BusinessMagazin

Author: adison

  • Cine castiga de pe urma spitalelor private

    Din biroul sau de la ultimul etaj al clinicii Sanador, Florin Andronescu este despartit printr-o parcare de celalalt corp al clinicii din zona Victoriei din Bucuresti. In cateva luni, cel mai tarziu la inceputul anului viitor, parcarea ar putea fi inlocuita de un santier pentru construirea unui spital, pentru care investitorul estimeaza ca vor fi necesare pana la 20 de milioane de euro. Desi in Romania exista deja cateva spitale private, iar constructia pentru Sanador abia va incepe, Andronescu nu se teme ca face acest pas prea tarziu.

    Pana la momentul finalizarii, piata de profil va mai avea timp sa se maturizeze, situatia economica generala ar putea incepe sa arate mai bine, iar sistemul privat ar mai putea atrage si alti pacienti din zona publica. Intre timp, Andronescu isi concentreaza toata atentia asupra clinicilor Sanador, care in trimestrul al doilea al anului in curs au cunoscut o incetinire a cresterii, de 30%, de la aproape 55% in primul trimestru. Iar panta continua sa fie descendenta, astfel incat consolidarea este cuvantul de ordine pentru afacerea Sanador pana la momentul lansarii spitalului, un spital generalist cu o capacitate de 100 de paturi care ar putea fi gata in doi ani. Decizia lui Andronescu de a plasa spitalul langa clinica Sanador din Piata Victoriei este legata de faptul ca astfel toata zona de ambulatoriu si de diagnostic va fi deja acoperita: “Un spital are nevoie de o clinica de diagnosticare, dar Sanador o are deja aici, prin urmare investitiile se ridica la o suma mai mica decat daca am pleca greenfield cu toata structura in alta parte”. Din cele aproape 20 de milioane euro, constructia va reprezenta aproape jumatate din suma, iar 7 milioane vor fi directionate catre dotarea spitalului, restul de bani urmand a acoperi celelalte costuri de amenajare.

    Dupa cum preconizeaza Florin Andronescu, modalitatea de finantare va fi o solutie mixta, atat prin imprumut bancar, cat si prin resurse proprii, insa nu este exclusa nici varianta apelarii la un investitor financiar, daca va fi nevoie. Sanador nu este singurul lant de clinici care pregateste investitia intr-un spital. Gral Medical va incepe lucrarile la spitalul propriu, care va fi ridicat in urma unei investitii de aproximativ 30 de milioane de euro, tot pentru o capacitate de 100 de paturi. Robert Serban, actionar al retelei, este increzator ca piata de spitale private va ajunge la un alt stadiu pana la momentul finalizarii proiectului Gral, undeva in 2011- 2012: “Pana in 2012 nu ma astept sa apara si alte spitale. Dar oamenii isi doresc mult alt tratament, alte servicii”. Robert Serban isi bazeaza predictiile pe statistici, conform carora anul trecut au plecat sa se trateze in strainatate aproape 50.000 de romani, media sumei cheltuite pentru un tratament fiind de aproximativ 8.000 de euro.

    “Acestia sunt niste bani care, in loc sa ramana in tara, pleaca afara. Aici ar putea sa fie o industrie extraordinara. Tendinta de dezvoltare a domeniului va exista oricum in privat, dar lucrurile se vor desfasura in viteza pe care o poate avea privatul, care este oricum mai mica decat viteza cu care s-ar putea misca statul”, afirma Robert Serban, care este constient si de gradul mic de ocupare a spitalelor private la momentul actual. Si are dreptate. Spitalul Euroclinic, lansat in 2005 in Bucuresti, merge in prezent cu un grad de ocupare de 55%, iar compania nu are momentan planuri pentru alte spitale, urmand a se concentra pe partea de ambulatoriu.

  • Si ei au fost la Rompetrol

    Saptamana trecuta, la doar cateva zile dupa anuntul oficial despre schimbarile de management din Rompetrol, Dan Ionescu si Eric Kish erau deja in concediu. Nu voiau sa se gandeasca la faptul ca au parasit compania in care au lucrat in ultimii zece ani, ci au preferat sa se relaxeze pentru ceea ce va urma in perioada urmatoare in viata lor profesionala. Cei doi fac parte din echipa lui Dinu Patriciu inca de la inceputuri, din 1999 – cand omul de afaceri a angajat o serie de manageri alaturi de care a construit grupul Rompetrol.

