BusinessMagazin

Author: adison

  • Baxi vrea sa vanda 7.000 de centrale printr-un program de tip “Rabla”

    Compania vizeaza sa inlocuiasca peste 7.000 de centrale, fapt care i-ar putea aduce vanzari de circa patru milioane de euro, potrivit estimarilor proprii. Programul se adreseaza in principal persoanelor care au achizitionat o centrala termica in urma cu peste sase ani, precum si celor care folosesc pentru incalzire sisteme vechi cum sunt convectoarele sau incalzitoarele instant pe gaz.

    “Desi durata media de viata a unei centrale este de opt ani, in Romania perioada de garantie oferita de furnizorii si producatorii de centrale este de doi – trei ani. Iar defectele majore, in urma unei exploatari intense, se produc dupa a doua jumatate a duratei de viata, deci in afara perioadei de garantie, ceea ce creste costurile de intretinere suportate de catre utilizator" a declarat directorul de marketing al companiei, Mariana Neamtu.

    Parcul total de centrale termice din Romania este estimat de reprezentantii companiei aproximativ 1.8 milioane de unitati, circa un milion fiind achizitionate pana in 2003. "In ultimii cinci – sase ani, vanzarile pietei de profil au stagnat la un nivel de circa 150.000 unitati pe an. Costul mediu al unei centrale termice standard este de 550 euro", se spune intr-un comunicat al companiei.
     

  • Faza a doua a programului Rabla, un nou esec

    Etapa a doua a Programului de stimulare a innoirii Parcului auto national, cunoscut sub numele de programul "Rabla", desfasurata intre 1 iunie si 31 august, a pus la dispozitie 27.936 de masini, suma totala alocata de Administratia Fondului pentru Mediu (AFM) in aceasta faza fiind de 106.156.800 de lei. Conform principiilor programului, statul finanteaza 3.800 de lei din pretul unei masini noi cumparate de cel care si-a dus la casat masina mai veche de zece ani.

    Numarul masinilor disponibile in cea de-a doua faza a fost de 20.000, cel programat initial, completat cu alte 7.936 care nu au putut fi vandute in prima faza. In aceste conditii, avand in vedere ca statul isi propusese scoaterea din uz a unui numar de 60.000 de masini vechi in editia din 2009 a programului, in cea de-a treia si ultima etapa vor fi disponibile peste 38.000 de masini. Dintre acestea insa, 10.000 vor fi destinate firmelor, in urma unei decizii in acest sens a ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi.

    In aceste conditii, din cele 40.000 de masini care ar fi trebuit vandute in primele doua faze ale programului Rabla 2009 s-au vandut doar putin peste jumatate, aproximativ 21.500, potrivit statisticilor AFM, nevalidate pana in prezent.

     

  • Romania, cea mai redusa crestere a somajului din UE in S1

    Rata somajului a inregistrat cele mai reduse cresteri in Romania (de la 5,7% in ianuarie-martie 2008 la 6,2% in primul trimestru din acest an) si Germania (de la 7,2% in iulie 2008 la 7,7% in iulie 2009).

    Cele mai puternice majorari ale somajului au fost consemnate in Lituania (de la 5,8% la 16,7%), Letonia (de la 6,9% la 17,4%) si Estonia (de la 4,1% la 13,3%, la nivelul trimestrului al doilea), se arata intr-un comunciat al Biroului de Statistica al UE.

    La nivelul Uniunii Europene, rata somajului a crescut la 9% in luna iulie a acestui an, cel mai ridicat nivel din mai 2005, de la 8,9% in iunie, respectiv 7% in iulie 2008.

     

  • Sa fie cu noroc

    “Aducem aparatele de la Adjud astazi? Mai incap in depozit?” – intreba in urma cu cateva saptamani un angajat pe directorul comercial al operatorului de sali de joc Ritzio. Peste 500 de aparate de joc au fost scoase din uz de cazinourile electronice Million de la inceputul acestui an, in incercarea de a redimensiona la cerintele pietei actuale o afacere crescuta intr-un timp foarte scurt.

