Estonia ar putea adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2011,
estimeaza agentia de rating Fitch. La randul sau, presedintele
Comisiei Europene, Jose Barroso, spune ca Estonia va face parte din
eurozona “cat mai curand”. Cu o datorie externa echivalenta cu 9,6%
din PIB si un deficit bugetar de 2,4%, Estonia este o exceptie fata
de alte tari candidate care ar putea fi amanate, spune agentia de
rating Fitch. In aceasta situatie se afla si Letonia.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Romanii cu bani care asteapta de mai bine de doi ani preturi
foarte mici pe piata imobiliara pot sa-si faca planuri de
cumparare: evaluatorii preconizeaza scaderea in continuare a
preturilor apartamentelor, mai ales a celor vechi.
Aceasta este una din concluziile Analizei pietei imobiliare pe
anul 2009 realizate de compania de evaluare Darian DRS si
comunicata la solicitarea Gandul, studiu realizat pe baza
preturilor de tranzactionare din 29 de orase.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Dupa mai bine de trei luni de cand terasamentul magistralei
feroviare Bucuresti – Timisoara a fost afectat de alunecari de
teren, intre garile Balota si Valea Alba, de ieri circulatia a
revenit la normal. Surprinzator, lucrarile, care au costat 595.000
de lei (aproximativ 145.000 de euro) s-au incheiat chiar cu patru
zile mai devreme fata de termen. “Pentru trenurile de zi, timpul de
parcurs se va scurta cu trei ore , iar pentru cele de noapte cu 150
de minute”, a declarat pentru Gandul directorul de exploatare al
CFR Calatori, Valentin Dorobantu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Guvernul a hotarat sa infiinteze o comisie de negociere privind
incheierea unui act aditional la contractul de privatizare a
Automobile Craiova, incheiat in 2007 intre AVAS si Ford, dupa ce
constructorul american a solicitat reanalizarea unor clauze. “Ford
nu vrea sa pastreze din ce a fost Automobile Craiova decat uzina,
terenul din incinta, un bloc in Craiova si un activ in Constanta”,
a declarat recent presedintele AVAS, Aurelian Popa.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In Europa de Est, dificultatile de finantare si politicile
restrictive vor continua sa franeze cererea interna mai ales in
Ungaria, Letonia si Romania, unde redresarea abia incepe sau
lipseste total, apreciaza Fondul. In schimb, Estonia, Slovacia si
Turcia isi revin in mod clar, in parte si fiindca performanta lor
dinainte de criza le ofera marja de manevra mai mare. Polonia a
evitat oricum recesiunea, Rusia a fost ajutata de cresterea
exporturilor si de politicile macro expansioniste, iar Ucraina a
depasit punctul cel mai de jos al crizei, dar fara ca tendinta de
evolutie sa fie clara.
“Stabilizarea economica prin programele de credit cu FMI a
permis catorva tari, in special Ungariei, sa-si recapete sau sa-si
consolideze accesul la finantare de pe pietele de capital, creand
premisele unei iesiri fara probleme din programele respective”,
scrie unul dintre analistii FMI. Pentru alte tari, in schimb,
iesirea din programele cu Fondul ar putea fi complicata de factori
specifici, intre care restrictiile regimului de consiliu monetar
(Letonia) sau “continua incertitudine politica (Islanda, Romania,
Ucraina)”.
Inca din ianuarie, Ungaria a anuntat ca nu mai are nevoie de
banii FMI, desi actualul acord cu Fondul expira in octombrie.
Pentru Romania, care foloseste in continuare transele de imprumut,
acordul in curs expira in mai 2011, urmatoarea transa fiind
asteptata acum pentru luna iulie.
PROTEJATI-VA PENSIONARII
FMI prezinta comparativ programele de credit cu tarile europene
afectate de criza (Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia, Belarus,
Serbia, Romania, Polonia si Bosnia). Romania, unde valoarea
creditului stand-by a fost cea mai mare (17,1 miliarde de dolari),
este singura tara in cazul careia Fondul specifica, la capitolul
privind reviziile si conditiile ulterioare incluse in acord, ca
“alocatiile pentru programele sociale vor creste, iar protectia va
fi consolidata pentru pensionarii cei mai vulnerabili si pentru
angajatii din sectorul public cu cele mai mici salarii”.