    Cei doi mai au in comun si planurile post- Rompetrol: amandoi se vor indrepta spre antreprenoriat. Dan Ionescu spunea, spre sfarsitul saptamanii trecute, ca nu mai ia in calcul angajarea in cadrul altei companii si ca din septembrie, cand se va intoarce in Bucuresti, va incepe propria afacere. Eric Kish, aflat de asemenea in concediu saptamana trecuta, spune si el ca se va concentra pe administrarea si strategia propriului business. Kish a devenit antreprenor inca din 2004, cand a infiintat Smartree, grup care reuneste acum trei companii distincte cu afaceri de 10 milioane de euro anul trecut si o rata a profitului operational de 32%. Cele trei firme din grup sunt Smartree Management Services (a carui activitate se axeaza pe leasing de personal), Smartree (care se ocupa cu servicii de outsourcing pentru resurse umane, cum ar fi salarizarea si administrarea de personal) si Smartree Technologies, care a lansat anul trecut MyStaff, un soft de resurse umane.

    Anul acesta, in aprilie, MyStaff a fost lansat si in Statele Unite, deoarece Eric Kish considera ca acest produs va prinde mult mai bine in afara tarii. “In urmatorii trei ani, MyStaff va atrage venituri de 15 milioane de euro numai in afara tarii, iar, din acestia, 10 milioane de euro va fi cifra de afaceri din Statele Unite”, estimeaza Kish, care se ocupa personal de pozitionarea MyStaff, celelalte doua firme din grup fiind administrate de sotia sa, Alina Kish. Eric Kish a mai fost si este in continuare implicat si in alte afaceri, printre care site-ul resurseumane.ro, vandut in 2004 catre BestJobs, sau Brandient, cea mai importanta agentie specializata in consultanta de brand de pe piata locala, unde detine un pachet de actiuni. Antreprenoriatul a fost calea aleasa de cei mai multi manageri din Rompetrol care au parasit compania si in anii trecuti. Este vorba de Dorin Gherman (fost director general al Rompetrol SA, actualmente proprietar al ADN Group si coproprietar al distribuitorului de consumabile Side), Paul Pop (fost director al Rompetrol Downstream, care detine propria firma de consultanta pentru piata petroliera) sau Emilia Ciucan (fost coordonator al departamentului juridic din Rompetrol, acum coproprietar al casei de avocatura Ciucan & Asociatii).

    Dupa cum spun acestia, antreprenoriatul este cea mai buna ocupatie a unui manager la plecarea din Rompetrol, deoarece in compania dezvoltata de Dinu Patriciu managerii au avut o putere mare de decizie si de schimbare, ceea ce le-a dezvoltat capacitatile antreprenoriale. Este poate si motivul pentru care aproape toata echipa de manageri adunata in Rompetrol de-a lungul anilor de Dinu Patriciu a decis sa se retraga acum din companie, deoarece stilul de lucru al noilor proprietari, KazMunaiGaz, ar putea fi destul de diferit. Din fosta echipa a lui Dinu Patriciu a mai ramas in companie un singur manager care este in Rompetrol de la inceputuri, Cosmin Cocean – care coordoneaza toata activitatea de rafinare si petrochimie. Inca doi manageri din echipa lui Patriciu au mai ramas in board: un roman, Titov Buzescu, care este una dintre achizitiile mai recente ale grupului (fiind adus in 2007 de la Coca-Cola Romania), si un francezamerican, Andre Naniche – care a intrat in Rompetrol in 2005 pe pozitia de CEO, in perioada in care Dinu Patriciu se retrasese, cel putin oficial, din activitatea de zi cu zi a grupului.

    Dupa vanzarea in 2007 a 75% din Rompetrol, Dinu Patriciu a revenit in companie ca si CEO, iar Naniche a fost trimis pe o pozitie de coordonare in Elvetia. Dincolo de cei doi manageri care au decis sa se concentreze pe propriile afaceri, de la 1 august a parasit compania si Adrian Petrus, directorul financiar al grupului, iar de la 1 septembrie urmeaza sa plece si Ion Sturza, director general adjunct al grupului. Adrian Petrus mai era saptamana trecuta in companie, in special datorita raportarilor financiare pentru al doilea trimestru, care au avut loc joi, si a spus ca prefera sa nu comenteze pentru moment nici plecarea din Rompetrol, nici ce va face in viitor. Nici Ion Sturza nu a comentat pentru acest articol, dar managerul a confirmat ca, desi deocamdata se simte departe de viata politica din Republica Moldova, se va intoarce probabil in tara, desi nu este deocamdata preocupat de “functie”.

