“Nimeni nu se poate indoi ca Spania nu este un stat puternic si
o putere economica care-si va onora obligatiile si plati
datoriile”, a afirmat Zapatero. Guvernul spaniol este presat, in
contextul crizei din Grecia, sa reduca de urgenta cheltuielile si
sa continue reforma in domeniul muncii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ca atare, Fondul de Restructurare Controlata a Bancilor (FROB)
va injecta imediat 550 de milioane de euro in CajaSur, pentru ca
aceasta sa poata indeplini cerintele minime de solvabilitate,
urmand ca banca sa fie vanduta celui mai bun ofertant, fie el o
alta banca de economii, o banca spaniola sau una straina, scrie
publicatia Cinco Dias.
CajaSur, cu sediul in Cordoba si 474 de sucursale in special in
sudul Spaniei, reprezinta circa 0,6% din activele sistemului
financiar spaniol, care nu va fi afectat in nici un fel de decizia
de nationalizare, a afirmat banca centrala.
Banca Spaniei a intervenit dupa ce conducerea CajaSur a respuns
fuziunea cu Unicaja din Malaga, o alta banca de economii. Fuziunea
intre Cajasur, institutie controlata de Biserica Catolica, si
Unicaja ar fi dat nastere celei de a sasea banci de economii din
tara in functie de active, si ar fi urmat dupa fuziunea intre
Unicaja si Caja Jaen, perfectata vara trecuta.
Dupa pierderi estimate la aproape 600 de milioane de euro in
2009, resursele de capital ale CajaSur se situeaza la 444 de
milioane de euro, mult sub nivelul de 967 de milioane cerut de
lege, iar rata de solvabilitate este de 3,6%, sub nivelul cerut de
8%. Volumul creditelor neperformante a crescut la 8,5%, aproape
dublu fata de media la nivelul bancilor de economii.
Banca Spaniei i-a schimbat din functie pe toti cei sase
conducatori ai CajaSur, intre care cinci reprezentanti ai Bisericii
Catolice, inlocuindu-i cu profesionisti din domeniul bancar.
Autoritatea monetara a cerut clientilor sa-si pastreze calmul,
intrucat depozitele lor sunt garantate, si a precizat ca procesul
de vanzare a CajaSur va avea loc cat mai curand posibil si cu cele
mai reduse costuri, fara ca operatiunile curente ale bancii sa fie
afectate.
CajaSur, infiintata in 1864, sub numele de Muntele de Pietate al
Cordobei (societate de amanet), a fost considerata multa vreme
drept o institutie cu caracter social, destinata finantarii celor
cu venituri mici, si abia apoi a devenit casa de economii, sub
egida Consiliului Ecleziastic local din Cordoba.
Episcopul de Cordoba, Demetrio Fernandez, a justificat refuzul
fuziunii, declarand ca Biserica “a fost dispusa sa piarda totul ca
sa salveze locurile de munca de la CajaSur”. Reprezentantii altor
institutii de stat in consiliul de conducere al CajaSur au replicat
insa ca ratiunile de respingere a fuziunii sunt “greu de inteles”.
In consiliu, 11 membri au votat contra fuziunii si pentru recursul
la sustinerea din partea FROB si 8 membri au votat pentru fuziunea
cu Unicaja.
Presedintele demis al CajaSur, preotul Santiago Gomez Sierra, a declarat duminica
pentru Cinco Dias ca “nu e momentul sa cautam cauze sau vinovati si
sa aducem acuzatii institutionale sau politice”, lansand insa un
apel ca situatia sa se rezolve “cu cele mai mici costuri sociale,
de forta de munca si in raport cu cetatenii” din Cordoba si din
toata Andaluzia. El a explicat ca “de saptamani intregi am
avertizat ca nu vom aproba un proiect de fuziune in lipsa unui
acord ferm privind soarta angajatilor, asa cum am cerut in
protocolul de fuziune inca de acum aproape un an” si ca “procesul
distructiv de negociere in care s-a implicat cealalta parte
(Unicaja) a facut ca increderea sa dispara, in favoarea unui
proiect de viitor iluzoriu”. Gomez Sierra a apreciat ca interventia
din partea Bancii Spaniei era “singura optiune responsabila”, in
conditiile in care Caja Sur a pierdut solvabilitate in ultimele
luni, “cele in care administrarea a fost preluata de Unicaja”.
