BusinessMagazin

Author: adison

  • Descurcati-va singuri! Guvernul nu stie sa relanseze economia.

    Niciunul din cei patru ministri din sectorul economic invitati de Ziarul Financiar nu a raspuns solicitarii de a participa la conferinta "Cum sa relansam economia", unde au fost discutate ieri masuri de relansare propuse de mediul privat.
    In locul lor au venit secretari de stat sau n-a venit nimeni. Mesajul perceput de mediul de business a fost clar: am scapat fraiele economiei, descurcati-va singuri! Gheorghe Pogea, ministrul finantelor, Adriean Videanu, ministrul economiei, Radu Berceanu, ministrul transporturilor si Vasile Blaga, ministrul locuintelor, au refuzat intalnirea cu peste 100 de oameni de business, lideri in domeniile lor de activitate.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Customisation

    The idea came during a friendly chat with the marketing manager of the Dinamo club, Mircea Copaci. The Dinamo official wanted the football team to have a uniform image, consistent with the demands of the big international clubs. The first order for such clothing came from Dinamo Sports Club in 2006 (around the same time Bigotti had a similar contract signed with rival football team Steaua). ”The first official appearance of the team wearing the shirts we created was at a game with England, with Everton, and Dinamo then won 5 to 1,” the Dinasty representative recalls.

    Custom-made collections for company employees are a business with good prospects in fashion retail, which can bring money, but entails significantly lower costs than classic retail. However, this niche is as yet little explored in Romania – those who have tried this business model can be counted on the fingers of one hand. There has been demand for such clothing from companies in Romania for many years, but they had to resort to classic retail stores, in the absence of firms specialised in corporate clothing. ”A company’s image means much more than letterheads and business cards,” says Gabriel Muraru, who decided to launch a new division within the company he controls, dedicated exclusively to business wear for corporate employees (from suits to shoes and to cufflinks). Last year, before a clear strategy had been devised for this segment, orders for corporate clothing accounted for 5% of the company’s 6 million-euro turnover.

    The amount was, however, enough to persuade Muraru that this project would work. The specialised division should, of course, have contributed much more to the 2009 turnover, and Dinasty representatives admit that the timing for launching the division onto the market was not the best. Gabriel Muraru is aware that providing clothing for employees is not a priority in companies’ spending budget at this time. However, ”image counts in a time of crisis, as well,” says the Dinasty shareholder, who has started the new business with tens of signed contracts. Its clients include Coca- Cola, European Drinks, Ursus, Perroni, Banca Transilvania, Automoldova, Mobexpert, Iptana, Transgaz, Terapia Cluj, Antibiotice Iasi, Neocity, Rifil and Baumit.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Digital Revolution in Cinemas

    Soon, Romania will also benefit from the new technology that allows Christian Bale to plunge into the audience, and fans to shake Bono’s hand at a U2 concert. At the end of last year, the first 3D film featured on Romanian screens, ”Journey to the Center of the Earth” became the most profitable movie of all time on the Romanian market, collecting almost 2 million RON at the box office, although critics on the international market deemed the movie as mediocre.

    So, critics concluded, it was technology that made the difference, not the love story on the most famous boat in history. Cinema operators, inspired by the unexpected success of the start of the digital revolution in Romania, now compete in the field of technology. ”Our experience tells us that in Central and Eastern Europe, whenever a significant infrastructure was created, the number of annual visits per capita approached those in Western Europe, and we think the same will happen on the Romanian market,” says Corina Gonteanu, marketing manager of Cinema City, a part of Cinema City International, the largest multiplex network in Central and Eastern Europe.

