe”.

    Preşedintele României a spus că nu poate considera pe nimeni vinovat deoarece „intervenţia a fost atât de subtilă şi complexă în cât multă lume a aflat abia după primul tur”. Astfel, „influenţa străină a fost găsită ulterior cu sprijinul partenerilor strategici. De aceea am convocat CSAT la câteva zile după alegeri”.

     

    Ce a mai declarat Preşedintele României, Klaus Iohannis:

    România este şi va rămâne o ţară cu o profundă vocaţie euroatlatincă, cu o democraţie solidă. România este un stat pe care se pot toţi baza.

    România a avut o problemă enormă şi a făcut faţă, reacţia una imediată, directă şi corectă.

    BEC a somat TikTok să oprească campania, iar Tiktok a ignorat campania numai pentru acest candidat. TikTok este o reţea socială cu baza în China şi şi-a permis să ignore ce a solicitat BEC, iar insituţia nu a avut nicun instrument de presiune, aşa cum nici Europa nu are.

    Noi avem lecţia învăţată şi toată lumea va fi mult mai atentă. Toată lumea este conştientă că problema există, dar de la a cunoaşte până la a preveni este foarte complex. Este aproape imposibil de găsit legătura în lumea cyberspace.

    Serviciile secrete nu au voie să urmărească politicienii din ţară, pentru că am ajunge la vechea Securitate. Aşa ceva este inaccetabil.

    CSAT şi presedintele nu au atribuţii în procesul electorat. CSAT a fost invocat pe ingerinţă străini, nu pe modul cum a funcţionat campania. Iar, CSAT nu comunică date clasificate către CCR. Curtea s-a sesizat după declasificarea acestora.

    Mi-aş da demisia doar dacă ar justifica un interes public, nu pentru că vrea un politician sau altul.

  • Guvernul adoptă noi reguli pentru casele de schimb valutar, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, cazinouri şi agenti imobiliari

    Guvernul are pe ordinea de zi în şedinta de joi un proiect de lege  prin care casele de schimb valutar vor fi obligate să aplice, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, măsuri standard de cunoaştere a clientelei pentru tranzacţii de cel puţin 2.000 euro, în timp ce furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale vor avea această obligaţie la tranzacţii cu valoare de cel puţin 1.000 euro.

    Astfel, Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative introduce două articole noi care prevăd:

    ”(2 1 ) Casele de schimb valutar au obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.

    (22 ) Furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare şi furnizorii de portofele digitale au obligaţia de a aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 1.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele.”

    De asemenea, legea prevede noi măsuri şi pentru agentii imobiliari şi cazinouri.

    În cazul tranzacţiilor imobiliare, agentul imobiliar trebuie să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei atât pentru promitentul vânzător, cât şi pentru promitentul cumpărător al imobilului.

    Iar furnizorii de servicii de jocuri de noroc tip cazinou au obligaţia să identifice toate tranzacţiile desfăşurate de către clienţi în cazinou şi să facă asocierea între acestea şi profilul clientului stabilit în urma aplicării măsurilor de cunoaştere a clientelei.

  • USR zguduie şcena politică: Elena Lasconi a cerut demisia preşedintelui Iohannis la finalizarea mandatului

    Elena Lasconi a ieşit miercuri de la discuţiile care au loc între partidele pro-europene, la Palatul Victoria, după circa 20 de minute de la începerea şedinţei. Ea a fost însoţită de Ionuţ Moşteanu şi Dominic Fritz.

    „Am venit cu 8 puncte astăzi, care practic se regăsesc şi în programul de guvernare. Mi s-a părut că în tot acest timp în care am discutat despre buget a fost un dialog al surzilor, în sensul că nu ai cum să le promiţi oamenilor că vei face lucruri pentru ei, dacă nu te poţi asigura că ai bani pentru asta. Şi primul, cel mai important, este adoptarea urgentă a bugetului pe 2025 în Parlament până luni. Se poate face asta dacă există dorinţă politică, pentru că guvernul a depăşit termenul legal cel de 15 octombrie. Nota de informare privind situaţia bugetului şi nevoile de finanţare pentru 2025 trebuie făcută publică imediat, pentru că acest guvern a secretizat-o practic, adică nu doreşte să ne spună care este adevărul. Apoi, demiterea în Parlament a preşedintelui AEP, organizarea în coaliţie a unei comisii de anchetă privind condiţiile de organizare a alegerilor şi de prevenire a influenţelor străine. Oameni buni. Noi cum ne putem aştepta ca după 3 luni sau după 6 luni când o să avem alegeri prezidenţiale că nu o să fie exact acelaşi rezultat şi nu o să se anuleze din nou şi acele alegeri? Dacă sunt probleme, atunci trebuie făcut acum ceva, dacă nu, chiar înainte de alegerile prezidenţiale, din primul tur trebuie a făcut”, spune Elena Lasconi.