Particularitatea sistemului financiar spaniol o constituie
existenta bancilor de economii – “cajas”, majoritatea de importanta
regionala, nelistate la bursa si care, cu active de circa 1,4 mii
de miliarde de euro, reprezinta circa jumatate din activele
sistemului. Ele sunt cele mai expuse fata de efectele exploziei
bulei imobiliare, avand in vedere ca in anii precedenti au fost
printre principalele finantatoare ale cumparatorilor de locuinte.
Datoriile lor fata de dezvoltatorii imobiliari se ridicau in
septembrie trecut la circa 230 de miliarde de euro, conform
datelor bancii centrale, iar anul acesta mai
mult de 7% din creditele oferite de ele ar putea deveni
neperformante, fata de 5,1% anul trecut, dupa estimarile
Confederatiei Spaniole a Bancilor de Economii.
Pana acum, circa o treime dintre “cajas” controlate de
autoritatile regionale au fuzionat, iar o alta treime se afla in
proces de fuziune. Banca Spaniei a anuntat ca intentioneaza ca pana
la jumatatea anului sa reduca numarul de “cajas” de la 45 la
15.
Fondul FROB a fost infiintat in vara trecuta, dupa ce Banca
Spaniei a preluat controlul unei alte banci de economii confruntate
cu un volum mare de credite neperformante – Caja Casilla de la
Mancha. Capacitatea de finantare a FROB este de pana la 99 de
miliarde de euro.
Astfel, desi echipa germana a fost depasita la scor de italienii
de la Inter Milano, Bayern a iesit invingatoare in privinta
rezultatelor financiare, venitul anual al clubului de fotbal
ridicandu-se la 289,5 milioane euro, conform unei analize a firmei
SPORT+MARKT, citata de CNN. Spre deosebire de echipa din Munchen,
clubul de fotbal italian a inregistrat un venit anual de 196,5
milioane dolari.
Avantajul inregistrat de Bayern deriva din veniturile aditionale
obtinute din marketing si publicitte, in procent de 54% din venitul
total, de 160 milioane euro.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Condamnarea lui Mark Kurland este prima astfel de decizie luata
in procesul care are ca obiect folosirea de informatii
confidentiale in tranzactii de catre fondul de hedging Galleon.
Instanta l-a obligat pe Kurland la plata a 900.000 de dolari, suma
reprezentand beneficiile obtinute in urma tranzactiilor
ilegale.
Mai multe amanunte pe www.zf.ro
Intr-un interviu pentru Le Monde, Stiglitz spera ca viabilitatea
monedei euro nu va fi afectata de actuala criza, intrucat membrii
zonei euro au posibilitatea de a evita aceasta, insa admite ca s-ar
putea ajunge la incapacitate de plata din partea unui stat sau a
mai multora, in conditiile in care constrangerile impuse de
Bruxelles si de FMI tarilor cu probleme ar deveni
insuportabile.
“Somajul in randul tinerilor din Grecia se apropie de 30%, iar
in Spania depaseste 44%. Imaginati-va tulburarile sociale la care
s-ar ajunge daca s-ar ajunge la 50% sau 60%”, comenteaza Stiglitz,
cu concluzia ca este posibil ca Grecia, Spania sau Portugalia sa
doreasca la un moment dat sa iasa din zona euro si sa revina la
monedele nationale, asa cum a procedat Argentina dupa criza din
2001, cand a renuntat la cursul fix de schimb legat de dolar si a
revenit la peso. “Pe atunci se credea ca Argentina nu va rupe
legatura cu dolarul, ca vor fi costuri prea importante. Au faut-o
totusi, au devalorizat, si a urmat haosul, asa cum era previzibil.
Dar in cele din urma ei au avut de castigat: economia Argentinei
creste cu 8,5% pe an.”