    According to company data, Romania ranks last in Europe in terms of the average number of cinema visits per capita, with 0.2 visits a year. That compares with 0.3 visits in Bulgaria, 1.5 in Hungary, 0.9 in the Czech Republic, whilst Ireland is at the top of the ranking, with 4.5 visits. ”Romania could easily reach 0.7-1 if the infrastructure is developed, and the number of tickets could rise five-fold. In Warsaw, for instance, where there are 8-9 multiplexes, the ratio of visits exceeds 3,” says Moshe Greidinger, CEO of Cinema City International. In this context, Cinema City will open the first IMAX (Image MAXimum) within the AFIPalace Cotroceni mall in October.

    The IMAX will be part of a 21-screen, 4,300-seat megaplex. IMAX, considered to be the largest cinema in the world, actually amounts to a three-dimensional experience lived on a large scale. The screen, which is the size of an eightfloor building (18 metres high and 24 metres wide) is curbed in order to fill the peripheral vision of everyone in the audience. ”The investment in the IMAX system is worth around 1,8 million euros,” says Greidinger. The IMAX in Bucharest, a 400-seat cinema, will feature both 40-50 minute-long documentaries, and Hollywood productions.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Mai avem apetit pentru risc?

    OTP Asset Management anuntase inca de acum cateva luni ca in acest an mizeaza pe o carte mai putin obisnuita pentru piata romaneasca – doua sau chiar trei fonduri inchise de investitii cu capital garantat, care vor fi listate la Bursa de Valori. Acum a venit momentul pentru primul: fondul OTP WiseRo va fi lansat direct printr-o oferta de vanzare de titluri in valoare de 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) derulata prin Bursa de Valori, in perioada 29 iunie – 24 iulie.

    OTP WiseRo va fi al 12-lea fond inchis de investitii pe o piata unde prima (si singura) listare la bursa a unui fond inchis a fost cea a STK Emergent anul trecut. STK, fond de actiuni si investitii imobiliare administrat de STK Financial, a strans atunci 21,4 milioane de lei, prin oferta publica initiala la care investitorii au subscris mai putin de jumatate din titlurile oferite, intr-o perioada cand piata devenise deja nefavorabila pentru investitii noi. Ulterior, scaderea actiunilor din portofoliu si evolutia pietei imobiliare si-au spus cuvantul, astfel incat de la un profit de aproape 15 milioane de lei in 2007, fondul a ajuns la pierderi de 2,8 milioane anul trecut. Nici fondurile administrate de OTP Asset Management n-au scapat de criza.

    Societatea ungara administreaza in prezent trei fonduri deschise de investitii, lansate in primavara trecuta – Avantis (fond de actiuni care a incheiat anul trecut cu o pierdere de 45,1%), OTP Balansis (fond diversificat, care a avut anul trecut o pierdere de 22,8%) si OTP Comodis (fond monetar, singurul cu castig, respectiv de 6,7%). Vara trecuta, societatea a lansat primul sau fond inchis cu capital garantat, OTP Garantis. Functionarea acestuia se bazeaza pe combinatia intre plasamentul initial in depozite bancare si plasarea dobanzilor din depozite in contracte derivate de tip equity swap, la schimb cu actiunile a 20 de banci si companii. Investitorului i se ofera garantia ca la maturitatea fondului, adica in trei ani, isi recupereaza integral investitia, plus o cota de 12% in primul an si intre 12% si 15% in urmatorii doi ani.

    Acum, noul fond ar urma sa functioneze dupa acelasi principiu – plasament in depozite si contracte swap, diferenta fiind ca OTP WiseRo se raporteaza nu la performanta mai multor companii din mai multe tari, inclusiv din Romania, ci la evolutia indicelui S&P 500 al celor mai mari si mai lichide 500 de actiuni americane cotate. Activele vor fi plasate in cinci banci din Romania si restul Uniunii Europene, iar o parte din suma incasata de fond din dobanzi va fi plasata in contractele de tip index swap – e vorba de activele incluse in indicele SGI Wise US Long/Short Vol Target, dezvoltat de Société Générale Corporate & Investment Banking (SGCIB). Suma incasata de fond din dobanzi va fi platita deci catre SGCIB, care administreaza indicele. Fiecare dintre cele 500 de actiuni este evaluata in functie de 12 criterii legate de performanta, profitabilitate sau lichiditate. “In urma analizelor realizate de SGCIB, pe cele mai performante 10% dintre actiunile incluse in S&P500 se vor initia pozitii long (de cumparare), pentru a castiga din cresterea de pret, iar pe cele 10% care au avut evolutii negative sau reduse fata de medie se vor adopta pozitii short (de vanzare), pentru a castiga din scaderea de pret”, spune Dan Popovici, director de investitii la OTP Asset Management.