Pentru statele Europei emergente, esentialul va fi de acum
inainte sa atraga capital pentru investitii, cu grija insa de a
evita pericolele asociate cu influxurile excesive, speculative din
ultimii ani, considera analistii Fondului. De altfel, criza a lovit
cel mai tare tocmai tarile unde intrarile de capitaluri au fost
excesive, hranind frenezia creditarii si supraincalzind
economia.
In tarile unde intrarile de capital “sanatos” deja s-au reluat,
FMI sustine ca e nevoie de “politici fiscale restrictive si de
aprecierea monedelor nationale”, daca regimul cursului de schimb
este flexibil, iar in tarile unde se fac inca eforturi de a atrage
capital, cele mai bune cai sunt cresterea productivitatii, a
mobilitatii pe piata muncii si rezolvarea problemelor specifice de
infrastructura. Peste tot in Est, foarte importante raman
stabilitatea financiara, limitarea riscului din sistemul bancar, a
excesului de credite in valuta.
RELUAREA CREDITARII SE AMANA
Cresterea reala a PIB este apreciata la 1% pe ansamblul zonei
euro si la 1,5% in 2011, an cand performerii zonei vor fi Franta
(1,8%) si Germania (1,7%). Italia isi va reveni mai incet, iar
Spania va avea tot crestere negativa in 2010. Productia va fi mai
dinamica, serviciile se vor relansa mai lent.
In afara zonei euro, economiile europene emergente se vor
redresa diferit, in functie de efectele crizei in cele mai afectate
dintre ele si in functie de ritmul revenirii in Europa de Vest.
Pentru ele este prevazuta o crestere de 1,4% in acest an si de 3,5%
la anul, prognoza care ia insa in calcul estimarile anterioare ale
Fondului pentru Romania, cu o posibila crestere de 0,8% in 2010 si
de 5,1% in 2011 (intre timp, prognoza s-a modificat la -0,5% pentru
acest an si 3,6% la anul). FMI socoteste in categoria economiilor
emergente din Europa sapte tari (Bulgaria, Ungaria, Polonia,
Romania si tarile baltice), considerand ca locul Cehiei este intre
economiile avansate de pe continent.
Tarile care au avut excedent de cont curent in 2007 par mai bine
situate pentru o redresare decat cele ce s-au bazat mai mult pe
cererea interna si au avut deficite, constata autorii raportului.
Tarile care au crescut mai mult pe credit inainte de criza si
depind intr-un grad mai mare de finantari bancare isi vor reveni
mai greu si mai tarziu, intrucat bancile vor ramane inca o vreme
incapabile sau reticente sa reia creditarea. Preturile locuintelor
vor ramane la niveluri joase.
Sunt economisti care cred posibila o “redresare fara credit”,
adica o relansare a consumului care contracareaza lipsa creditelor
pentru investitii, numai ca actualul climat de neincredere, cand
somajul creste, impozitele se majoreaza si asteptarile de venituri
viitoare (inclusiv pensii) scad, face improbabila ipoteza,
apreciaza FMI.
Sebastian Vladescu, ministrul de Finante, a explicat pentru
Stirile Pro TV ca metoda legala de reducere a salariilor
bugetarilor si pensiilor va fi ordonanta de urgenta: “Calea legala
de a reduce este exact calea prin care au fost marite. Daca un act
normativ a putut sa mareasca salariile un act normativ de aceeasi
putere legislativa va reduce salariile”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Compania Tarom lanseaza o oferta pentru familiile cu copii care
călătoresc
spre Atena sau Salonic, anunta Gandul: pentru primul
copil e gratuit, pentru al doilea – reducere de 33%. Ce raspund
Copos, Porumboiu si Gica Popescu la potentiala ancheta a Fiscului
asupra romanilor cu averi mari, carora ANAF le va putea controla si
conturile bancare.
Potrivit Evenimentului Zilei, desi analistii cred ca
ar fi de ajuns o majorare a dobanzilor cu 0,5% ca sa nu se mai
simta impactul impozitarii dobanzilor, seful Asociatiei Romane a
Bancilor spune ca aceasta nu se va intampla, ba mai mult, tendinta
de scadere a remunerarii depozitelor va continua. Din acelasi ziar:
comerciantul de electronice si electrocasnice Flanco cauta un
investitor care sa-l salveze de faliment.