    Cazinourile electronice Million au fost aduse in Romania din 2005 de rusii de la Ritzio si au ajuns in 2008 lider de piata din punctul de vedere al numarului de sali, dar si ca numar de aparate (peste 4.500). Ca si ceilalti mari operatori de sali de jocuri – Max Bet, Admiral, City Casinos -, si Ritzio este nevoit sa renunte la o parte din salile pe care le-a deschis anul trecut, cu o investitie de peste 75 de milioane de dolari (54 de milioane de euro). Criza economica si o serie de schimbari legislative care vor taxa din nou mai dur jocurile de noroc ar putea redimensiona, inca o data, piata cazinourilor din Romania.

    Aceasta piata a mai avut un avant de dezvoltare in anii ’90, dar, in prima parte a anilor 2000, modificarile din Codul fiscal aprobate in mandatul lui Decebal Traian Remes scoteau de pe piata cele mai multe din salile de jocuri electronice. In 2005, o razie dura a ANAF, condus la acea vreme de Sebastian Bodu, inchidea unele dintre cele mai mari cazinouri live din tara. Din 2006-2007, legislatia s-a mai imblanzit – in special in ceea ce priveste taxarea jocurilor de noroc -, au crescut semnificativ veniturile, iar Romania a devenit de aceasta data atractiva pentru marile grupuri internationale din industria gamblingului. Termenul englezesc defineste cel mai bine jocurile electronice, diferite de cazinourile live in special prin natura jocului (in primele se joaca doar la aparate, pe cand in cel de-al doilea sunt atat aparate, dar si dealeri si mese de joc).

    “Pana in 2006-2007, in Romania nici nu existase o piata propriu-zisa de gambling – atunci au intrat aici marile grupuri internationale, care se lupta pentru cota de piata peste tot in Europa”, spune Eduard Bieltz, directorul de strategie al Ritzio Entertainment Group Romania, grup rusesc care opereaza cazinourile electronice Million. Daca piata de gambling nu existase, piata cazinourilor live existase, dar stagnase multi ani. Singurele cazinouri live care au mers bine in anii 2000 au fost Casa Vernescu, dar si cazinourile din reteaua Grand Casinos, operata de grupul american cu acelasi nume si prezenta in trei hoteluri – Moldova din Iasi, Marriott si Pullman din Bucuresti.

    Si piata cazinourilor live s-a dezghetat in 2007 si a ajuns sa numere 25 de unitati in toata tara (dintre care 15 in Bucuresti). Dincolo de dezvoltarea in cele mai mari hoteluri deja existente, si cresterea pietei hotelurilor a creat noi oportunitati. Sorin Constantinescu, presedintele Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania si fost director general la Grand Casinos, timp de sase ani, a profitat de deschiderea hotelului Novotel (dezvoltat de grupul francez Accor) pentru a-si deschide propriul cazinou. A investit in el sapte milioane de euro, acum are 25 de mese si 400 de angajati, fiind unul dintre cele mai mari cazinouri din Romania, si spera ca potentialele mariri de taxe nu il vor transforma din nou in angajat. In urma cu doua saptamani, o ordonanta de urgenta introdusa pe ordinea de zi a guvernului anunta mariri de taxe importante pentru cazinouri – atat cele live, cat si cele electronice.

    “Planul meu de afaceri, facut in urma cu doar cateva luni pentru un an, lua in calcul taxele existente atunci; la mariri de taxe de trei-patru ori, asa cum propune legislativul, cazinourile care nu au sustinere externa vor fi nevoite sa iasa de pe piata.” La Casino Palace (Casa Vernescu), ingrijorarile cazinourilor mai mici nu se aud atat de tare. Cazinoul de pe Calea Victoriei, cel mai mare din Bucuresti, a rezistat pe piata din 1995, iar acum a inregistrat prima scadere a veniturilor medii cheltuite de clienti, dupa cativa ani buni de crestere. Andrei Frimescu, directorul de marketing al Casei Vernescu, spune ca acum suma medie cheltuita de un client la cazinou este sub 200 de euro, in scadere cu 20-25% fata de anul trecut, insa numarul clientilor a crescut.