    OTP WiseRo va garanta investitia initiala printr-o scrisoare de garantie bancara eliberata de OTP Bank Ungaria. Este principalul motiv pentru care OTP sustine ca WiseRo este un produs adaptat crizei. Capitalul investitorului este garantat la maturitatea fondului, adica peste trei ani, deci investitorul isi va primi inapoi cel putin investitia de inceput, indiferent de evolutia indicelui SGI Wise. In plus, administratorul spune ca volatilitatea indicelui este scazuta. “Volatilitatea indicelui este fixata la 8%, iar ajustarea se face lunar. Valoarea unitatii activului net va fi publicata lunar. Nu vom putea face acest lucru zilnic, pentru ca Depozitarul Central certifica aceste valori doar o data pe luna”, spune Popovici. Investitorii primesc anual o dobanda egala cu performanta indicelui SGI Wise, dar nu mai mult de 40% peste investitia initiala. Nu se percep comisioane de achizitie si rascumparare, iar comisionul de administrare este de 1,1% pe an. Randamentul indicelui lansat de SGCIB in 1997 a fost, in tot acest timp, de peste 17%.

    In ciuda sofisticarii instrumentului de investitie, societatea ungara mizeaza deci pe apetitul scazut de risc al investitorilor in perioada actuala, propunandu-le garantarea investitiei initiale, o volatilitate controlata a indicelui si un cos de actiuni mai atractive decat cele romanesti. Razvan Pasol, directorul general al societatii de brokeraj Intercapital Invest, care intermediaza oferta de vanzare si listare a unitatilor de fond, se declara increzator ca daca oferta OTP WiseRo va avea succes si fondul va fi listat la bursa, vor prinde si altii curaj si vom vedea mai multe listari la bursa ale fondurilor de investitii. “Sunt convins ca vom vedea mai multe fonduri de investitii listate la bursa romaneasca. In urmatorii trei-patru ani am putea avea peste cinci sau sase astfel de fonduri”, spera Pasol.
    Valoarea ofertei de vanzare pentru OTP WiseRo este de 6 milioane de lei, corespunzator unui numar de 30.000 de unitati de fond (suma minima pentru o unitate este de 200 de lei). Pentru ca oferta sa fie incheiata cu succes este nevoie de o subscriere de minimum 20.000 de unitati, respectiv 4 milioane de lei. In cazul unei suprasubscrieri, oferta poate ajunge la 85.000 de unitati. Administratorul fondului ii vizeaza atat pe investitorii institutionali, cat si pe cei individuali.

    Desigur, evolutia OTP Wise va depinde de modul cum se va comporta piata americana de actiuni, dar si de complexitatea modului de administrare a indicelui SG Wise. Pana acum, simpla orientare spre pietele straine n-a garantat in sine performanta.

  • Around the World for a Website

    Two years ago, Ciprian Enea (35) left the company he had founded in 2001 in the hands of his new business partner and left on a very long trip. For over a yearís time he travelled from the Taj Mahal to East Timor and from Nicaragua to Argentina. It was worth the effort, says Enea, because today he owns together with his partner Giani Holban (33) the first travel website in Romania with user-generated content. TVTravel.ro gathers hundreds of short films made during Eneaís travels, as well as of the over 100 users that have already signed up with the website.

