BusinessMagazin

Author: adison

  • Termenul limită pentru sprijinirea crescătorilor de porci Bazna şi Mangaliţa, prelungit

    În şedinţa de Guvern de joi a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.315/2024 privind aprobarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, pentru anul 2024.

    Astfel, se prelungeşte termenul de depunere a cererilor de înscriere de la 30 iunie 2024 până la de 31 iulie 2024, având în vedere obiectivul privind creşterea efectivelor de porci din aceste rase, precum şi facilitarea accesului la această schemă a unui număr cât mai mare de crescători, coroborat cu necesitatea eficientizării absorbţiei fondurilor alocate acestei scheme de ajutor de stat.

    De asemenea, se introduce definiţia pentru scrofiţă, respectiv „scrofiţă din rasele Bazna sau Mangaliţa – o femelă înscrisă în Registrul genealogic al rasei, secţiunea principală, care are înregistrată cel puţin o montă sau o însămânţare artificială”, pentru a se asigura identificarea unitară a acestora.

    Actul normativ vizează susţinerea crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, pentru anul 2024, în vederea creşterii numărului de animale de reproducţie deţinute şi a produşilor valorificaţi de la acestea, şi, implicit, a creşterii efectivelor de porci din rasele Bazna şi Mangaliţa la nivel naţional, conform Ministerului Agriculturii.

    Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi crescătorii de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa, respectiv producătorii agricoli PFA, II şi IF, producătorii agricoli societăţi agricole şi producătorii agricoli persoane juridice.

    Prin HG privind aprobarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2024, ce a fost adoptată de Guvernul României în data de 4 aprilie 2024, valoarea sprijinului a crescut faţă de anul 2023, de la 1.200 lei/ scroafă/ an, la 2.000 lei/scroafă/an.

    Cuantumul total al schemelor de ajutor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi 20.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii şi în cele două exerciţii financiare precedente.

  • Şantierul naval Severnav vrea să facă motoare pe hidrogen şi a mers la târgul Maritime Industry Gorinchem, cel mai de mare din industria navală europeană, să găsească clienţi

    ♦ „Motoarele pe hidrogen reprezintă o inovaţie de ultimă generaţie, pe care dorim să o integrăm atât pentru clienţii internaţionali, cât şi pentru cei din România. Nu a fost implementată de niciun şantier naval din România.”

    Şantierul Naval SEVERNAV din Drobeta-Turnu Severin (simbol bursier SEVE) vrea să atragă clienţi şi a mers la Maritime Industry, cel mai mare targ european de specialitate, care are loc în perioada 28-30 mai 2024, în localitatea Gorinchem din Olanda. De altfel, prin această participare speră să-şi consolideze poziţia pe piaţa europeană şi să stabilească parteneriate strategice.

    „Suntem foarte interesaţi de implementarea motoarelor pe hidrogen şi ne dedicăm intens cercetării şi implementării acestei tehnologii inovatoare. Motoarele pe hidrogen reprezintă o inovaţie de ultimă generaţie, pe care dorim să o integrăm atât pentru clienţii internaţionali, cât şi pentru cei din România. Cercetăm această soluţie, care până acum nu a fost implementată de niciun şantier naval din România. Scopul nostru este de a contribui semnificativ la reducerea emisiilor de carbon, promovând astfel un viitor mai curat şi mai sustenabil în domeniul transportului şi industriei”, a spus Consatntin Georgescu, preşedintele SEVERNAV.

    De asmenea, Aleksandar Stanojevic, vicepreşedinte al SEVERNAV, a afirmat că prezenţa la Maritime Industry reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia inovaţiile companiei şi pentru a discuta perspectivele viitoare ale construcţiilor navale. La Maritime Industry se reunesc cele mai importante nume şi inovaţii din domeniul construcţiilor navale şi al tehnologiilor maritime.

    „La acest târg, producătorii de echipamente au demonstrat un interes puternic pentru tehnologiile moderne cu impact redus asupra mediului. Acestea includ soluţii pentru reducerea şi recuperarea emisiilor, tratarea apelor uzate, reducerea prafului şi zgomotului, cât şi creşterea productivităţii. Echipamentele inovative pentru fabricarea şi dotarea navelor, cum ar fi motoarele termice de nouă generaţie şi sistemele de alimentare pentru combustibili avansaţi (diesel/AdBlue, biocombustibili, metanol, hidrogen), sunt în conformitate cu reglementările stricte de mediu şi securitate europene”, a spus Adrian Patriche, deputy CEO în cadrul şantierului SEVERNAV.