    Ion Sturza a fost prim-ministru in Republica Moldova in 1999, iar guvernarea sa a fost apreciata de expertii externi ca fiind una dintre cele mai prooccidentale care au existat in Moldova. Deocamdata, Sturza mai este singurul dintre cei patru care inca mai lucreaza pentru Rompetrol, iar anuntul plecarii sale din grup a starnit cele mai multe semne de intrebare: pana la urma, este unul dintre putinii manageri din Rompetrol care vorbeste rusa si se poate intelege cu noii manageri kazahi.

  • 150.000 mp de birouri goale in Bucuresti

    In primele sase luni din 2009 au fost finalizati in Bucuresti 200.000 de metri patrati de birouri, ridicand astfel stocul total la 1,35 milioane de metri patrati, dintre care aproximativ 44% il reprezinta birourile clasa A. Analistii JLL estimeaza ca circa 60.000 de metri patrati de birouri se afla in ultimele faze de constructie, suprafata urmand a fi finalizata in cea de a doua parte a anului.

    "Piata spatiilor de birouri s-a schimbat brusc: de la o piata a proprietarilor s-a ajuns la o piata a chiriasilor, iar de la o faza de pre-inchiriere s-a trecut la inchirierea spatiilor deja finalizate", se spune in studiul Jones Lang LaSalle. Aceasta schimbare a dus la scaderea generala a chiriilor, cele maxime, spre exemplu, avand acum un nivel lunar de 22 de euro pe metru patrat, fata de 24 de euro pe metru matrat la inceputul lui 2008.

    In acelasi timp, rata medie de neocupare a crescut semnificativ, la 10,8%, respectiv 5% pentru spatiile de birouri clasa A si peste 15% pentru spatiile de birouri clasa B – cele din imobilele amplasate la periferia Capitalei. In ceea ce priveste inchirierile de birouri, primele sase luni ale acestui an au adus o scadere de aproximativ 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    "Estimam o revenire a pietei de inchiriere in anul 2010 o data cu imbunatatirea conditiilor economice in tara. Totusi, suprafata medie inchiriata va fi mai mica iar numar de pre-inchirieri va fi si mai mic. Rata de neocupare va creste in continuare si in al doilea trimestru din 2009 si va descreste pana la finalul primului semestru din 2010. Atunci estimam ca valoarea scazuta a chiriilor precum si alte facilitati vor atrage si stimula interesul chiriasilor pentru cladirile deja finalizate din zonele de nord si de vest ale orasului", se mai spune in studiul JLL.

    Click aici pentru a citi despre cum s-a prabusit piata inchirierilor de birouri in primul semestru.
     

  • Razvan Gheorghe, Cushman&Wakefield: pe termen lung, nu poti vinde mai scump in Romania decat afara

    “Daca e sa judecam marea parte a centrelor comerciale principiale, ele nu au fost gandite prost. Multe din ele, aflate la periferia unor orase importante din Romania sufera. Un lucru surprinzator, tinand cont ca proiecte similare din marile orase ale Europei rezista si pe timp de criza”, spune Gheorghe.

    Retailerii trebuie sa aiba campanii promotionale corect mediatizate, o politica de preturi corecta, iar cei care se gandesc ca in Romania se poate vinde mai scump decat afara pe termen lung nu vor putea sa lucreze in mod profitabil, spune oficialul Cushman & Wakefield. “Economia se va imbunatati doar daca va exista mai multa coerenta din partea guvernului pe anumite domenii. Principala sursa de rezolvare este infrastructura care dezvolta totul in jurul sau in urma ei”.

     

  • Previziuni despre al doilea val al crizei in Romania

    BUSINESS Magazin: Este criza in Romania din punct de vedere social? Cand am putea depasi aceasta situatie?

    Adrian Stanciu: Cred ca eram in criza si atunci cand nu eram in criza; nu cred ca am avut nevoie de o criza economica pentru a intra intr-o criza sociala. Sigur ca faptul ca acum este o criza economica nu ne ajuta, desi are si parti bune din punct de vedere social, in sensul ca pentru multi dintre noi a fost ca o trezire la realitate – spre exemplu, in piata muncii, anul 2008 a fost o criza comparabila. Acum, in 2009, trendul este invers: daca in 2008 era foarte greu sa gasesti personal calificat si sa-l faci sa ramana intr-o organizatie, acum in 2009 dilemele acestea au disparut. Una peste alta, cred ca orice situatie de criza are si un germen de oportunitate in ea. Ar fi bine pentru fiecare dintre noi sa incepem sa cautam oportunitatea. Criza a fost intampinata la noi cu o mare perplexitate, chiar si oamenii de rand asteapta ca criza sa dispara. Cred ca ar fi momentul sa ne punem intrebarea cum va arata lumea de dupa criza si ce loc vom avea in ea. Nu va arata precum cea dinainte.

    BUSINESS Magazin: Credeti ca, spre exemplu, consumul de bere nu va mai reveni la nivelul de anul trecut?

    Shachar Shaine: Consumul de bere in Romania este mare, in raport cu Europa, Romania este pe locul 5 in lume. Nu e un consum exagerat, cred ca este comparabil cu cel din Cehia sau Germania. A crescut foarte mult in ultimii zece ani, s-a dublat, si nu sunt multe piete unde consumul sa se fi dublat in ultimii zece ani. Acum cred ca lucrurile sunt mai asezate si se schimba si obiceiurile de consum. In afara de scaderea de consum, este si o schimbare in consum, in faptul ca se iese mai putin din casa; consumul acasa nu a scazut deloc, dar oamenii ies mai rar la restaurante, la cafenele.

    BUSINESS Magazin: Se vindeau prea multe masini inainte?

    Alin Tapalaga: Scaderea vanzarilor de pana acum este de circa 57%, din punctul de vedere al inmatricularilor. Masinile si casele sunt primele lucruri la care se renunta. Noi suntem undeva la un nivel de 160.000 de masini in acest an, iar in 2007 era un nivel de 350.000 de masini. Estimam ca piata va scadea in acest an la nivelul din 2004, cu un nivel de costuri de trei ori mai mare ca atunci. Daca vrem sa revenim pe costuri similare, la nivel de personal, ar trebui sa reducem personalul cu 50%, ceea ce este imposibil, nu se poate face din punct de vedere social asa ceva. Domeniul auto a fost lovit din plin. Ramane sa vedem cand se va termina prima de casare din Germania, cum va mai vinde Dacia masinile pe care le produce.

    BUSINESS Magazin: Activitatea de service a fost si ea afectata?

    Alin Tapalaga: La nivelul grupului nostru, activitatea de service a crescut cu circa 10% fata de anul trecut. Acest fapt s-a produs in special datorita masinilor second-hand. Ramane de vazut ce se va intampla in a doua jumatate a anului, deoarece cifrele arata foarte clar ca si numarul de masini noi, cat si cel de masini vechi a scazut foarte mult, incat numarul de masini care intra in piata va fi din ce in ce mai mic si clientii mai putini.

    BUSINESS Magazin: Privind retroactiv, puteati sa vedeti efectele crizei in segmentul rezidential?

    Dan Ioan Popp: Piata rezidentiala la care faceti referire este foarte diferita. Am facut acum un calcul, la o piata de 20 de miliarde pe an, piata primara este sub 15%. Altfel spus, nevoia de locuire este neorganizata; este o piata gen talcioc. Preturile pe aceasta piata nu le fac directorii financiari, ci populatia. Studiati opiniile din ultimele 12 luni si veti vedea o diversitate de opinii privind pretul real si valoarea pe aceasta piata. Nu cred ca exista un alt sector cu o astfel de dispersie in ceea ce inseamna valoare. Daca lucrurile pe alte piete au generat un trend convergent, pe piata rezidentiala dispersia este mult mai mare si lucrul acesta este datorat in primul rand bancherilor, cei dintai chemati sa spuna valoarea. Ei se sprijina pe un evaluator – incercati sa aveti o discutie cu un evaluator, sa va spuna cum stabileste el valoarea. Evaluatorul va balbai foarte multe cifre, metode, si cand il veti intreba care este valoarea va zice "spuneti-mi care sunt ultimele tranzactii si am sa va spun care este valoarea". Piata rezidentiala, datorita acestor disproportii – 15% cu 85% – are un mic grad de predictibilitate. Cand statul intervine si spune ca pretul corect pe piata pentru doua camere este 60.000 de euro, unii vor zice ca e mult, altii ca e putin; atunci cand cineva isi asuma acest rol – si in esenta a facut-o statul – dintr-o data lucrurile par ca au o turnura sigura.
     

  • Shachar Shaine, imbuteliatorul Tuborg: E pacat, ca avem pamant asa bun in Romania si nu-l folosim

    “Noi vedem un trend descrescator cel putin daca luam in calcul primele 2 trimestre, trendul este mai negativ ca inainte. Depinde si despre ce domeniu vorbim. La noi, daca e cald cum e acum nu se va simti criza foarte mult. Totusi oamenii reduc cheltuielile, se gandesc la situatiile mai dificile din viitor. Piata va fi sub anul trecut, chair daca pe alocuri s-a simtit o revenire”.
    Shaine estimeaza in aceste conditii o scadere de pana in 10% a consumului de bere, tinand cont ca e foarte cald afara si ca din septembrie va incepe o perioada foarte grea pentru berari.
    “Noi nu vrem facilitati de la stat, doar de usurinta in birocratie privind exporturile. Incurajarea agriculturii ar fi benefica si pentru noi si pentru economie. Noi importam foarte mult din materia prima pe care o folosim si e pacat ca avem pamant bun in Romania. A treia masura e infrastructura. E una din cele mai mari probleme din tara.”

     

  • Cel mai frumos oras din Romania

    Nu stiu daca a fost vreodata, dar eu nu o mai spun de cand niste constanteni si-au facut o formatie de muzica usoara si au scos un hit greu ce spunea cam asa: haide vino la Constanta, sa te simti la fel ca-n Franta; haide vino la Constanta, toti baiatii au Leganza.

    Leganza era masina aceea mai scumpa decat un Cielo si mai scumpa chiar si decat un Nubira, toate trei fiind produse de constructorul sud-corean Daewoo Motors, la Craiova. Nu stiu daca in vremea respectiva aveau sau nu aveau toti baietii din Constanta cate un Daewoo Leganza, dar numiti va rog o alta masina care sa rimeze cu “Constanta” si cu “Franta”. Eu n-am gasit. Insa vreau sa gasesc motive pentru care cineva s-ar mai duce azi la Constanta.

    Stiu de ce m-am dus eu, dar ma-ntreb cum ar suna azi melodia, mai ales ca am vazut de curand acel spot publicitar facut pentru turismul romanesc, cel cu “Romania, the land of choice”. “Ia dati-va voi jos bre! Hai, hai, jos! Ia uite ba la ele…” Ele – doua femei, pesemne bunicile cuiva. Nu sunt deloc speriate sau impresionate de urletele soferului de maxi-taxi care ne ducea de la Constanta la Mamaia, si-i replica acestuia si mai zgomotos: ia da-ne banii-napoi. Ia da-ne banii! Si ce numar are masina?! Nerusinatule… In masina erau si doi francezi. Nu stiu daca se simteau ca-n Franta, dar sunt sigur ca nu pentru asta au venit pe litoralul nostru. La inceput radeau timid si apoi au tacut. Daca ma gandesc la un oras de la noi care nu are nicio legatura cu niciun oras din Hexagon, primul care-mi vine in minte e Constanta. Urmeaza restul oraselor, dar primul e Constanta. Poate gresesc, dar mie asta-mi vine in minte. Ele si soferul de maxi-taxi se cearta pentru ca soferul le-a taxat cu un leu in plus pe fiecare.

    Ele asta spun, si o fac vehement. De ani de zile alti soferi le cereau un singur leu pentru o persoana (sau zece mii) pe cursa respectiva, iar soferul asta le-a cerut patru lei pentru doua persoane. Si le-a rupt si bilet pentru contravaloarea asta. Acum, daca este sa ne comparam cu francezii, care militeaza pentru drepturile lor ori de cate ori cred ei ca acestea le-au fost incalcate, are importanta si cine avea dreptate in maxi-taxi. Soferul avea. Ceilalti soferi pana la acesta, cei care le-au cerut tot mereu cate un leu, probabil ca nu le-au rupt bilet si le-au facut astfel un pret “promotional”. Si daca soferul avea dreptate, si el stia foarte bine ca are, normal ca a tras brusc pe dreapta, imediat la intrarea in statiune. Doar trebuia sa le-azvarle pe Ele jos din maxi-taxi-ul lui. L-a sunat si pe patron, i-a povestit razand ce vroiau Ele si ce le-a spus el, a uitat sa-i lase pe francezi la hotelul lor, dar le-a explicat in romaneste pana unde trebuie sa mearga inapoi.

    Plaja H2O este chiar in capatul Mamaiei, mai departe de unde-au coborat francezii, chiar inainte de barierele de la iesirea dinspre statiune spre Navodari. “Spot de kite”, asa e cunoscuta plaja asta, iar spot de kite inseamna ca acolo este un loc (spot) pentru zmee (kite). Pe plaja aceasta se face kitesurfing, iar asta inseamna ca cineva face surfing folosindu-se de un zmeu pe care il pune in vant. Ca sa fie de nadejde, vantul trebuie sa sufle cu minimum 10 noduri si cu maximum 20 de noduri. Altminteri, vantul e fie prea slab, fie prea puternic si doar cativa sportivi pot sa-l foloseasca, tocmai pentru ca acesta este de fapt si de drept un sport. Unii ii spun extrem, altii nu. Unii si-au rupt membre, si-au julit pielea de la glezne la pometi, altii n-au facut-o, si de aici si diferenta de opinie. Dar kitesurfing-ul, sau kiteboarding-ul e sport extrem. Si la noi, mai ales pe litoral, extremele astea prind foarte bine. Constanta si Mamaia chiar amplifica termenul de sport extrem, si nu pentru ca el se intampla undeva la extremitatea statiunii, ci pentru ca mie mi se pare ca toata comunitatea asta de pasionati se afla intr-un contrast puternic cu litoralul nostru. Sunt personaje diferite de restul oamenilor pe care ii vezi si ii auzi in jurul tau pentru ca sunt multi si vehementi.

  • Vanzarile Coca-Cola Romania si-au mai pierdut din efervescenta in T2

    Diminuarea volumului de vanzari a fost antrenata de reducerea cheltuielilor consumatorilor in segmentul Horeca, canal foarte profitabil pentru incasarile companiei.

    Profitul operational obtinut de companie pe pietele emergente (din care face parte si Romania) s-a ridicat la 111 milioane euro in al doilea trimestru si a reprezentat o treime din profitul operational al grupului. In al doilea trimestru, avantajele economice determinate de majorarea preturilor si scaderea costurilor operationale au fost compensate de scaderea volumelor de vanzari si cresterea costurilor de productie.

    Imbuteliatorul Coca-Cola a inregistrat pe piata din Romania prima scadere semestriala, estimata in jurul valorii de 5%. Pe fondul diminuarii volumelor de vanzari, compania a anuntat reorganizarea si restructurarea activitatilor. Costurile cu restructurarea din Romania s-au ridicat la 0,7 milioane euro in primul semestru al anului.

    La nivel de grup, Coca-Cola HBC a inregistrat un profit net in scadere cu 4%, de pana la 201 milioane euro si venituri din vanzari cu 1% mai mici, de 3,2 miliarde euro.

    In Romania, Coca-Cola HBC detine aproximativ 50% din piata bauturilor non-alcoolice ca volum si a inregistrat vanzari de 550 milioane euro in 2008. Cei mai mari concurenti ai sai pe aceasta piata sunt Pepsi, Romaqua si European Drinks.
     

  • Presedintele BCE: Economia mondiala nu mai este in cadere libera

    BCE a mentinut, joi, rata dobanzii de politica monetara la minimul record de 1%.

    "Ne aflam, inca, intr-o perioada de contractie a activitatii economice, dar am iesit din perioada de cadere libera. Totusi, zona de incertitudine in care suntem inca din mijlocul lunii septembrie, cand criza s-a intensificat, nu a fost depasita", a mai precizat oficialul, potrivit bloomberg.

    Trichet, a spus intr-o conferinta de presa, ca actualul nivel al dobanzii cheie este corespunzator situatiei din piata. El a adaugat ca declinul preturilor de consum din zona euro este temporar.

    Oficialul BCE a aratat ca banca nu are intentia sa restranga programul de achizitie a unor obligatiuni garantate in valoare de 60 de miliarde de euro, una dintre masurile neconventionale adoptate pentru relansarea cresterii economice, in pofida inceputului mai dificil.

     

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.