    The investment that went into releasing the first Youtube for travel buffs onto the market amounted to around 250,000 euros, of which only 100,000 euros were spent on developing and actually launching the website. The rest of the money -150,000 euros – covered Eneaís travels and came in equal share from his own resources and from a partnership with travel agency Prestige Tours, held by businessman Mircea Vladu. This year another 75,000 euros will be invested in development and in the next round of travels that Enea will embark on, this time to Japan, Korea, Papua New Guinea and Taiwan. However, the two founders say they will not see a profit from revenues collected by TVTravel.ro in the next two years.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Pancreasul si ficatul

    Lucrurile s-au petrecut cam asa: pe la jumatatea lui 2004, Steve Jobs a fost diagnosticat cu o forma speciala de cancer la pancreas. Desi initial a optat pentru un tratament neconventional bazat pe o dieta speciala, Jobs n-a scapat de bisturiu. A supravietuit si se pare ca nu a avut nevoie de chimioterapie sau de radiatii. Recuperarea a fost destul de rapida, astfel incât in spectaculoasele sale aparitii publice de mai târziu a fost alert si – cel putin aparent – sanatos. Totusi, de pe la jumatatea anului trecut Jobs a inceput sa apara tot mai rar in public, iar zvonurile spuneau ca e tot mai slab si mai obosit. Apple a refuzat sa raspunda jurnalistilor, iar Jobs a declarat ziarului New York Time ca desi problemele sale de sanatate nu sunt tocmai simple, nu se pune problema unei recidive in privinta cancerului si ca viata nu-i este amenintata. Interviul a fost telefonic, asa ca zvonurile au continuat si au culminat cu un necrolog de 2.500 de cuvinte publicat din greseala de Bloomberg, in care vârsta si cauza decesului nu erau completate. Jobs a glumit pe tema aceasta, citându-l pe Mark Twain („stirile despre moartea mea sunt exagerate”).

    Insa când s-a anuntat ca Jobs nu va sustine traditionala prezentare la MacWorld 2009 (in decembrie), lucrurile nu mai puteau ramâne ascunse, asa ca Jobs a precizat pe situl companiei ca sufera de un dezechilibru hormonal, dar tratamentul merge bine si asa mai departe. Insa pe 15 ianuarie seful de la Apple a anuntat ca problemele sale de sanatate s-au dovedit a fi ceva mai complicate si ca se retrage temporar de la conducerea companiei, urmând sa revina la sfârsitul lunii iunie. Evident ca zvonurile s-au intensificat, cu atât mai mult cu cât Apple a refuzat sa ofere orice fel de detalii pe motivul ca este vorba de „chestiuni personale”. Problema este ca interesul nu venea doar din partea presei axate pe viata celebritatilor, ci si dinspre lumea businessului, pentru care Jobs este un adevarat semizeu. Reactia bursei a fost contradictorie, dar Apple a mers bine si fara Jobs, obtinând chiar cresterea veniturilor in prima jumatate a anului (spre deosebire de majoritatea companiilor de IT), iar rezultatul net a fost o crestere semnificativa a pretului actiunilor.

    Jobs s-a tinut de promisiune si a fost zarit zilele trecute in campusul Apple din Cupertino de un reporter de la Reuters. Purtatorii de cuvânt ai companiei au evitat din nou raspunsurile clare, dar Wall Street Journal a publicat o stire conform careia Jobs a facut un transplant de ficat cu doua luni in urma, fara insa sa precizeze vreo sursa. Suficient insa pentru o multime de reporteri, care au reusit in timp record sa identifice spitalul din Memphis unde a avut loc interventia si sa puna o asemenea presiune pe medici, incât acestia au admis – contrar uzantelor – ca Jobs a suferit operatia si ca „prognosticul este excelent”. Intâmplator sau nu, stirile privind transplantul au coincis cu lansarea noului iPhone 3GS, iar Apple se lauda ca a vândut un milion de unitati in primele trei zile – un succes care se pare ca a atenuat ingrijorarea investitorilor.