    El a adăugat că a observat tehnologii de ultimă oră pentru pregătirea şi curăţarea suprafeţelor navelor, sudura cu laser şi robotică, precum şi tehnici avansate de tăiere şi manipulare a pieselor. În plus, există un interes major pentru tehnologiile de recuperare şi reutilizare a energiei în procesele de producţie, subliniind angajamentul industriei pentru sustenabilitate şi eficienţă. „Aceste inovaţii reprezintă paşi importanţi spre un viitor mai verde şi mai eficient în construcţia şi dotarea navelor.”

    Şantierul Naval SEVERNAV a revenit pe piaţă în anul 2022 cu construcţii de nave complet echipate. Compania are o capitalizare de 37,3 milioane de lei, iar din acţionariat fac parte S. BEO Trade COM (41,8% din capital), Constantin Georgescu (29,9%), CFR Marfă (16,3%) şi persoane fizice şi juridice, potrivit datelor de la BVB.

  • Compania de consultanţă în management Horváth România a încheiat 2023 cu venituri de 8 mil. euro, în creştere cu 21% an/an

    Veniturile Horváth România, parte a grupului internaţional de consultanţă în management Horváth, au atins aproape 8 milioane de euro în 2023, în creştere cu 21% faţă de 2022.

    Evoluţia pozitivă a businessului a fost impulsionată de cererea ridicată pentru proiecte de consultanţă în arii legate de digitalizare (digital transformation), sustenabilitate (green transformation), reorganizare şi eficientizare a proceselor de business, arată datele transmise joi de companie.

    Potrivit acestora, clienţii Horváth România provin, cu precădere, din energie, transporturi, oil & gas şi FMCG, iar principale provocări la care se pot aştepta în acest an includ segmentele de transformare digitală, transformare „verde” şi transformare organizaţională / operaţională. 

    Acestora li se vor adăuga presiuni asupra profitabilităţii, reflectate într-o nevoie de a reduce costurile, impuse de condiţiile pieţei de desfacere (cerere în scădere) şi de cea a muncii (lipsa de personal calificat), alături de creşterea competiţiei.

    În plus, consultanţii Horváth de la Bucureşti estimează că activitatea de fuziuni şi achiziţii (M&A) s-ar putea intensifica, ceea ce poate duce la o creştere a proiectelor de integrare „post fuziune” a companiilor.

    „Din 2020 încoace, nu mai putem vorbi de o normalitate în business, ci de multiple provocări, care vin din mai multe direcţii, cu mare rapiditate şi, adesea, trebuie înfruntate simultan. Cu toate acestea, cred că în România vor exista oportunităţi de creştere în toate industriile, iar investiţiile străine nu ne vor ocoli. Important este să fim pregătiţi a valorifica aceste şanse. Din ce în ce mai multe companii înţeleg că pot face un salt competitiv prin transformarea digitală şi transformarea verde, fiind tot mai interesate de astfel de proiecte, a căror implementare cu succes le poate creşte vânzările şi profitabilitatea”, consideră Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.

    Pe lângă proiectele din România, consultanţii locali de la Horváth au fost implicaţi în dezvoltarea şi livrarea unor proiecte internaţionale, în ţările de limbă germană (DACH: Germania, Austria, Elveţia) şi Orientul Mijlociu, contribuind astfel la veniturile record înregistrate de Grupul Horváth în anul fiscal 2023-2024, de 306 milioane de euro.

     

  • Cine este Robert Enslin, fostul CEO de la UiPath, care a provocat un cutremur pe piaţa bursieră, acţiunile scăzând cu 30%, după ce a anunţat că pleacă din companie

    Rob Enslin, un nume cu rezonanţă în industria de IT, tocmai şi-a dat demisia din funcţia de director executiv al UiPath, decizie anunţată miercuri seară odată cu publicarea rezultatelor pe primul trimestru fiscal din 2025. După publicarea raportului, acţiunile UiPath s-au prăbuşit cu peste 30%. 