Reporterii Romaniei Libere au vrut sa verifice in ce
conditii mai dau bancile pentru bugetari,
constatand pe teren ca acestia au devenit deja indezirabili
pentru banci, dupa anuntul Guvernului privind reducerea salariilor
lor cu 25%. Ziarul a calculat si efectele planului guvernamental de
a elimina subventia pentru incalzire: cresterea de 2,5 ori a
costurilor cu intretinerea la bloc si dublarea numarului de
restantieri.
Pensionarii “speciali” (magistrati, aviatori, parlamentari,
diplomati), cu exceptia militarilor si politistilor, vor suporta
taieri ale veniturilor
cu mult mai mult de 15%, din cauza taxei de solidaritate de
90%, sustine un proiect de ordonanta de urgenta prezentat de
Adevarul. Primarul din Cogealac a fost dat in judecata de
CEZ, fiindca sustine ca terenul unde compania va face parc eolian
apartine de fapt firmei Iberdrola.
Economia a ramas in recesiune, scazand cu 3,4% in termeni reali
comparativ cu aceeasi perioada din 2009 si cu 0,5% fata de ultimul
trimestru de anul trecut, conform estimarilor facute, inainte de
anuntarea datelor oficiale, de analisti citati de Ziarul
Financiar. CNVM a spart pusculita cu rezerve, mai scrie ziarul:
mare parte din excedentul de cca 25 de milioane de lei acumulat in
anii dinaintea crizei a fost folosit pe cheltuieli curente si
salarii in 2008 si 2009.
“Dansul (Basescu, n.r.) cere Guvernului, daca CES nu da o
validare pozitiva pentru scrisoare, in momentul respectiv sa nu
valideze scrisoarea si evident in urma recomandarilor din Consiliul
Economic si Social sa reporneasca o negociere cu FMI pentru noi
parametri care sa apara in scrisoare”, a spus Hossu, dupa o
intalnire cu ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro
Numarul brevetelor romanesti aprobate si inregistrate la OEB a
fost de 4, comparativ cu 7 in 2008.
In 2008, Romania a depus 18 solicitari de brevete la OEB, tot
atatea cate a avut si in 2007. In perioada 1999-2005, in nici un an
nu au fost depuse de cate Romania mai mult de zece.
Termenul nostru traditional de comparatie, Bulgaria, a consemnat
constant in fiecare an, incepand din 2003, mai mult de 10
solicitari. In 2009, Bulgaria a avut 17 solicitari de patente,
respectiv 2,2 inovatii la un milion de locuitori, conform
statisticii OEB. Tot anul trecut, Bulgariei i-au fost aprobate 5
patente europene, cu unul mai mult decat in 2008.
Pe ansamblul statelor europene, cele mai multe cereri de brevet
au fost depuse anul trecut de Germania – 25.107, urmata de Franta –
8.929 si Olanda – 6.738. Cele mai multe brevete aprobate i-au
apartinut Germaniei (11.384), urmata de Franta cu 4.031 si Elvetia
cu 2.213.
Din Europa de Est, Polonia a depus 173 de solicitari (33
aprobate), Cehia 135 (40 aprobate), Ungaria 114 (38 aprobate),
Slovenia 119 (28 aprobate).
OEB actioneaza in baza Conventiei Brevetului European, care
prevede ca brevetele europene sunt eliberate numai pentru
inventiile care sunt “noi, implica o activitate inventiva si sunt
aplicabile industrial”.
Anul trecut, la Oficiul European pentru Brevete au fost depuse
circa 134.500 de solicitari de patente, fata de peste 146.600 in
2008. Din total, circa jumatate au provenit de la cele 36 de state
europene membre ale Oficiului, un sfert din SUA, 15% din Japonia,
10% din Coreea, Canada si alte state.
Cele mai multe brevete, in functie de domeniu, au vizat domeniul
medical (16.400), al tehnicii de comunicatii (13.750) si al
computerelor (8.508). Din punctul de vedere al companiilor, cele
mai multe solicitari de brevete au fost depuse de Philips (2.256),
urmata de Siemens (1.943) si BASF (1.699).