    Insa mediul de afaceri este teribil de suparat pe Apple pentru ca nu a oferit informatiile privind starea sanatatii lui Steve Jobs. Da, sunt probleme personale, insa Apple este o companie publica, care se tranzactioneaza si care este obligata prin lege sa ofere orice informatie relevanta privind situatia firmei. Poate ca pentru un milion de alte companii fisa medicala a directorului general nu ar fi considerata „relevanta”, insa in acest caz lucrurile stau altfel: pentru foarte multa lume Jobs este Apple. Nu este doar un executiv, este sufletul firmei pe care a dus-o la succes si pe care apoi a salvat-o de la faliment pentru a o aduce din nou pe culmile gloriei. Insa supararea va trece si, in cele din urma, Apple va iesi din nou in avantaj, pentru ca a dovedit in sase luni ca poate sa functioneze chiar si fara Jobs – hranindu-se insa din viziunea sa.

    Nu se stie ce va urma. Se speculeaza ca Apple va lansa in aceasta toamna cel putin un produs revolutionar (poate chiar mult-asteptatul „tablet computer”) si unii presupun ca lansarea a fost amânata pentru ca Jobs sa poata sa-si faca celebrul truc cu „one more thing”. O alta varianta este ca, inevitabil, Jobs nu va mai putea sa conduca activitatea companiei si ca i se pregateste o functie de presedinte, din care va interveni doar in chestiunile strategice. In fine, se spune ca Jobs este atât de atasat de functia sa de CEO, incât orice miscare a board-ului l-ar afecta atât de mult incât… Nu, cu inima sta bine.

  • Faust si termostatul

    Dobanda este marisoara, 1% pe zi, iar creditul trebuie returnat in trei luni. Daca omul plateste, isi primeste sufletul inapoi. Stirea nu explica ce se intampla daca omul nu plateste si cum executa garantia cei de la Kontora.

    Reinterpretarea moderna a istoriei lui Faust, in varianta baltica si saracuta, pe bani putini, de criza, mi-a schimbat un pic un inceput de zi frustrant si un sentiment neplacut, pe care nu-l mai incercasem de o buna bucata de vreme.

    Sa incep cu inceputul: ati simtit vreodata ca va mananca plamanii? O racaiala interna, mocnita, care nu se lasa spalata de nici un dus, de nici un zambet, de nici o petrecere. Era starea mea din urma cu ceva timp, un an jumatate spre doi, stare generata de nimicul cotidian romanesc, de uratenie, de stupiditate si de cenusiu. Sunt sigur ca multi ma inteleg, iar cei care nu o fac e bine sa abandoneze acest text si sa treaca la urmatorul articol din revista. Mancarimea din plamani era data de sentimentul ca molecule de aer care au oxigenat plamanii unor persoane cu care nu am pasiuni comune se afla in plamanii mei – un contact mai intim, mai puternic chiar decat amorul fizic, nu credeti? O precizare, daca mai este necesara: formularea “persoane cu care nu am pasiuni comune” are nuante puternic eufemistice. De mancarimea aceea m-am vindecat cu carti si muzica, croindu-mi o lume “de refugiu”, populata de numitii Buddy Guy, John Lee Hooker, Seasick Steve, Calvin Russell sau de cei cunoscuti drept Rammstein si ZZ Top.

