BusinessMagazin

Author: adison

  • E vorba de politica, fraiere!

    Adevarul e mai complicat si mai putin inspaimantator. In momentul de fata deficitele ajuta economia. De fapt, deficitele din SUA si din alte economii mari au salvat lumea de la a cadea intr-o criza si mai grava. Perspectivele pe termen lung sunt ingrijoratoare, dar nu catastrofale. Singurul demn de ingrijorare este politicul. Statele Unite se pot descurca cu datoriile pe care le au daca politicienii de ambele parti sunt, in cele din urma, gata sa arate macar putina maturitate. Vreti sa spun mai mult? Sa incepem cu efectele deficitului din acest an. Sunt doua motive principale pentru ajungerea la acest deficit. Primul, recesiunea a dus atat la o scadere severa a incasarilor din impozite, cat si la o crestere a cheltuielilor cu asigurarile de somaj si cu alte programe de asistenta sociala. In al doilea rand, au existat alocari masive de fonduri pentru salvarea lumii financiare.

    Astea se socotesc ca parte a deficitului, desi guvenul a cumparat cu banii respectivi diverse active pe care le va vinde si va recupera macar o parte dintre ei. Acestea ne spun ca deocamdata e bine sa mergem pe deficit. Ganditi-va ce s-ar fi intamplat daca guvernul SUA si omologii din restul lumii ar fi incercat sa-si mentina bugetele echilibrate, asa cum au incercat in anii ‘30. E o imagine infricosatoare. Daca guvernele ar fi majorat impozitele sau ar fi prabusit cheltuielile publice, daca ar fi refuzat sa salveze institutiile financiare aflate in agonie, cu totii am fi jucat in reluarea Marii Crize. Dupa cum spuneam, deficitele au salvat lumea. De fapt, ne-ar fi chiar si mai bine daca guvernantii ar fi dispusi sa mai permita deficite mari pentru inca un an sau doi. Prognoza oficiala a Casei Albe arata o natiune captiva in purgatoriu pentru o perioada indelungata, somajul ridicat urmand sa se mentina la acelasi nivel mai multi ani. Daca asta e corect – si ma tem ca e – ar trebui sa facem mai mult, nu mai putin, ca sa sprijinim economia.

    Dar ce-i cu toata datoria asta care ne impresoara? Asta e un lucru rau, dar e important sa privim in perspectiva. Economistii evalueaza in mod normal sustenabilitatea datoriei privind la raportul dintre aceasta si produsul intern brut. Si desi noua mii de miliarde e o suma mare, noi avem si o economie mare, ceea ce inseamna ca lucrurile nu sunt atat de groaznice precum ati putea crede. Puteti sa priviti si asa: avem in fata o crestere a raportului datorie/PIB de cam 40%. Dobanda reala la acea datorie suplimentara (dupa ce extragem rata inflatiei) va fi probabil in jur de 1% din PIB sau 5% din veniturile federale. Deodata nu mai pare o povara atat de grea. E drept, asta presupune ca bonitatea guvernamentala sa fie solida ca guvernul sa poata imprumuta bani la dobanzi relativ mici. Pana acum, asa se si intampla. In ciuda perspectivelor acelor deficite uriase, guvernul poate sa se imprumute pe termen lung la o rata a dobanzii de sub 3,5%, un minim istoric. Oamenii care pun la bataie banii adevarati nu par ingrijorati de solvabilitatea Statelor Unite.

    Iar cifrele va spun si de ce. Potrivit proiectiilor Casei Albe, pana in 2019, datoria federala neta va fi in jur de 70% din PIB. Asta nu e bine, dar este intr-o marja care s-a dovedit istoric suportabila de catre statele dezvoltate, chiar de catre cele cu guverne relativ slabe. La inceputul anilor ‘90, Belgia – care este profund divizata de-a lungul barierelor lingvistice – avea o datorie neta de 118% din PIB, in vreme ce Italia – care este, ma rog, Italia – avea o datorie neta de 114% din PIB. Niciuna nu s-a confruntat cu o criza financiara. Deci ar trebui sa ne ingrijoram de ceva? Da, dar pericolele sunt politice, nu economice. Dupa cum am spus, acele proiectii pe zece ani nu sunt atat de rele pe cat veti fi auzit. Pe termen lung, totusi, guvernul SUA va avea mari probleme daca nu face intre timp cateva modificari majore. In special trebuie sa preia controlul asupra cresterii cheltuielilor la Medicare si Medicaid.