    Ea menţionează că USR vrea, printre altele, demiterea imediată a conducerilor serviciilor secrete, organizarea unui grup de lucru privind refacerea legilor securităţii naţionale pentru un control civil real şi eficient al serviciilor secrete, reformarea şi depolitizarea CCR-ului.

    „Foarte important, şi la asta am văzut că au strâmbat din nas toţi, ca toate partidele din coaliţie cer demisia preşedintului Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim. Şi opt, declanşarea procedurilor de organizare a referendumului fără penali pentru care au semnat peste un milion de cetăţeni şi organizarea lui odată cu alegerile prezidenţiale de anul acesta. Au spus că au luat act de ceea ce le-am prezentat noi şi au spus că au un calendar pentru asta. Dacă vor vota până luni tot ceea ce le-am cerut noi (USR intră la guvernare – n.r.)”, încheie Lasconi.

    Liderii PSD, PNL, UDMR şi ai monoriţilor naţionale sunt reuniţi, miercuri, la Palatulş Victoria, pentru a discuta despre viitorul guvern.

     

  • Puneţi-vă centurile de siguranţă, urmează un drum plin de obstacole: Europa pare prinsă între extremism şi riscul de recesiune, pericole ce o vor urmări şi în 2025. Care sunt principalii factori care ar putea avea un cuvât greu de spus în ceea ce priveşte bunăstarea şi stabilitatea continentului

    Între tulburările politice, datele economice slabe şi avertismentele cu privire la scăderea potenţialului său de creştere economică, Europa a fost prinsă într-un un an dificil. Cu toate acestea,, analiştii spun că ar putea exista speranţe pentru 2025.

    Creşterea economică în Europa nu este de aşteptat să prindă avânt prea curând, Banca Centrală Europeană reducându-şi săptămâna trecută prognoza de creştere pentru 2025 la 1,1%. Între timp, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că riscurile pentru creştere „înclină negativ balanţa”, scrie Bloomberg.

    PIB-ul este de aşteptat să crească cu 0,8% în zona euro în acest an – care este o îmbunătăţire faţă de anul 2023 în care economia a crescut de 0,4%, dar la ani lumină distanţă de faţă de 2022 când economia creştea cu 3,4%. În comparaţie, oficialii americani se aşteaptă la o creştere de 2,7% în acest an.

    Inflaţia din zona euro este, de asemenea, în centrul atenţiei, după ce s-a scufundat pentru scurt timp sub ţinta  de 2% a BCE la 1,8%, dar a crescut din nou peste obiectivul de 2% în noiembrie.

    În timp ce investitorii şi economiştii încearcă să descifreze ce urmează pentru regiune, iată cinci subiecte principale de urmărit pentru o imagine mai amplă asupra a cum ar putea arăta anul 2025.

    1.Politica monetară

    Factorii de decizie din cadrul Băncii Centrale Europene au anunţat joia trecută a patra şi ultima reducere a ratei dobânzii din acest an. Pieţele estimează că încă o reducere de 25 de puncte de bază va fi pe drum atunci când Consiliul guvernatorilor BCE va lua prima decizie de politică monetară din 2025.

    2. Consumul

    Încetinirea consumului este unul dintre numeroasele obstacole cu care s-a confruntat Europa în acest an.

    Într-un raport pentru luna noiembrie, Comisia Europeană a constatat că încrederea consumatorilor a scăzut cu 1,2 puncte procentuale de la an la an în zona euro. Între timp, indicatorul de sentiment economic al Comisiei Europene – un scor de încredere derivat din sondajele efectuate în rândul întreprinderilor şi al consumatorilor – deşi stabil, a rămas sub media sa pe termen lung pe tot parcursul anului şi este în prezent uşor mai mic decât cel de la sfârşitul anului 2023.

    3. Schimări economice la periferie

    Chris Watling, CEO şi strateg şef de piaţă la Longview Economics, subliniază o divergenţă între economiile europene, o mână de ţări europene urmând să se afle în mijlocul unor schimbări economice importante.

    Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania, ţări care au fost mult timp considerate vulnerabile la instabilitate şi crize economice, s-ar putea trezi peste noapte într-un scenariu mult mai pozitiv.

    Comisia Europeană se aşteaptă ca PIB-ul ţărilor să crească cu 3 % în acest an şi cu 2,3 % în 2025, în timp ce OCDE se aşteaptă ca Spania să înregistreze în acest an a treia cea mai puternică creştere din toate ţările OCDE. În acelaşi timp, creşterea economică a Greciei este estimată la 2,1% în 2024 şi la 2,3% în 2025.

    4. Instabilitate politică

    Europa se confruntă, de asemenea, cu incertitudini politice în interiorul graniţelor sale, cu două dintre cele mai mari economii ale regiunii, Franţa şi Germania, aflate în mijlocul unor turbulenţe politice.

    Fostul prim-ministru francez Michel Barnier a fost demis şi înlocuit la începutul acestei luni, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a pierdut luni un vot de încredere, deschizând calea pentru alegeri anticipate la începutul anului viitor.