Euro a ajuns inapoi peste pragul de 1,30 dolari/euro pentru
prima data in ultima saptamana, la 1,31 (de la 1,25 saptamana
trecuta). Indicele Euro Stoxx 50 al celor mai bine cotat actiuni
din zona euro a crescut cu 9,2%, iar indicele FTSE 100 al bursei din Londra a urcat cu
4,7%. La Frankfurt, indicele DAX a castigat 4,7%, CAC-40 al bursei
din Paris a crescut cu nu mai putin de 8,5%, bursa din Madrid cu
12,8%, iar cea din Atena cu peste 9%.
Si pietele emergente s-au conformat tendintei: la
Bucuresti, indicele BET a avut cea mai mare crestere intr-o singura
zi, incheind pe plus cu 11,1%, BUX al bursei din Budapesta a urcat
cu 10%, cel mai mult din ultimele 13 luni, iar costurile creditelor
pentru asigurarea de neplata (CDS) pentru Polonia, Cehia si Rusia
au scazut cu 50 de puncte de baza, respectiv cu 59 si cu 32. Zlotul
polonez a avut cea mai mare apreciere intr-o singura zi din aprilie
2009 pana acum, iar forintul a castigat 2,5% fata de euro, cel mai
mult in ultimele 13 luni. Si leul s-a apreciat, castigand 2,33 bani
fata de vineri, la 4,1641 lei/euro.
Cel mai rapid au crescut actiunile bancilor europene, fostele
perdante ale sfarsitului saptamanii trecute. Societe Generale a
urcat cu 24%, Credit Agricole cu 20% (ambele banci sunt printre
creditorii importanti ai Greciei), iar Deutsche Bank (cea care a
luat initiativa de a implica bancile in efortul de salvare a
Greciei) a castigat 12%. Chiar costurile de indatorare a Greciei pe
zece ani s-au redus, cu nu mai putin de 5,9%, ajungand la 6,5%.
Deschiderea tranzactiilor pe pietele americane a adus si aici
cresteri, cu indicele Dow Jones castigand 3,8%, S&P 500 4,1% si
Nasdaq 4,45%.
“Eu nu comentez niciodata in timp real asupra evolutiilor de pe
piata. Se pare ca observatorii au inteles ca a fost important ceea
ce am facut”, a declarat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale
Europene, la conferinta de presa de luni.
Trichet s-a referit astfel la efectul pe piata al planului-mamut
de 500 de miliarde de euro (plus un total estimat de pana la 250 de
la FMI) aprobat duminica de ministrii de finante ai zonei euro, dar
si la decizia mult asteptata a BCE de a cumpara de pe piata
secundara obligatiuni suverane – in conditiile sterilizarii
ulterioare a lichiditatii prin alte operatiuni monetare, spre a nu
fi acuzata ca arunca pe piata bani cu efect inflationist.
Comentand operatiunile de cumparare de obligatiuni, despre care
a subliniat ca au fost decise in totala independenta de catre BCE,
fara amestec din partea factorilor politici de la Bruxelles ori din
conducerea vreunui stat al zonei euro, Trichet s-a rezumat sa
declare: “Consiliul guvernatorilor va decide amploarea
interventiilor. Vom face ceea ce este necesar – este o operatiune
in cadrul eurosistemului care a inceput in aceasta dimineata”.
Presedintele BCE s-a aratat optimist in privinta redresarii
Europei dupa criza, precizand ca “o serie de date au fost mai bune
decat se estima” si ca “in special in lumea emergenta, datele
actuale sunt mai bune decat asteptarile”. N-a exclus riscul unei
crize in forma de W, cu revenirea turbulentelor financiare si cu o
scumpire a materiilor prime, dar “riscul este din ce in ce mai
putin important”, in opinia lui.
In ultimele saptamani, inainte de lansarea planului de salvare
convenit duminica de liderii eurozonei, costurile datoriei au
crescut continuu pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia, iar
moneda euro a continuat sa piarda din valoare, ajungand la mai
putin de 1,30 dolari/euro, pana acolo incat au aparut si s-au
inmultit speculatiile ca ar putea ajunge in cele din urma la
paritate cu dolarul. Actiunile bancilor europene, considerate
primele victime ale unei extinderi a crizei grecesti in zona euro,
au pierdut pana la 9% in tranzactiile de vineri, fiind afectate de
valul de vanzari de pe pietele din Europa, SUA si Asia. La un
moment dat a aparut chiar speculatia ca Banca Centrala Europeana ar
pregati o facilitate de credit de 600 de miliarde de euro, pentru
credite pe un an cu 1% dobanda, spre a sustine finantarea a peste
1.000 de banci.
Thomas Mayer, economistul-sef al Bundesbank, si Daniel Gros,
directorul Centrului pentru Studii Politice Europene de la
Bruxelles, au publicat la 7 mai o analiza conform careia, “din
fericire, datoria publica a celor trei tari amenintate de atacuri
speculative – Grecia, Portugalia, Spania – inseamna doar 14% din
toata datoria publica a zonei euro”. Desi expunerea totala a
bancilor din zona euro in cele trei tari este mare in cifre
absolute, respectiv 400 de miliarde de euro, chiar o pierdere de
jumatate din aceasta suma este posibil de gestionat, apreciaza cei
doi economisti, “intrucat ar reprezenta doar circa 10% din
capitalul agregat si rezervele bancilor din zona euro”.