    Ca toti ceilalti directori de cazinouri – atat live, cat si electronice -, Andrei Frimescu tine sa precizeze ca multi clienti nu vin la cazinou ca sa castige, ci ca sa joace de placere sau ca sa petreaca timpul intr-un mod placut; cazinourile ofera gratuit clientilor mancarea, bautura, dar si saloane in care se pot uita pur si simplu la un meci cu prietenii. “Noi ne stim clientii si ne bucuram ca vin aici, chiar daca nu joaca in fiecare seara”, spune Andrei Frimescu. Servicii de masa sau relaxare gratis pentru clienti exista si in cazinourile electronice, mai bine cunoscute in ultimii ani ca “salile de cartier”.

  • Lista ieftinirilor imobiliare, pe orase

    Pe segmentul locuintelor noi, cele mai mari ieftiniri s-au inregistrat la Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucuresti si Sibiu, reiese dintr-o analiza a companiei de evaluare Darian, obtinuta de Gandul.

    In primele sase luni, locuintele vechi si noi din Romania au pierdut in medie cu pana la 40% din pret, comparativ cu sfarsitul lui 2008, dupa ani in care preturile de pe piata imobiliara autohtona au escaladat mult peste nivelul sustenabil. Topul ieftinirilor nu este condus de Bucuresti – care altadata dadea tonul scumpirilor imobiliare – ci de Resita, pentru apartamente vechi, respectiv de Baia Mare, pentru locuinte noi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • Topul celor mai scumpe masini recuperate de firmele de leasing

    Printre cele peste 10.000 de masini recuperate in ultimul an de firmele de leasing de la clienti rau-platnici se numara mai mult de zece masini foarte scumpe, care costa cateva sute de mii de euro fiecare si sunt foarte greu de revandu, scrie Ziarul Financiar.

    Aflati mai multe despre cele mai scumpe masini recuperate de firmele de leasing pe www.zf.ro.

  • SkyEurope s-a prabusit

    Administratorul special numit de justitia slovaca pentru a restructura compania a evaluat SkyEurope si a ajuns la concluzia ca operatorul nu dispune de fonduri suficiente pentru sustinerea operatiunilor.

    Reprezentantii SkyEurope nu au fost disponibili pentru comentarii, dupa publicarea anuntului pe site-ul bursei de la Viena si in presa, potrivit Reuters.

    Compania aeriana si-a inceput operatiunile in 2001 si a efectuat primul zbor de pasageri in februarie 2002.

    In luna iunie a acestui an, SkyEurope a obtinut in instanta protectia fata de creditori pentru o perioada de trei luni, incercand sa se restructureze si sa ramburseze datoriile scadente si restantele.

    Operatorul a anulat, luni, toate zborurile din Slovacia pana la miezul noptii, iar autoritatile de la Praga au suspendat toate zborurile din capitala ceha incepand de marti din cauza restantelor companiei.

    SkyEurope a inregistrat o pierdere de 18,94 milioane de euro in anul fiscal incheiat la 30 septembrie 2008, dupa un rezultat negativ de 15,68 milioane de euro in anul fiscal anterior.
     

  • Economia Romaniei a scazut cu 8,7% in T2

    Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat in primul semestru al anului o scadere de 7,6% fata de semestrul unu al anului precedent, aceeasi proiectie cu cea indicata initial de Institutul National de Statistica (INS).

    In termeni nominali, PIB a fost de 120,4 miliarde de lei in preturi curente in trimestrul doi si 206,451 miliarde lei dupa prima jumatate a anului.