    In dimineata in care televiziunile anuntau moartea lui Michael Jackson mancarimile au reinceput, brusc. Pentru ca televiziunile adunasera la priveghi tot felul de insi, reprezentativi pentru societatea romaneasca, iar pe unii, destul de multi, nu i-a rabdat inima sa nu pomeneasca si sa nu interpreteze in fel si chip problemele cantaretului. Nemultumirea mea nu a fost generata de prezentarea acestor probleme, ele au fost reale si nu putine, ci de graba cu care s-a facut asta – un fel de <eu, eu, sa fiu eu primul care da cu piatra!>. Inainte de orice, de bunele si relele sale, Jackson a fost un om si un artist. Nu m-am numarat nicio secunda printre fanii sai, dar nu pot sa nu recunosc impactul pe care l-a avut si bucuria pe care a oferit-o oamenilor. Si bucuria de care vorbesc estompeaza orice acuzatii, orice banuieli si oricati bani pierduti. Iar aruncatorii de pietre puteau astepta macar niste ore daca nu o zi intreaga, fara sa se teama ca ar afecta proportia, echilibrul necesar dintre regrete si privirea cinic-lucida.

    Nu m-am gandit niciodata la Baudelaire sau la Rimbaud si nici chiar la Hemingway ca la niste betivi depravati sau la Van Gogh ca la un nebun sifilitic; au fost oameni care au vrut sa depaseasca conventiile si au facut-o, fiecare, in felul lui. Mai importante au fost si sunt operele lor, dromaderii si Santiago si pestele lui si copiii lui Thomas Hudson si campul cu ciori si cel cu floarea soarelui si iluminarile. Se cheama geniu si umanitate – niste chestii pe cale de disparitie acum. Iar cand vor sa iasa la suprafata sunt repede acoperite de conspiratia stupizilor. Intr-un fel sau altul, fiecare ne vindem sufletul cuiva – artistii negociaza cu absintul si acesta le ofera, in schimb, inspiratie; cantaretii isi vand sufletele duhului instrumentelor si capata sunete; altii obtin, pentru un pret sau altul, un ochi cinematografic, o mana sigura pe penel sau, de ce nu?, abilitatea de a face bani. Masura adevarata este, pe plan uman, in toate aceste cazuri, ceea ce oferim si nu ceea ce platim. Cat ne expunem si in schimbul a ce.

    Cred ca pe asta se bazeaza si demersul celor de la Kontora, pe care nu ii banuiesc de prostie, ba ii vad, mai mult, drept niste fini experti in marketing; daca mai exista valori morale in lumea asta, atunci cei ce se imprumuta vor veni cu dobanda si cu banii inapoi – cred ca sufletul nordic are resurse pentru aceasta.

    Dar ma intreb sincer care ar fi rezultatele unui asemenea demers la noi.Pentru ca exista studii clare, de netagaduit: cei ce se vad drept persoane etice, morale, deosebite sunt mult mai dispusi sa incalce principiile morale. Cu alte cuvinte, cel mai aprig ecologist se va dovedi, in general, un risipitor de electricitate si hartie, iar puritanul isi va recompensa asa-zisele calitati cu amor din belsug. Desigur, si reciproca functioneaza. Este ceea ce psihologii Sonya Sachdeva, Rumen Iliev si Douglas Medin numesc un termostat moral, care ajuta umanitatea, in ansamblu, sa isi pastreze echilibrul.
    Problema e ca mie nu-mi pasa de echilibrul umanitatii in general, pentru ca pe mine ma mananca plamanii aici.

  • Good bye, Rompetrol

    At 3 p.m. last Friday, two press releases announced the sale by Dinu Patriciu of the last 25 percent in Rompetrol. Over the following few hours, nobody would comment on the sale. Everyone was waiting for somebody else to start talking ”on the record” about one of the most eagerly awaited deals in Romania. All with whom BUSINESS Magazin tried to talk on Friday evening brought up a few common points: how much Dinu Patriciu sold for is not that important, how he did it is.

    The deal was announced by two press releases: one sent by KazMunaiGaz, whereby chairman Kayrgeldy Kabyldin said the acquisition of the last stake of Rompetrol was in line with KMGís strategy to develop abroad, and the second release came from Dinu Patriciu, who said he had decided to exercise his right to sell to KMG the remaining 25 percent stake in Rompetrol Group. That the two parties did not send a joint release says one important thing about the relationship between the Kazakhs and Dinu Patriciu. ”I believe Dinu Patriciu has never had a very good relationship with those to whom he sold the business, but I think that by selling Rompetrol, he made two masterful moves in this time of crisis,” said one of the businessmen in the petroleum world interviewed by BUSINESS Magazin.