    Compania a raportat miercuri seară rezultatele financiare pentru primul trimestru fiscal al anului 2025 pe calendarul american de raportări, respectiv venituri de 335 mil. dolari, faţă de 290 mil. dolari în T1/2024. Pierderea netă a fost de 28,7 mil. dolari faţă de 32 mil. dolari în T1/2024.

    UiPath a anunţat că Rob Enslin demisionează din funcţia de director executiv şi membru al Consiliului de Administraţie al UiPath începând cu 1 iunie 2024. Daniel Dines, fondator şi fost director executiv al UiPath, va fi numit din nou director executiv, tot începând cu 1 iunie 2024. Dines ocupă în prezent funcţia de Chief Innovation Officer şi preşedinte executiv al Consiliului de Administraţie.​

    Enslin s-a alăturat UiPath în calitate de co-CEO al companiei în aprilie 2022 şi a fost singurul CEO de la 1 februarie 2024 până în prezent. 

    Anterior să se alăture UiPath, Rob Enslin a ocupat poziţia de preşedinte la divizia de cloud a gigantului Google, divizie care a raportat un business de 19 miliarde de dolari în 2021. 

    El a fost membru executiv în board şi preşedinte SAP timp de peste 26 de ani, din 1992 până în 2019. 

     

  • Vremuri grele pentru industria metalurgică românească: Afacerile Liberty, care deţine combinatul de la Galaţi, au scăzut la jumătate în 2023. Liberty: „A fost un an greu pentru toată industria, am întrerupt uneori activitatea furnalului, dar am păstrat toţi angajaţii. 2024 arată o revenire”

    Afacerile companiei Liberty Galaţi, care deţine combinatul siderurgic, au scăzut la 3,7 mld. lei (740 mil. euro) în 2023, de la 7,9 mld. lei în 2022, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a înregistrat o pierdere de 2,3 mld. lei (460 mil. euro). Numărul de angajaţi al companiei a rămas acelaşi  – 4.772 – în 2023.

    Datele din piaţă vin să confirme datele statistice: industria României, în special industria metalurgică, a înregistrat în 2023 practic al cincilea an de declin consecutiv. Pe de-o parte, este din cauza preţului la energie, care a explodat în 2021-2022 şi a unda de şoc a crizei energetică încă se mai resimte. Pe de altă parte, izbucnirea războiului din Ucraina şi sancţiunile aplicate fierului vechi rusesc, care alimenta Europa, au făcut ca producţia europeană de oţel, inclusiv cea românească, să devină scumpă şi necompetitivă faţă de industria chineză, indiană, turcească etc.

    Mai mult, industria românească a mai înregistrat un handicap, de data aceasta faţă de companiile europene: în vreme ce ţări precum Germani sau Franţa au pompat miliarde de euro pentru susţinerea marilor jucători din industrie, în România producătorii nu au beneficiat de ajutoare. Astfel, industria românească  a pierdut viteză pe două fronturi.

    Este ceea ce spun şi reprezentanţii Liberty: „De anul trecut, toţi producătorii de oţel din Europa operează în condiţii extrem de dificile, cu inflaţie crescută, costuri ridicate ale energiei şi cerere scăzută, agravate de războiul din Ucraina care a generat creşterea masivă a preţurilor la materiile prime şi întreruperea lanţului de aprovizionare. Industria siderurgică a fost, de asemenea, afectată de creşterea istorică a importurilor ieftine din ţări care nu se confruntă cu aceleaşi costuri de reglementare a standardelor de mediu. Importurile au obţinut o cotă de 27% din piaţa europeană, un factor care a contribuit la suspendarea unei capacităţi de producţie primară de 22 de milioane de tone de oţel la finalul anului trecut, reprezentând aproximativ 25% din capacitatea totală de producţie la nivel european, iar mulţi producători din Europa au anunţat închideri de fabrici şi disponibilizări”, au transmis, pentru ZF, reprezentanţii Liberty.

    A fost nevoie şi de întreruperea activităţii la combinat, cum a fost şi închiderea temporară a furnalului, când s-au făcut lucrări de mentenanţă a acestuia, dar sistarea activităţii a venit şi ca urmare a condiţiilor de piaţă din acel moment.