Din acest punct de vedere, Stiglitz crede ca masurile de
austeritate fiscala impuse de Bruxelles si de FMI, care nu fac
decat sa adanceasca somajul si recesiunea, “indreapta spre
dezastru” Uniunea Europeana, pentru ca tarile membre, lipsite de
politica monetara proprie, respectiv de posibilitatea de a folosi
cursul de schimb si dobanzile in folosul economiilor lor, nu au
nici suportul unei politici comune de solidaritate, care sa le
ajute sa se adapteze la conjunctura actuala si sa le asigure
posibilitati de crestere si de aparare fata de miscarea
pietelor.
“Bruxellesul n-a facut prea multe pentru reglementarea pietelor
financiare, considerand ca ele sunt atotputernice”, spune
economistul. In Germania, care mult timp a rezistat presiunilor
Frantei de a ajuta Grecia, “multi se bazeaza in totalitate pe
piete, iar in logica lor, tarile care au probleme sunt singurele
responsabile si deci trebuie sa fie lasate de izbeliste”. Or,
sustine Stiglitz, fundamentele arata ca situatia nu e de fapt asa
de grava: deficitul structural al Greciei este de mai putin de 4%
din PIB – “desigur, guvernul precedent, ajutat de Goldman Sachs,
are partea lui de raspundere, insa criza mondiala a provocat ceea
ce i se intampla acum Greciei” – iar Spania a avut chiar excedent
bugetar inainte de criza, deci nu poate fi acuzata de indisciplina
fiscala. In cazul Spaniei, insesi conditiile de dobanda oferite de
moneda euro au facilitat bula activelor imobiliare, chiar daca si
guvernul de la Madrid are raspunderea lui pentru ca n-a luat masuri
de stopare a acesteia.
Joseph Stiglitz sustine ca UE, in schimb, ar trebui sa dea
dovada de empatie si de coeziune. “Ar putea, de pilda, sa creeze un
fond de solidaritate pentru stabilitate, asa cum a facut in cazul
tarilor nou-intrate in Uniune, fond care sa fie alimentat in
vremuri de bunastare economica si sa serveasca la sustinerea
tarilor membre atunci cand apar probleme.” Exemplul lui e cel al
SUA, unde “atunci cand un stat e in dificultate, toate celelalte se
considera vizate – cu totii suntem in aceeasi barca”. Inainte de
toate, conchide economistul, “lipsa de solidaritate e ceea ce
ameninta viabilitatea proiectului european”.
Trebuie ca UE sa se concentreze pe elementele care pot aduce
crestere in aceste zone, “pentru ca de aceasta va beneficia toata
Europa – de pilda, o economie greaca in crestere inseamna ca vom
consuma produse europene. Acelasi lucru se poate spune si despre
Spania, Cehia, Ungaria sau orice alta tara”, a declarat Papandreou
intr-un interviu publicat duminica de ziarul spaniol El Pais.
In acelasi interviu, premierul elen a raspuns indirect
criticilor formulate de oficiali germani, inclusiv de cancelarul
german Angela Merkel, potrivit carora Grecia n-ar fi trebuit
primita de la bun inceput in zona euro. “Ceea ce i s-a intamplat
Greciei i se putea intampla altei tari, si daca noi in Grecia nu
aveam aceasta problema cu datele statistice, poate ca pietele
financiare ar fi reactionat la ce s-ar fi intamplat in alta tara.
Iar atunci zona euro s-ar fi aflat din nou intr-o situatie
dificila”, sustine Papandreou. “Ceea ce vreau sa spun este ca a
avut loc o criza, una internationala, iar Grecia in acel moment
nu-si gestiona corect bugetul. Si nici UE nu avea mecanismele de
control necesare.” Este deci responsabilitatea Greciei ca timp de
sase ani a prezentat Comisiei Europene date statistice incorecte
privind deficitul bugetar, dar in acelasi timp e si vina zonei euro
ca nu a avut mecanismele de detectare a unei astfel de situatii,
afirma Papandreou.
Ca atare, seful guvernului elen sustine ca acesta e momentul cel
mai bun pentru schimbari in modul de coordonare din interiorul
zonei euro, inclusiv prin crearea mecanismului de sustinere
financiara care acum a functionat pentru Grecia, “insa pe viitor
s-ar putea institutionaliza, sub forma unui Fond Monetar
European”.