    The price at which the sale was done is an interesting topic, too. According to sources on the market, last weekís sale was tightly connected to the sale in August 2007, when Dinu Patriciu and Phil Stephenson sold 75 percent in Rompetrol to the Kazakhs at KazMunaiGAz for 1.6 billion dollars, with the company thus valued at 2.2 billion dollars. Patriciu is the winner of the crisis twice, because with the deal sealed two years ago he checked, as he sold, before the crisis, a company whose rating has significantly gone down in the meantime. He now checkmated: he sold at a time when the crisis is in full swing and also escaped the deadline of the debts (which is June 2010). According to sources on the market, the contract initially signed by Patriciu included a mention that the sale of the 25 percent was to be done at a price at least equal to the company estimate in 2007. If we take that estimate into account, Patriciu collected approximately 533 million euros for the 25 percent. Even though he sold, Patriciu is still involved in the court case of Petromidia privatisation.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • A Matter of Speed

    ”To be honest, at the end of last year I thought the first bankruptcy I would hear about on the low-cost airline market would be Wizz Airís,” Stefan Mladin, manager of the Baneasa Airport, the main gateway for low-cost flights in Romania, said last week. Mladin is one of the first people to get a feel the market from the pace at which airlines operating on Baneasa request their slots and had felt a significant slowdown of demand from Wizz Air at the end of last year.

    Early in 2009, however, the Hungarian company got a capital inflow and resumed growth. Sky Europe, on the other hand, had significantly reduced the number of flights in Romania by mid last year, when it was operating only two flights from Bucharest and had given up part of its fleet, keeping only five aircraft. Back then, the Slovaks at Sky said they kept only two flights on Baneasa as a result of the partnership they had signed with MyAir (an Italian company that has been operating flights to Italy and France from Baneasa since 2005), which allowed them to operate only on the markets not served by the Italian operator.

    ”The partnership between Sky Europe and MyAir only entailed selling tickets on the website, with the two companies deciding to complement their flight portfolios by booking seats in each otherís aircraft, but have never operated together,” explains Alina Rus, MyAir manager for the Romanian market. Over the last two years, the Slovakian company has not received any capital inflows from its shareholders, and its shares on the Vienna Stock Exchange, where it is listed, have had a preponderantly negative performance. Sky Europe had started out in 2001 with enough funds from its shareholders, and its fast development drove the national airline carrier out of the market.

    At the end of March this year, the company announced a 31.9 million euro net loss for the first half, while debt stood at more than 100 million euros. After these results were published, the officials of the company in Bratislava tried a number of strategies to rebound, but last week they filed bankruptcy-law protection to be able to start a reorganisation and streamlining programme. The last campaign conducted by those at Sky Europe was one in which they sold 1 million tickets for 1 euro each, which made more than 100,000 CEE passengers buy tickets for this summer. The company announced it will operate the flights, but problems began soon after announcing bankruptcy on several airports to which Sky Europe owed money. Low fare campaigns have been the main weapon used to gain market share by low-cost airlines in Romania over the past year.

    Traducere de Loredana Fratila-Cristescu si Daniela Stoican

  • Top BM: Care sunt cele mai mari salarii – GALERIE FOTO

    “In ciuda problemelor cu care s-a confruntat piata financiara in ultimul timp, bancile raman angajatorii care ofera cele mai mari salarii si e greu de crezut ca vor fi detronati prea curand”, spune Dragos Gheban, business development manager al companiei de recrutare Catalyst Recruitment Solutions. Media salariala din banci ajunge la 1.500 de euro pe luna, insa salariile la nivel de top management pleaca de la 6-7.000 de euro si urca pana la 20.000 de euro, fara bonusuri, care pana anul trecut puteau duce la dublarea salariului de baza.