    „Pentru a gestiona eficient aceste provocări de piaţă, Liberty Galaţi a întrerupt uneori activitatea furnalului şi a redus programul de producţie, dar a reuşit să menţină locurile de muncă şi să plătească integral salariile angajaţilor. În acest an, am repornit operaţiunile de producţie şi am livrat circa 400.000 de tone de oţel românesc clienţilor noştri din România şi de peste hotare. Aşteptăm o îmbunătăţire a pieţei în cursul acestui an şi revenirea producţiei şi a profitabilităţii la un nivel normal”, au mai transmis reprezentanţii companiei.

    Pe de altă parte, 2024 arată mai bine pentru industria metalurgică românească, spun atât datele statistice, cât şi jucătorii din piaţă. Deşi per total industria a scăzut în primele trei luni din an, industria metalurgică a fost printre sectoarele care au înregistrat creştere, de 11,4%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    De asemenea, Radu Ionescu, general manager la Liberty Galaţi, a spus, la conferinţa ZF Reindustrializarea României, că anul acesta se înregistrează o creştere a producţiei: „În 2022, când a început conflictul din Ucraina, producţia a scăzut la 1,4 milioane de tone, iar pentru 2023 este o scădere substanţială pe care însă, o vedem reversată anul acesta. Focusul este pe recâştigarea în cea mai mare proporţie a pieţei locale. Deja ponderea livrărilor locale în livrările totale a crescut cu aproape 20% faţă de ultimii doi ani”, a spus el.

    Marii consumatori industriali de energie electrică, cum este şi cazul Liberty, s-au confruntat cu o creştere a preţului energiei electrice de până la 400% în perioada 2022-2023, concomitent cu o concurenţă acerbă din partea producătorilor din ţările europene. Guvernele acestor ţări şi-au protejat companiile prin subvenţii şi politici energetice în cadrul temporar de criză şi tranziţie. Pentru a acoperi costurile cu energia în intervalul 2021-2030, Franţa şi Germania au anunţat scheme imense de ajutor de stat. De exemplu, Germania alocă peste 6 miliarde euro pentru a sprijini companiile mari consumatoare de energie expuse la concurenţa internaţională, acoperind parţial costurile carburanţilor, în timp ce Franţa alocă aproximativ 13 miliarde pentru a compensa parţial companiile energo-intensive pentru preţurile mari la electricitate rezultate din costurile indirecte cu emisiile. De asemenea, Spania şi Portugalia au anunţat investiţii de peste 8 miliarde de euro în 2023 în măsuri de reducere a costurilor de producţie a energiei şi, implicit, a preţului pe piaţa energiei electrice, în beneficiul consumatorilor.

    În contextul pieţei europene, toţi marii producători de oţel din Europa s-au confruntat cu provocări majore anul trecut şi iau măsuri de redresare. Tata Steel a anunţat oprirea furnalelor sale din Marea Britanie şi concedierea celor 2 800 de angajaţi din Port Talbot, confruntându-se cu proteste ale sindicatelor. În Spania, grupul Celsa a pus în aplicare un plan de restructurare judiciară, iar guvernul italian a preluat controlul asupra oţelăriilor Arcelor Mittal din Taranto, provocând o undă de şoc în industria siderurgică internaţională.

     

  • Consiliul Concurenţei analizează piaţa imobiliară din Capitală

    Consiliul Concurenţei anunţă că a demarat un studiu pe piaţa imobiliară rezidenţială şi nerezidenţială din Bucureşti, pentru a identifica posibile bariere care stau în calea dezvoltării industriei, dar şi aspectele care pot induce în eroare consumatorul.

    “În cadrul studiului, vor fi analizate relaţiile între companiile active pe piaţă, dar şi modul de operare al acestora în diferite faze de dezvoltare imobiliară”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.

    Astfel, autoritatea de concurenţă vizează clarificarea aspectelor care pot afecta concurenţa şi, implicit consumatorii, cum sunt legislaţia, ritmul de dezvoltare, cauzele care conduc la creşterea preţurilor sau la eventuala diminuare a calităţii în construcţii.

    În acest sens, Consiliul Concurenţei va solicita informaţii de la companiile active pe piaţa imobiliară, precum şi opinia consumatorilor cu privire la calitatea construcţiilor, a facilităţilor disponibile sau a managementului acestora.

    La finalul analizei, Consiliul Concurenţei va emite propuneri şi recomandări pentru eliminarea problemelor identificate.

     

  • Calitatea aerului în Bucureşti. Fechet: Există un risc major ca statul român să fie condamnat

    „România se află deja într-o procedură de infringement. În ceea ce priveşte municipiul Bucureşti, avem depăşiri pe de o parte la particule, PM2,5 şi PM 10, la fel cum avem depăşiri la oxizii de azot. Aceşti doi poluanţi, dar cu precădere oxizii de azot, vin fie din combustie internă de la trafic, de la încălzirea rezidenţială pe timpul anotimului rece, iar în ceea ce priveşte particulele fie din trafic, fie din praful pe care îl resimţim cu toţii în fiecare zi”, a spus, joi, ministrul Mediului.

    El spune că ministerul aşteaptă „de ani de zile” Planul Intergrat de Calitate a Aerului, care prevede identificarea surselor de poluare şi măsurile care să remedieze aceste deficienţe.

    „Din nefericire suntem în situaţia în care încă aşteptăm acest Plan şi bineînţeles că, fiind în procedură cu aceste cauze în faţa Curţii Europene de Justiţie, bineînţeles că există un risc major, l-aş aprecia eu, ca statul român, aşa cum s-a întâmplat şi în alte situaţii, să fie condamnat cu sancţiuni pecuniare de către Curtea Europeană de Justiţie. Ar fi cu atât mai grav cu cât aceste amenzi nu sunt plătite de către unitatea administrativ-teritorială împricinată, ci sunt plătite de la bugetul de stat, bani cu care am fi putut face şi alte lucruri foarte bune în România”, a adăugat Mircea Fechet.

    El spune că reprezentanţii Gărzii de Mediu aplică sancţiuni „ori de câte ori merg în control la Primăria Generală, însă aceste amenzi fiind plătite tot de la bugetul primăriei nu cred că sperie pe cineva, pentru că deja a devenit o obişnuinţă”.

    Mircea Fechet şi-a exprimat speranţa că aceste lucruri vor fi remediate cât mai repede.

  • Ies la suprafaţă marile slăbiciuni ale NATO: Alianţa Nord-Atlantică posedă doar 5% din apărarea aeriană necesară pentru a proteja flancul estic în caz de război

    Conform calculelor interne ale NATO, Europa dispune doar de o mică parte din capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja flancul estic, ceea ce scoate în evidenţă amploarea vulnerabilităţilor continentului, raportează Financial Times.

    Războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei a subliniat importanţa apărării aeriene, în timp ce Kievul imploră Occidentul pentru sisteme şi rachete suplimentare în încercarea de a-şi proteja oraşele, trupele şi reţeaua energetică împotriva bombardamentelor zilnice.

    Însă, potrivit unor persoane familiare cu planurile confidenţiale de apărare întocmite anul trecut, statele NATO sunt capabile să furnizeze mai puţin de 5% din capacităţile de apărare aeriană considerate necesare pentru a-şi proteja membrii din Europa Centrală şi de Est împotriva unui atac la scară largă.

    Un diplomat de rang înalt din cadrul NATO a declarat că abilitatea alianţei de a se apăra împotriva rachetelor şi atacurilor aeriene a reprezentat „o parte importantă a planului de apărare a Europei de Est împotriva invaziei”, adăugând că „în momentul de faţă, nu se pot atinge capacităţile necesare unei bune apărări”.

    Miniştrii de externe ai NATO se vor reuni joi la Praga pentru două zile de discuţii menite să pregătească summitul liderilor alianţei care va avea loc în iulie la Washington, unde consolidarea apărării europene va reprezenta un subiect central.

    Unii lideri europeni şi oficiali militari au declarat că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un stat membru NATO până la sfârşitul deceniului.

    Folosirea intensă de către Rusia a rachetelor, a dronelor şi a „bombelor de alunecare” extrem de distructive din epoca sovietică în Ucraina a accentuat eforturile membrilor NATO de a spori cheltuielile pentru apărare după decenii de reduceri ale bugetului militar.

    „[Apărarea aeriană] reprezintă una dintre cele mai grave minusuri pe care le avem”, a declarat un al doilea diplomat NATO. „Nu putem nega acest lucru”.

    Eşecul statelor europene membre NATO din ultimele luni de a furniza Ucrainei echipamente suplimentare de apărare aeriană a subliniat stocurile limitate de pe continent de sisteme defensive.