UE si FMI au aprobat un pachet de creditare pe trei ani a
Greciei, in valoare de 110 miliarde de euro, la care vor participa,
pe baza aprobarii date de parlamentele nationale, statele membre
ale zonei euro. Ulterior, UE si FMI au pus la punct un suport
financiar preventiv, on valoare de pana la 750 de miliarde de euro,
destinat contracararii crizei datoriilor pentru orice tara membra a
eurozonei care s-ar putea confrunta cu probleme de finantare pe
pietele internationale.
Existenta acestor mecanisme il face pe premierul elen sa excluda
orice idee de restructurare a datoriei Greciei sau de recurs la
incapacitatea de plata. “Am ales sa nu restructuram datoria, si
aceasta pentru ca aceia care ne imprumuta vor sa se asigure ca
suntem credibili – or, aceasta e ceea ce vrem sa demonstram
pietelor – ca suntem credibili si ca putem sa ne platim datoriile
la timp”, spune Papandreou. “Conform sondajelor, grecii sustin ferm
guvernul si planul de austeritate fiscala. Exista chiar critici la
adresa opozitiei pentru ca ea nu sustine aceste masuri in
parlament. Oamenii se pot gandi ca masurile la care ne-am angajat
sunt dureroase si poate chiar nedrepte, dar stiu ca trebuie sa ne
salvam tara. Suntem o tara care spune: suntem decisi sa facem
sacrificii ca sa ne asiguram ca suntem credibili si sa aratam ca
ne-am schimbat”.
Deraierea trenului, care merge de la Shanghai (est) catre orasul
turistic Guilin (sud), a avut loc in provincia Jiangxi duminica
dimineata, a precizat agentia oficiala.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El apreciaza ca Dominique Strauss-Kahn are o judecata mai
corecta cand spune ca “orice guvern responsabil, cand este obligat
sa ia masuri de austeritate, trebuie sa se gandeasca sa-si
protejeze propriii cetateni si sa apeleze, mai ales, la inclinarea
ponderii acestor masuri spre cei bogati si nu spre cei mai saraci
membri ai societatii”.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro.
FUNCTIE: director Directia Clienti Mari, CEC Bank
VARSTA: 39 de ani
ACTIONARIAT: Ministerul Finantelor Publice
ACTIVE 2009: 30,7 mld. lei
PROFIT INAINTE DE IMPOZITARE 2009: 50 mil. lei
ANGAJATI 2009: 6.679
Concret, din 2007 pana acum, ponderea clientilor fata de care
CEC Bank are expuneri mai mari de 3 milioane de lei a crescut de la
18% la 40%, iar in portofoliul bancii au intrat o serie de firme
romanesti puternice, inclusiv din infrastructura, energie si
agricultura. Mihai are in subordine 10 persoane, divizate in echipa
managerilor de relatii si cea a analistilor de credit. “Colegii mei
sunt in general oameni tineri, cu o medie de varsta care nu
depaseste 30 de ani”, spune ea. Alta realizare enumerata de Laura
Mihai priveste participarea la dezvoltarea portofoliului de produse
specializate, incluzandu-le pe cele destinate cofinantarii
proiectelor din fonduri europene.
CEC Bank este a cincea banca in sistem in functie de valoarea
activelor, cu o cota de piata de 6,3%. “Este un avantaj
extraordinar sa lucrezi in cea mai mare banca din Romania in
functie de reteaua teritoriala si sa vezi cu ochii tai cum o
institutie inerta se transforma intr-un timp relativ scurt intr-o
banca universala”, afirma Laura Mihai, dand ca exemplu faptul ca
unii clienti care pana mai ieri o sunau ca sa le spuna unde e cea
mai apropiata agentie unde se poate plati o amenda o suna acum ca
sa discute despre colaborari.
Cititi mai multe despre Laura Mihai si alti tineri manageri in
catalogul “Tineri Manageri de Top 2010” care va aparea pe piata
luni, 24 mai.
HG pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii
acordateiîn unitatile medico-sociale si a unor normative privind
personalul din unitatile de asistenta medico-sociala si personalul
care desfasoară activitati de asistenta medicala comunitara a fost
publicata vineri, in Monitorul Oficial numărul 340.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro