Dar, spre exemplu, un Duster echipat cu motorul diesel de 1,5
litri si 110 CP, cu aer conditionat, geamuri electrice si radio-CD
costa aproximativ 15.600 de euro nou, adica de trei ori mai mult
decat conceptul de “5.000 de euro” care a relansat marca Dacia, sub
conducerea Renault.
Cu 15.000 de euro spre exemplu, se poate achiziţiona un
crossover Opel Antara, fabricat in 2007 si cu 50.000 km rulaţi,
echipat cu un motor diesel de 2,0 litri si 140 CP.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro
Daca statul roman va decide ca are nevoie de ajutorul FMI si
dupa ce actualul acord va fi incheiat, acest ajutor ar fi mai bine
sa se rezume la implementarea reformelor si nu la un nou
imprumut.
Concluzia ii apartine lui Mihai Tanasescu, reprezentantul
Romaniei la Fond, care a explicat ca, in cazul unui nou acord cu
FMI, guvernul are la dispozitie trei posibilitati, dintre care una
nu este buna, respectiv cea care implica un acord nou similar cu
cel vechi, adica cel de acum.
Mai multe amanunte pe
www.gandul.info
Firmele de recuperare de creante nu vor mai putea suna, incepand
de anul viitor, restantierii la orice ora din zi sau din noapte
pentru a le cere banii datorati si nu vor mai avea voie sa ceara
informatii de la terte persoane despre acestia, conform unui
proiect de lege citat de Gandul. Cum sa pariezi la
Campionatul Mondial si sa nu pierzi bani: ziarul trece in revista
ofertele si bonsurile disponibile la casele de pariuri online.
Romania se autoinvita in South Stream, acum dupa ce
Bulgaria a racit relatiile cu Rusia in domeniul energetic, conchide
Evenimentul Zilei, dupa discutia cu oficialii de la Romgaz
care participa azi la un forum regional pe teme energetice. Ziarul
prezinta si un ghid pentru cei ce vor sa plece in vacanta pe cont
propriu, cu posibile variante ieftine de cazare – pensiuni,
hosteluri sau apartamente inchiriate temporar.
Sezonul estival a dus la o cerere in crestere pentru locuri de
munca din partea patronilor care deruleaza activitati in turism pe
litoral, constata Romania Libera, oferind o lista a posturilor libere in judetele
Constanta, Tulcea si Calarasi. Directorul Visa explica pentru
cotidian de ce tara noastra ocupa unul dintre ultimele locuri in
ceea ce priveste fraudele electronice: infractorii romani prefera
sa opereze in strainatate.
Ofertele imobiliare din localitatile periferice Capitalei sunt
tot mai tentante pentru datornicii la banci, sustine
Adevarul: cel amenintat cu executarea de catre banca trebuie
sa gaseasca un client dispus sa achite sub forma de avans valoarea
creditului bancar, iar ulterior, cu diferenta de bani sa isi poata
cumpara o casa mai ieftina. Tragicomedie fiscala: CAS Brasov vrea
sa o execute silit pe Elodia Ghinescu.
Cum e mai bine ca investitor, sa vinzi si sa
cumperi in fiecare zi sau astepti cresterea portofoliului? La
intrebare isi propune sa raspunda brokerii cu care a discutat
Ziarul Financiar. Dupa 1 aprilie, cand au intrat in vigoare
noile preturi, medicamentele s-au scumpit in medie cu 5-6% pentru
majoritatea produselor, insa au fost si cazuri in care unele
preturi s-au majorat si cu 16-19%, potrivit unei analize realizate
de ziar.
Sculptura din calcar, reprezentand capul unei femei cu fata
ovala, ochi migdalati, nas fin si lung, gura mica si gatul alungit
– un portret tipic de Modigliani -, a fost vanduta pentru 43,18
milioane de euro, cu toate taxele incluse, dupa o estimare intre 4
si 6 milioane de euro, fara taxe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Bilantul incasarilor din primele trei luni ale lui 2010 pentru
reteaua franceza arata un minus de 2,3% fata de aceeasi perioada a
anului trecut. Rezultatele urmeaza unei scaderi de 4,6% pe tot anul
trecut, cand cifra de afaceri a companiei a ajuns la 1,13 miliarde
de euro.
“Avem o statistica care arata ca 25.000 de firme din Italia sunt
conduse de romani”, a spus Scognamiglio.
In Italia traiesc aproximativ un milion de romani.
Pe de alta parte, Matteo Ferrazzi, analist in cadrul UniCredit, a
aratat ca cea mai puternica prezenta in Europa Centrala si de Est a
firmelor italiene se regaseste in Romania .
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Pentru a proteja si intari pozitia competitiva a companiei in
viitor, am decis ca trebuie sa reorganizam activitatile de vanzari
si trade marketing. Aceasta inseamna ca vom reduce numarul
angajatilor din cadrul companiei”, a declarat Neil Coupland,
General Manager JTI Romania. Masurile avute in vedere au drept
cauza scaderea dramatica a volumelor de produse vandute de
companie, urmare a cresterii accelerate a contrabandei.
Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, citata de JTI,
pentru intreaga industrie a tutunului, vanzarile lunii martie au
fost cele mai scazute din ultimii patru ani. In primul trimestru al
anului in curs, la nivelul pietei legale s-au inregistrat scaderi
de peste 40%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Contrabanda a ajuns, in ianuarie, la 36,2% din totalul pietei de
tigarete.
In ultimii ani, din cauza structurii accizei si a nivelului accizei
minime, piata s-a compresat foarte mult, diferentele de pret dintre
segmentele value-base si segmentele premium-prestige devenind
nesemnificative (circa 1 leu). In acelasi timp, contrabanda cu
tigari ieftine din Moldova, Ucraina si Serbia a explodat,
profitabilitatea fiind mai mare la tigaretele “ieftine” (Plugarul
costa 1 leu, Carpati costa 8,3 lei, in timp ce Kent costa 2,9 lei
in Ucraina si 9,9 lei in Romania)
Compania are pe piata romaneasca 874 de salariati in cele doua
divizii JTI Romania SRL si JTI Manufacturing.
Pe piata romaneasca de tigarete, care are o valoare estimata de
3,5 miliarde de euro la nivelul anului trecut, sunt prezente si
British American Tobacco si Philip Morris.
Pe de alta parte, la orizont nu se intrezareste nicio alta
salvare pentru economia noastra, semn ca, atunci cand va veni,
cresterea tot pe consum se va baza. Ar trebui sa ne facem
griji?
Ioana este de acord
1. Inca de pe vremea cand economia Romaniei duduia, iar romanii
se intreceau sa-si umple cosurile de cumparaturi dar si sa-si faca
tot mai multe credite, existau semnale de alarma – date de diverse
statistici – ca populatia carpatodanubianopontica producea mai
putin decat consuma. Asta nu a impiedicat insa mii de companii sa
faca profituri cat se poate de aratoase si de sanatoase ani in sir.
S-au ingramadit peste Romania investitii straine care se gandeau
mai degraba la cat de mult pot castiga aici, si mai putin la gradul
scazut de productivitate. In fond, asta stie romanul cel mai bine
(si mai cu placere) sa faca: sa consume. Si daca ar trebui sa
pariez pe alegerea lui, cred ca intre consum si productivitate va
alege prima varianta. Nu de mult, cel mai puternic executiv din
comertul romanesc, Dusan Wilms, directorul general al retelei Metro
Cash & Carry, spunea ca “romanul va gasi intotdeauna bani
pentru mici si bere”.
2. Sunt iarasi de acord cu ideea ca revenirea economica ar
trebui sa se bazeze pe consum, pentru ca nu vad nicio alta portita
la orizont. Clasa politica este complet incapabila sa ia masuri
ajutatoare. Bancherii dau semnale ca ar vrea sa umble la dobanzi ca
sa compenseze pierderile provocate de noile reglementari in
privinta reducerii comisioanelor pentru rambursarea anticipata a
creditelor de consum. O data in plus, sperantele (subrede) de
relaxare a creditarii se spulbera, iar mecanismul care ar fi pus in
functiune (dezmortirea pietei imobiliare, a constructiilor,
angajari in domeniu samd) ramane in continuare blocat.
3. Pe langa faptul ca este la indemana, consumul are harul de a
pune banii in miscare. In loc sa stea la ciorap, pe post de plasa
de siguranta pentru vremuri si mai proaste, ajunge in casieriile
vanzatorilor de tot felul, care la randul lor pot plati angajati,
taxe si impozite, au bani de investitii. Angajatii, la randul lor,
au cu ce sa cumpere mai departe. Care alt mecanism ar pune la fel
de usor banii in miscare?
4. Oricat de hazardat s-au aruncat romanii in consumul
“excesiv”, la prea putine capitole (cum ar fi berea sau tutunul)
suntem in linie cu media de consum europeana. Statisticile arata ca
suntem mult in urma europenilor la tot felul de “consumabile” – de
la metrul patrat de birou pe cap de angajat, numar de masini per
capita, la suprafata locuita, cheltuieli pe vacante, ciocolata,
inghetata sau sapun. Asadar, pentru a fi in graficul european cu
care ne-am aliniat degraba accizele, pretul la energie sau (aproape
si) la zahar, trebuie sa mai cheltuim mult.
Catalin este impotriva. Iata de ce:
1. Un principiu de baza: “nu produci, nu mananci”. Sau poate
ceva ce deja a devenit un clasic: cresterea bazata pe credit este o
crestere nesanatoasa, chiar intr-un context in care pe unele
paliere ponderea creditelor din Produsul Intern Brut este mai mica
decat statele dezvoltate – cum e cazul creditelor ipotecare. Nu
cred ca dezvoltarea sau achizitiile realizate pe credit reprezinta
o problema in sine insa ele trebuie corelate cu productivitatea.
Unde nu stam bine. Si la nivel personal, veniturile multora erau
date de o euforie generala de consum si mai putin de o
productivitate reala a persoanei, nefiind deci justificate. Un
exemplu bun este ceea ce spunea anul trecut un consultant despre
concedierile din piata imobiliara: “Oricine putea sa vanda cateva
apartamente pe luna, acum traiesc din asta doar cei care merita.”
Iar acest principiu ar trebui sa fie valabil si in mediu privat si
in companiile si institutiile statului.
2. Ultimele date ale Institutului National de Statistica privind
veniturile si cheltuielile gospodariilor populatiei, aferente
trimestrului patru din 2009, arata ca, in medie, lunar, o familie
cheltuieste aproape 90% din venituri. Transpus in lei, aceasta
inseamna o medie de 85 de lei pentru fiecare persoana care nu sunt
cheltuiti. Trecand peste faptul ca aceasta este o medie si exista
nenumarate cazuri in care o familie nu pune nimic deoparte, chiar
si o suma de 85 de lei in medie mi se pare mica. O aniversare ar
scoate din buzunar 100-200 de lei; un buget (redus) de presupune
cateva sute de lei; si ar mai fi si posibilitatea unor evenimente
neprevazute. O crestere a consumului s-ar baza deci, inca o data,
pe datorie; pe o speranta ca in viitor vei castiga mai bine, fara a
avea argumente in acest sens.
3. Crestere economica poate veni si din gropi asfaltate
(eventual prost). Cresc afacerilor producatorilor de materiale de
constructii, cele ale firmelor care fac lucrarile si eventual si
afacerile service-urilor auto. Prefer o crestere din creare de
valoare adaugata. Si nu cred ca o crestere a consumului poate
reprezenta resortul principal pentru relansarea economica. Oricat
de banal ar suna, mediul privat si-a facut, in mare parte,
curatenia din propria curte si acum a venit randul statului, de la
reducerea deficitului si plata datoriilor catre mediul privat –
fapt care ar fi ca o gura de oxigen – pana la un program coerent de
investitii publice. Investitiile vor crea locuri de munca, cresteri
in lant pentru o serie de sectoare economice si intr-un final un
impuls pozitiv pentru economie.
4. Si inca un argument: s-a spus ca recesiunea a adus sau ar
trebui sa aduca o filozofie mai cumpatata si o analizare in
definitiv a valorii banului. Este normal ca pentru un apartament cu
doua camere sa se plateasca si 130.000 de euro? Este normal sa te
supraindatorezi pentru a conduce o masina premium sau un SUV? Unde
ar trebui trasa linia intre “vrei” “meriti” si “trebuie sa ai”? O
intrebare pe care ne-o putem pune fiecare, pentru o crestere
sanatoasa. Altfel, dupa cum spunea recent
pentru Gandul Adrian Vasilescu, poate ar fi mai bine sa ramanem
in recesiune.
CONCURS:
Participa la debaterea din aceasta saptamana pe tema “Ar trebui
ca revenirea economica sa se bazeze pe consum?” si poti
castiga una dintre cartile:
 |
 |
 |
Perioada de desfasurare a concursului: 14 – 18 iunie 2010
Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia
BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.
Castigatorii acestei editii vor fi publicati in revista BUSINESS
Magazin care va aparea in 21 iunie.
Castigatorii editiei anterioare pe tema “Esti de acord cu
suprataxarea bogatilor?” sunt:
Ii felicitam si ii rugam sa ne contacteze pe e-mail:
marketing@businessmagazin.ro
Wizz Taxi, serviciu care va fi disponibil la 76 de lei pentru o
singura cursa si 152 de lei o cursa dus-intors per masina ceruta,
va putea fi achizitionat in timpul procedurii de rezervare a
biletelor de avion sau ulterior prin intermediul site-ului sau a
call-centeru-ului Wizz Air.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Randamentul maxim acceptat de stat (dobanda efectiva platita de
finante) a fost 6,75% pe an. Randamentul mediu platit a fost de
6,74%. In licitatia din luna mai, randamentul mediu a fost de
6,38%.
Aceasta emisiune de titluri de stat are o scadenta la sase
luni.
Cititi mai multe pe www.zf.ro