    De asemenea, situaţia în cauză a provocat o serie de iniţiative care se suprapun în încercarea de a se găsi soluţii pe termen lung. Anul trecut, Germania a lansat iniţiativa Sky Shield, împreună cu o serie de alte ţări din UE, pentru a dezvolta un sistem comun de apărare antiaeriană care să utilizeze tehnologie dezvoltată de SUA şi Israel.

    Cu toate acestea, Franţa a criticat public această propunere şi a oferit un concept rival susţinut de un număr mai mic de aliaţi.

    Săptămâna trecută, Polonia şi Grecia au solicitat Comisiei Europene să contribuie la dezvoltarea şi, eventual, să ajute la finanţarea unui sistem paneuropean de apărare antiaeriană, o propunere pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a indicat că o va susţine.

    Unele capitale ale UE au sugerat creşterea datoriei comune pentru a finanţa proiectele de apărare.

  • Mii de posturi vacante din spitale şi serviciile de ambulanţă, deblocate prin decizie de Guvern

    Mii de posturi vacante din spitale şi serviciile de ambulanţă au fost deblocate prin decizie de Guvern. Decizia a fost anunţată joi de premierul Marcel Ciolacu.

    Potrivit premierului, 2.700 de posturi vor fi ocupate în perioada următoare.

    „Deblocăm azi angajările pentru alte 2700 posturi vacante din spitale şi serviciile de ambulanţă. Este a treia decizie similară a Guvernului în sprijinul sistemului medical după cele din ianuarie şi februarie, când au fost deblocate angajările pentru 10.000 de posturi”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Premierul a mai anunţat că vor fi luate măsuri pentru a uşura accesul pacienţilor la medicamente esenţiale.

    „În plus, vom crea un grup de lucru pentru identificarea soluţiilor care să permită accesul pacienţilor la medicamente esenţiale, la preţuri rezonabile. Aceste soluţii vor fi discutate şi cu industria farmaceutică”, a adăgat Marcel Ciolacu.

    Şedinţa de Guvern s-a desfăşurat joi.

  • (P) Tactici de negociere împrumutate de la maeştrii şahului

    În universul competitiv al afacerilor, tactica şi strategia nu sunt doar componente esenţiale ale şahului, ci şi ale artei negocierii. Negocierea, similar cu şahul, este o artă în care previziunea, adaptabilitatea şi fineţea deciziilor pot influenţa semnificativ rezultatul. Studiul tacticilor de şah oferă perspective valoroase despre cum anumite principii pot fi transpuse eficient în negocierea afacerilor. Acest articol explorează moduri prin care abilităţile de şah pot fi adaptate pentru a excela în negocieri, însă, dincolo de abilităţile pe care le au şahiştii profesionişti, există o mulţime de alte tactici care se pot studia şi împrumuta în ceea ce priveşte îmbunătăţirea tacticilor de negociere în mediul de afaceri, inclusiv în ceea ce priveşte complexul joc de Poker, joc care implică mult mai multă gândire a mişcărilor şi concentrare în general faţă de cum v-aţi putea imagina.

    1. Gândirea strategică în avans

    Maeştrii şahului sunt renumiţi pentru abilitatea lor de a gândi câţiva paşi înainte, anticipând posibilele mişcări ale adversarului. În mediul de afaceri, aceasta abilitate se traduce în identificarea anticipată a nevoilor şi obiecţiilor partenerilor sau concurenţilor. Negociatorul eficient îşi planifică paşii cu scopul de a forma o imagine clară asupra rezultatului dorit şi a celor mai probabile contraoferte, ajustându-şi strategia pe măsură ce dialogul avansează. Această abordare nu numai că îmbunătăţeşte pregătirea, dar asigură şi o poziţie mai solidă în faţa schimbărilor neaşteptate.

    2. Adaptabilitate şi flexibilitate

    Flexibilitatea este cheia atât în şah cât şi în negocieri. Un jucător de şah, ca şi un jucător de Poker, poate începe cu o strategie, dar trebuie să fie pregătit să o schimbe în funcţie de evoluţia jocului. În afaceri, fiecare negociere este dinamică; capacitatea de a ajusta rapid tactica în funcţie de feedback-ul primit şi de schimbările de context poate transforma un potenţial impas într-o oportunitate. Adaptabilitatea este vitală, mai ales când negocierile iau o întorsătură neaşteptată.

    3. Despre sacrificii strategice

    În şah, sacrificiile sunt adesea utilizate pentru a capta o poziţie avantajoasă pe tablă. Analog, în negocieri, concesiile deliberate pot fi făcute pentru a obţine beneficii pe termen lung. Un negociator iscusit poate renunţa la un beneficiu imediat pentru a construi o relaţie de durată sau pentru a securiza un avantaj mai strategic. Este esenţial, însă, să se evalueze corect momentul şi mărimea sacrificiului, astfel încât să nu se submineze propria poziţie, acest aspect făcând parte dintr-un cumul de strategii de afaceri foarte importante care vă pot ajuta foarte mult în acest mediu.

    4. Controlul emoţiilor

    Emoţiile joacă un rol critic în şah şi în negocieri. Maeştrii şahului îşi controlează emoţiile pentru a menţine o minte limpede şi pentru a face alegeri obiective. În negocieri, emoţiile necontrolate pot duce la decizii impulsive, care pot afecta negativ rezultatul. Practicarea detaşării şi menţinerea calmului, chiar şi în situaţii tensionate, sunt esenţiale pentru a păstra claritatea strategică şi pentru a negocia eficient.

    5. Valorificarea avantajului incremental

    În şah, fiecare mic avantaj poate contribui la victoria finală. La fel stau lucrurile şi în negocieri, unde fiecare mică victorie, fiecare concesie obţinută de la adversar, adaugă valoare acumulativă. Negociatorii eficienţi ştiu să valorifice şi să construiască pe aceste avantaje mici, folosindu-le pentru a îmbunătăţi treptat termenii acordului în favoarea lor.

    6. Evaluarea şi reevaluarea poziţiilor

    Un alt aspect crucial preluat din strategiile de şah aplicabil în negocieri este capacitatea de a evalua şi reevalua constant poziţia pe care o ocupi în cadrul discuţiilor. În şah, jucătorii de succes revizuiesc frecvent starea tabloului de joc, adaptându-şi strategia în funcţie de modificările de pe tablă şi de potenţialele ameninţări sau oportunităţi. Într-un context de negociere, acest lucru se traduce printr-o reevaluare continuă a situaţiei, care poate implica schimbări de tactică şi recalibrarea unor obiective profitabile în funcţie de noi informaţii. Această abilitate de a ajusta planurile pe baza unei înţelegeri dinamice a mediului de afaceri poate contribui semnificativ la atingerea unui rezultat favorabil, permiţând negociatorilor să rămână proactivi şi să controleze cursul discuţiilor, în loc să reacţioneze pur şi simplu la mişcările celeilalte părţi.

    7. Profitarea de pe urma punctelor de presiune

    La fel cum un maestru de şah exploatează slăbiciunile adversarului pentru a prelua controlul jocului, un negociator eficient identifică şi utilizează punctele de presiune ale partenerilor de discuţie. În negociere, înţelegerea punctelor sensibile ale celeilalte părţi poate fi esenţială pentru a influenţa deciziile şi pentru a îndruma negocierile către un rezultat pozitiv. Acest lucru poate implica folosirea unor informaţii despre constrângerile de timp ale adversarului, limitările bugetare, sau nevoia urgentă de anumite servicii sau produse. Abilitatea de a manevra aceste puncte de presiune în mod strategic, oferind soluţii care adresează direct aceste vulnerabilităţi în timp ce avansează propria agendă, poate transforma un proces de negociere dificil într-un succes negociabil. Astfel, aplicarea acestei tactici poate asigura nu doar un acord, ci unul care este maxim avantajos pentru partea care controlează jocul de negociere.

     

    Adoptarea tehnicilor de şah în practica negocierilor poate oferi profesioniştilor din afaceri un avantaj competitiv semnificativ. Anticiparea, adaptabilitatea, gestionarea sacrificiilor strategice, controlul emoţional şi valorificarea avantajelor incrementale sunt toate elemente care, atunci când sunt aplicate corect, pot transforma negocierile dintr-un simplu schimb de replici într-o artă complexă, similară cu jocul de şah. Prin urmare, studiul şahului nu numai că poate îmbogăţi intelectual ci poate oferi şi uneltele practice necesare pentru a excela în arta negocierilor moderne.