    Asta n-ar trebuie sa fie greu in contextul reformei generale a sistemului asigurarilor de sanatate. La urma urmei, America cheltuieste pe sanatate mult mai mult decat oricare alta natiune civilizata, fara rezultate mai bune, asa ca ar trebui sa putem sa ne facem un sistem mai eficient din punct de vedere al costurilor. Dar asta nu se va intampla, desigur, daca cele mai firave incercari de a imbunatati sistemul sunt impregnate de demagogie – de catre conservatori – ca eforturi de a “o arunca pe mamaie in strada”. Asa ca nu va ingrijorati de deficitul din acest an; avem nevoie de deficit acum si avem nevoie sa-l pastram pana cand economia e pe drumul cel bun al revenirii. Si o datorie in plus ar trebui sa fie suportabila. Daca ne confruntam cu o potentiala problema, asta nu e pentru ca economia nu se poate descurca cu datoria aceasta. E vorba despre politica, fraiere!

  • Top performing managers

    Almost two years ago, towards the end of the first year after EU accession, Liliana Solomon, head of the local branch of the Vodafone group issued a warning to the managers enthusing over consumer spending euphoria and the potential of a 21 million-people market with a rising purchasing power during a meeting organised by BUSINESS Magazin.

    ”Those that make a difference in business are the people who think of ”what if”, not those who say they will grow next year, anyway,” said Solomon, who has a financial background and had worked for major telecom operators in London for years, coming back home in 2005 to take the reins of Vodafone Romania.

    The only participant to that discussion that shared the same opinion was her good friend Mariana Gheorghe, a former EBRD banker, who had taken the reins of the biggest company in the country, Petrom, in 2006. On the other side of the fence were executives in consumer goods, financial services, IT and real estate industries, all of them enthusiastic about the higher than expected results that were about to be achieved in 2007, Romania’s first year of EU membership.

    Less than two years on, the Romanian economy is in full recession, the Gross Domestic Product fell by 7.6% in the first quarter and by 8.8% in the second, heading towards the first annual decline since 2000, a period during which it has tripled (in nominal value). The total number of the unemployed will exceed 800,000 at the end of the year (according to official estimates), compared with only 400,000 last year, whereas arrearage and the acute lack of cash have become ordinary components of the Romanian business landscape.

    Against this background, BUSINESS Magazin intends to bring into the spotlight the managers of the most profitable companies and their business networks, in an attempt to analyse the structure of the Romanian economy, as shown by the ranking of the top performing private companies.

    More than half of the 100 biggest private companies in the country saw their profits increase in 2008, according to data on the Finance Ministry’s website, even though in the second half of the year some star industries of recent years such as real estate, automotive and consumer goods froze, as a result of the deepening global financial crisis and spreading of that turmoil to emerging markets like Romania.

    How much of this trend was because of managers and how much was because of a well-oiled organisation? Radu Furnica, LDS Korn/Ferry Romania and the man who has discovered and recruited some of the most important executives in the country in the course of time, believes it is very hard to establish an immediate causality between profitability of a corporation and its top management.
    ”Simple logic says that those that made the biggest profit also had the best managers. This is not a rule though! On the contrary, most of the top 25 companies by profit are in the upper end of the ranking because they are very large companies, which are hard to beat and which were helped by the market,” Furnica says.

    Consultants, however, say that the personal touch of the person who runs the business is very important in the long run, too, though. Codrut Pascu, head of the local office of management advisory firm Roland Berger says that in order to determine the contribution of the manager, one must look at the extent to which the targets (market share growth, profit, cash flow) were reached, but especially at how the company developed compared to its direct competitors and how prepared the respective companies are to deal with hardships.

  • Gambling market cools down

    However, the streets with a good commercial position have become appealing for several operators of gambling halls, so that each district of large cities has seen at least two-three halls emerge, competing for spaces with banks and drugstores. The crisis fallout and some possible legislative changes will instil some rationale in this market that seemed to know no ending. ”Shall we bring the equipment from Adjud today?

    Is there any room left for them in the warehouse?”, an employee asked the commercial officer of Ritzio gambling hall operator several weeks ago. More than 500 slots have been put out of use from Million electronic casinos since the start of the year in a bid to adjust a business that grew in a very short period of time to the demands of the current market. The Million electronic casinos were brought to Romania in 2005 from the Russians of Ritzio and in 2008 became a market leader in terms of the number of halls and number of slots (over 4,500).