    Noua estimare a Produsului Intern Brut pentru finele anului, luata in calcul la rectificarea bugetara, este de 497,3 miliarde de lei, in scadere de la prognoza initiala de 531 miliarde de lei.

    Datele provizorii publicate de Statistica pe 13 august indicau o reducere a PIB in termen reali de 8,8% comparativ cu perioada similara din 2008 si de 1,2% fata de trimestrul anterior. In primele trei luni ale anului, contractia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similara din 2008.

    Fata de trimestrul unu, reduceri ale volumului de activitate s-au inregistrat in agricultura, silvicultura si piscicultura (-1,7%), constructii (-11%), comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si comunicatii (-4,4%) si activitati financiare, de tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi (-4,1%). Industria si alte activitati de servicii si-au marit volumul de activitate cu 4,5%, respectiv cu 0,2%.

    Fondul Monetar International prognozeaza pentru Romania o scadere economica de 8-8,5% in 2009, dublu fata de estimarea de 4,1% din luna martie, cand a fost negociat acordul stand-by.
     

  • Studiu: Preturile apartamentelor ar putea sa mai scada

    "Rezultatele economice ale primului semestru, desi se incadreaza in cea mai mare parte in Tintele stabilite de FMI ca si conditii ale imprumutului de stat, nu aduc decat pesimism in ceea ce priveste rezultatele anuale. Contractia tot mai evidenta a economiei nationale poate fi de natura sa impulsioneze in continuare scaderea preturilor imobiliare", se arata in studiul companiei.

    In plus, analistii companiei considera ca efectul demografic de scadere al natalitatii dupa anul 1990, va avea afecta usor cererea pe termen lung. "In conditiile diminuarii costurilor cu materialele de constructii si cu forta de munca, este probabil ca oferta sa devina din ce in ce mai competitiva. Pe de alta parte insa, finatarea este in cottinuare destul de greu de gasit, in conditiile in care bancile comerciale prefera sa imprumute statul in detrimentul populatiei sau intreprinzatorilor privati", se mai spune in studiul Darian Rom-Suisse.

    Preturile locuintelor din Romania, exprimate in lei, s-au redus cu 10% – 40% in primul semestru, fata de sfarsitul anului trecut, pe segmentul vechi scaderea fiind in medie de 23%, iar pe cel nou de 17%, potrivit estimarilor companiei. In Bucuresti, preturile apartamentelor vechi au inregistrat o scadere de 33% iar apartamentele noi s-au ieftinit cu 25% fata de al doilea semestru din 2008.

    Consultantii Darian considera ca usoara echilibrare a preturilor prin programele anti-criza declansate de Guvern nu va fi de durata. "Programul Prima Casa a provocat deja o polarizare a preturilor din zona 50.000- 70.000 de euro inspre valoarea maxima garantata de stat (60.000 de euro). Proprietati scoase la vanzare cu preturi de 54.000 – 58.000 de euro au inregistrat o ajustare rapida in sus odata cu anuntarea demararii acestui program, in timp ce efectul invers, de scadere a preturilor pana in aceasta zona se inregistreaza preponderent la dezvoltatorii presati din punct de vedere financiar. Pe termen lung insa, valorile proprietatilor vor trebui sa urmeze trendul economic general, iar semnalele din acest sector nu sunt cele mai favorabile."
     

  • Investitorii de pe piata de capital nu cred ca economia isi va reveni devreme

    In timp ce Fondul Monetar International dadea asigurari saptamana trecuta ca revenirea economiei va fi mai putrnica decat asteptarile, investitorii au impins randamentele titlurilor de stat la cel mai redus nivel din ultimele patru luni, potrivit indicelui Merrill Lynch Global Sovereign Market Plus.

    Indicatorul, care urmareste evolutia preturilor unor bonduri in valoare totala de 15.400 de miliarde de dolari, a urcat cu 0,73 puncte procentuale luna aceasta, cel mai mare avans, dupa cresterea de 1,02 puncte procentuale din martie, scrie Ziarul Financiar.