    Aproape la fel de fericiti sunt angajatii din industria IT si din sectorul bunurilor de consum (FMCG), doua domenii ale caror particularitati le fac sa isi permita in continuare salarii peste media pietei. In ceea ce priveste informatica si telecomunicatiile (IT), aici s-a simtit mai putin criza, iar companiile nu au fost nevoite sa faca restructurari radicale ale bugetelor. Piata are inca un deficit de specialisti, asa incat nu multi angajatori din IT isi pot permite sa se zgarceasca atunci cand vor sa puna mana pe un om cu adevarat bun. La fel stau lucrurile si pentru industria bunurilor de larg consum: cererea de consum inca se mentine la cote rezonabile, vanzarile nu au scazut dramatic si, drept urmare, nici salariile celor ce lucreaza in companiile de profil.

    Un loc bun in top si-au pastrat transporturile aeriene, energia si petrolul, trei dintre domeniile cu state vechi in privinta generozitatii cu care isi recompenseaza angajatii. Aici, salariul mediu variaza intre 600 si 900 de euro, iar marjele cresc semnificativ de la nivelul de middle management in sus.
    Daca anul trecut in top isi gaseau locuri fruntase si industria auto si consultanta imobiliara, prabusirea ambelor piete a facut ca anul acesta sa nu se mai afle nici macar intre primele 10 domenii cu cele mai mari salarii. “Acolo, componenta variabila avea o pondere foarte mare. Din acest motiv, veniturile celor ce lucreaza in aceste domenii s-au redus cu aproape 70%”, spune George Butunoiu, managing partner al firmei de executive search George Butunoiu Ltd. Tot pe baza de comisioane se lucreaza si in avocatura, un alt domeniu unde s-a castigat si continua sa se castige foarte bine. Veniturile medii ale avocatilor si ale juristilor ajung lejer la 2.500 de euro pe luna, insa din aceste sume salariul fix reprezinta un procent destul de mic.

    La polul opus se afla cei ce lucreaza in hoteluri si restaurante si ale caror salarii sunt mai mici decat salariul mediu pe economie. Potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, angajatii din acest domeniu sunt platiti in medie cu echivalentul a aproximativ 200 de euro pe luna.
    In ceea ce priveste functiile cel mai bine platite, pe primele locuri, dupa directorul executiv, directorul general sau directorul de tara se afla directorii financiari, de vanzari sau de marketing, ale caror salarii medii ajung la cateva mii de euro pe luna.

    Nu trebuie uitati angajatii de la stat, care nu se pot plange de castiguri prea mici. Salariile lor au crescut in februarie si martie cu marje cuprinse intre 16 si 36% fata de aceeasi perioada a anului trecut, fiind printre putinele care nu au fost amenintate nici de inghetare, nici de scadere. Majorarea salariilor primite de bugetari vine dupa ce Guvernul anunta la inceputul anului ca va reduce semnificativ cheltuielile cu personalul platit din bugetul de stat. Scaderea pe care o anunta atunci Executivul era de 20% fata de nivelul din 2008. In primele trei luni ale anului, cheltuielile cu personalul in sectorul public au ajuns la 4 miliarde de euro, cu 50% mai mult fata de primul trimestru al anului trecut.

    Salariul mediu nominal net a crescut in luna aprilie cu 9,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1.408 lei (in euro inseamna 335 de euro, respectiv o crestere reala de 3,1%). Din sectorul public, angajatii cel mai bine platiti sunt cei din administratie, aparare si asigurari sociale, unde nivelul mediu al salariului a fost de 2.065 de lei (circa 490 de euro). Conform Institutului National de Statistica, in aprilie, fata de martie, au scazut salariile in invatamant (cu 13,9%) si in administratia publica (cu 10,1%).