    Like the other major gambling hall operators, Max Bet, Admiral, City Casinos, Ritzio is also forced to renounce part of the halls it opened last year in the wake of investments worth above $75m (54m euros). The economic downturn and a series of legislative changes that will again burden casinos with heavier taxation are likely to once again give a new shape to Romania’s casino market. The market had another boom before, in the ‘90s, but in the first half of 2000 some Fiscal Code changes put most electronic games halls out of business. In 2005 a tough raid by ANAF led to the closedown of the biggest casinos in the country.

    In 2006-2007, there was milder legislation, revenues registered significant growth and Romania this time became attractive for major international groups in the gambling industry.
    While there had been no gambling market, the live casino market had existed, but had stagnated for many years. This latter market also reawakened in 2007 and came to include 23 units countrywide.
    Last year’s big rents were among the main reasons why many gambling hall operators have had to resize their strategy.
     

  • Harry Potter and the order of luxury

    ”Being a rebel is much more fun!” Hermione exclaimed in the ”Harry Potter and the Order of Phoenix” film, happy to have contributed to the school’s rebellion against the teacher that disrupted the activity at the School for Magic. The line is quite unusual for Hermione who portrayed a model student throughout five ”Harry Potter” films. Moreover, it seems that Emma Watson (the actress who played Hermione) has applied the same theory in real life. A little while before the latest film in the franchise, ”Harry Potter and the Half Blood Prince” was released, Emma Watson became the image of Burberry luxury label. Her look was completely different from the schoolgirlish and childish look displayed until then, and seemed to have been inspired by the fashion shows in London rather than anything else.

    The announcement stirred quite a controversy, but comments and analyses that came out after the launch of the photos are actually about the rising appetite of luxury groups for a portion of the commercial potential of the young audience. Because characters like Hermione are models inspiring millions of young people all over the world who contribute to hundreds of millions of euros in revenues (”Harry Potter and the Half Blood Prince” generated 160 million dollars in five days after the opening).

    ”Having known and admired the lovely Emma Watson for quite some time, she was the obvious choice for this campaign who like the images she fronts, has a classic beauty a great character and a modern edge,” Burberry’s creative director, Christopher Bailey, said, commenting on his choice.

     

  • Ramele goale din cel mai mare muzeu al lumii

    Ce il face deosebit este faptul ca e pur fictiv. Este un raft cuprinzator al memoriei noastre colective, unde au fost stivuite spre contemplare nostalgica mari opere de arta care au fost sustrase din colectii private sau din spatii muzeale publice. Mai pe sleau spus, opere furate si pe care, foarte probabil, nu le vom mai revedea niciodata altfel decat in reproduceri.

    Simon Houpt, autorul volumului pe care vi-l prezentam, a facut primii pasi in compunerea acestui muzeu imaginar. A inventariat, antologat si categorisit tablouri sau sculpturi disparute si ni le-a readus in fata ochilor. Mai mult, a adaugat acestor „imagini spre aducere-aminte” istoria, expusa ca intrun veritabil roman politist, a felului cum se presupune ca au fost sustrase (si, unele dintre ele, putine, chiar recuperate): de la descinderi in plina zi, ca, de pilda, in cazul raptului unui Matisse din muzeul Chacara du Ceu, din Rio Janeiro, cu luare de ostatici, si pana la furtul nazdravan al unui tablou de Klimt, operat, se pare, cu ajutorul unei undite, de pe acoperisul muzeului Ricci Oddi din Piacenza.

    Aceste povestiri palpitante sunt intotdeauna insotite de reflectii morale si de analize privind multiplele implicatii pe care le dezvolta furtul de arta, precum si de notatii istorice privind piata licitatiilor de arta, falsurile, comertul cu arta furata sau furtul oficial „organizat” pe timp de razboi. Asa cum veti putea vedea parcurgand aceasta carte-album, furtul de arta a ajuns o problema globala. Este o infractiune care ne afecteaza pe toti. Aproape jumatate dintre lucrarile recuperate se afla in afara tarii din care au fost furate. In ceea ce priveste lucrarile cu valoare mare, cele care au fost scoase din tara de origine sunt si mai numeroase. Sunt implicate sume uriase de bani, exista legaturi cu crima organizata, iar piesele disparute ale mostenirii noastre culturale sunt de neinlocuit.

    Cu toate acestea, exceptand Italia, furtul de arta nu se numara printre prioritatile politiei nicaieri in lume, desi Interpolul are o lista cu peste 25.000 de opere sustrase. De ce? Ne raspunde Simon Houpt: „Pentru ca, din pacate, publicul larg nu intelege gravitatea acestui fenomen, iar politicienii nu sunt dispusi sa cheltuiasca banii contribuabililor pe resursele necesare pentru a se lupta cu acest tip de infractiune”. Asa ca era nevoie de un semnal de alarma, iar jurnalistul Houpt s-a invrednicit sa-l lanseze inainte, poate, sa fie mult prea tarziu.

  • La Trei Incercari – Afara!

    Dar sa lasam jocul sa inceapa iar jucatorii sa intre pe teren:

    Fondul Monetar International

    1.  Aprilie 2008: FMI si-a revizuit estimarea cresterii economice pentru Romania pe anul 2009 de la un nivel anterior de 5,8% la o crestere de 4,7 procente. Intre timp criza financiara globala atinsese niveluri fara precedent

    2.  Noiembrie 2008: conform reprezentantului FMI, Juan Fernandez Ansola, cresterea economica a Romaniei pe parcursul anului 2009 urma sa fie de 3,5 procente

    3.  Ianuarie 2009: in timpul negocierilor cu autoritatile romane, FMI a modificat din nou estimarile pentru cresterea economica, noua valoare fiind de 2,3%. Era binecunoscut ca intreaga lume era in pragul unui colaps financiar, si totusi, FMI vedea o posibila si complet izolata crestere economica in Romania

    Comisia Europeana

    1. Decembrie 2008: CE preconiza pentru Romania o usoara crestere economica pentru intregul an 2009, la un nivel de 4,7 procente

    2. Ianuarie 2009: CE modifica din nou estimarile pentru PIB-ul Romaniei, reducand mai drastic previziunea anterioara, ajungand la o crestere economica de doar 1,75 % , cu toate ca pietele globale avertizau ca suntem in pragul celei mai grave recesiuni din ultima perioada

    3. Mai 2009: CE devine mai pesimista in asteptari si prevede pentru anul 2009 o usoare contractie a economiei romanesti cu 1,4 procente

    Bancile Comerciale

    1. Noiembrie 2008: Lucian Anghel, economistul sef al Erste Bank, vede o crestere economica in 2009 de 4,4 procente

    2. Februarie 2009: economistul sef al Erste Bank vede o incetinire a economiei romanesti ajungand la nivelul de 1% pentru anul 2009

    3. Mai 2009: Erste Bank isi schimba din nou estimarea pentru anul 2009, vorbind despre o scadere economica de 2,1 procente. Totusi, domnul Anghel nu considera efectele crizei ca fiind prea dramatice pentru Romania

    Institutiile Guvernamentale

    1. August 2008: Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza o crestere economica care va depasi 6% in anul 2009

    2. Ianuarie 2009: CNP anunta o tendinta descendenta pentru economia romaneasca de undeva de la peste 6% catre 2,5 procente

    3. Mai 2009: CNP isi revizuieste drastic estimarea pentru economia romaneasca pe anul 2009, trecand la o valoare negativa de 4 procente

    Banca Nationala a Romaniei

    1. Noiembrie 2008: oficialii BNR anunta ca in anul 2009 economia romaneasca va cunoaste o crestere economica , cuprinsa intre 3 si 6 procente

    2. Decembrie 2008: guvernatorul BNR insista pe afirmatia facuta anterior privind cresterea economica a Romaniei pe anul 2009. In Ianuarie 2009, la realizarea bugetului se foloseste o crestere economica de 3,5 procente

    3. Iunie 2009: purtatorul de cuvant al BNR anunta ca, desi in primul semestru s-a inregistrat o scadere economica, afirmatiile facute anterior raman valabile, pentru ca anul 2009 se va incheia pozitiv pentru economia romaneasca

    Conform datelor preliminare publicate de Institutul National de Statistica, economia romaneasca a cunoscut o scadere cu 6,4% in primul trimestru al anului 2009 comparativ cu primul trimestru din anul 2008.

    Si revenind la baseball… cu trei lovituri ratate, se trece la penalizari, si esti eliminat. Noi pe cine am putea elimina ? Judecand dupa precizia jucatorilor, s-ar putea sa ramanem fara prea multi jucatori activi.

    Citeste mai mult si comenteaza pe http://toniiordache.wordpress.com.

    Toni Iordache, 42 de ani, lucreaza in prezent pe Wall Street, pentru Royal Bank of Canada. Din iunie 1998 si pana in august 2008 a lucrat in industria financiara de varf, pentru Citibank, Deutsche Bank, JP Morgan si Fortis. Criza financiara l-a adus, pentru putin timp, in Romania, la Deloitte, din august 2008 si pana in martie 2009, cand s-a intors in Statele Unite. Si-a pastrat contactele si in lumea financiara americana si la Bucuresti. Blogul sau ofera opiniile unui initiat in finantele mondiale, fie ele afectate mai mult sau mai putin de criza, iar opiniile sale au fost preluate de Business Magazin.
     

  • Bursa continua scaderea

    Titlurile celor cinci societati de investitii financiare (SIF) au scazut in medie cu 1,7%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o scadere a indicelui BET-NG cu 0,44%.

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide zece actiuni de la BVB au fost realizate la preturi care au scazut in medie cu 1,45%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, care analizeaza evolutia primelor 25 de titluri in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile, era cotat la inchidere cu 1,47% sub referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care au inchis in scadere cu 0,1% – 0,3%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,1% – 0,8%.

    Cele mai lichide titluri au fost SIF Oltenia (SIF 5), Zentiva (SCD) si BRD – Groupe Societe Generale (BRD). Actiunile SIF Oltenia (SIF5) au fost tranzactionate la 1,11 lei pret in scadere cu 1,8%, Zentiva (SCD) la un pret de 0,705 lei, pret in crestere cu 0,7% fata de cotatia de inchidere de joi, iar BRD – Groupe Societe Generale (BRD) au fost cotate la un pret de 12 lei, in scadere cu 4%.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Casa de Bucovina – Club de Munte (BCM) cu 5,2% si Petrom (SNP) cu 1,6%. Sinteza (STZ) si Vrancart (VNC) au avut cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare, cu 12,3%, respectiv 8,75%.

     

  • Rezervele valutare la BNR au ajuns la nivelul record de 27,7 mld. euro

    In cursul lunii august au intrat la rezerva bancii centrale 2,4 miliarde de euro, reprezentand modificarea structurii rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, cresterea cotei aferente Romaniei prin alocarea generala de drepturi speciale de tragere efectuata de FMI, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice (inclusiv din emisiunea de obligatiuni pe piata interna), alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internationale si altele, se arata intr-un comunicat al Bancii Nationale a Romaniei.

    Ministerul Finantelor Publice a atras, pe 14 august, 447 milioane de euro prin vanzarea de titluri in valuta, la un randament de 5,25% pe an.

    Totodata, iesirile de la rezerva constituita la BNR au totalizat 1,98 miliarde de euro, reprezentand modificarea nivelului rezervelor minime in valuta, ca urmare a reducerii ratei RMO, plati de rate si dobanzi aferente datoriei publice externe directe si garantate de stat si altele .

     

  • Cine lanseaza primul net mobil la 21,6 Mbps?

    Prima mutare a apartinut astazi Vodafone, care a lansat catre presa, la ora 10 si 32 de minute o invitatie pentru o conferinta de presa care urma sa aiba loc joi, 3 septembrie, si in cadrul careia urmau sa fie anuntate “noi dezvoltari din zona mobile broadband”, scrie Ziarul Financiar.

    Cititi mai multe despre compania care va lansa prima retea 3G+ din Romania pe www.zf.ro.
     

  • Pepsi pariaza pe ice tea in 2009

    "Cresterile de doua cifre s-au incheiat pentru majoritatea companiilor, dar exista anumite segmente din portofoliul nostru care isi vor mentine ritmul de crestere de doua cifre, cum ar fi bauturile necarbonatate", a declarat Mike Holmes, presedintele PepsiAmericas Romania.

    La fabrica de la Dragomiresti functioneaza momentan o singura linie de productie aseptica pentru brandul Lipton Ice Tea, cu o capacitate de productie de 15 milioane de navete anual.

    Producatorul de bauturi non-alcoolice PepsiAmericas a finalizat in luna septembrie prima faza din constructia fabricii de la Dragomiresti, printr-o investitie de 85 milioane dolari. Proiectul va fi finalizat la inceputul lui 2011, fabrica devenind cea mai mare unitate de productie a PepsiAmericas din Europa, in urma unei investitii totale de 150 milioane dolari.

    In urmatoarele faze de constructie ale fabricii se vor incheia lucrarile la depozit si se va transfera productia de la fabrica din Bucuresti, la Dragomiresti. Fabrica din Ilfov va majora capacitatea de productie a companiei cu 35% in Romania, pana la 56 milioane de navete anual.

    PepsiAmericas este cel de al doilea producator si distribuitor mondial al bauturilor PepsiCo. In Romania este prezent prin imbuteliatorul Quadrant Amroq Beverages si detine fabrici in Bucuresti, Ilfov si Covasna.