BusinessMagazin

Author: adison

  • FINANTARE: Activitatea de consumer finance pe piata romaneasca

    Ca si in cazul retailului, Dan Ostahie, patronul Altex, si-a dezvoltat o companie de consumer finance pe o filozofie diferita de cea a competitorilor-finantarea din bilant propriu. Tot ca si in cazul retailului, strategia „bigger is better“ va trebui aplicata rapid, pentru a nu fi ajunsa din urma de costuri.

    A trecut jumatate de an de la primele afirmatii ale lui Dan Ostahie, cum ca Altex isi va face propria companie de consumer finance. Saptamana trecuta evenimentul s-a produs, anuntul oficial privind infiintarea Credex venind simultan cu intrarea in vigoare a normelor BNR privind limitarea creditului de consum. Aparent, nici o legatura intre cele doua evenimente.

    Credex este cea de a treia companie de consumer finance de pe piata romaneasca, celelalte doua fiind principalii finantatori ai clientilor lanturilor de retail Domo si Flanco, competitorii Altex pe piata retailului de electronice, electrocasnice si produse IT&C. Dar, ca si in cazul modelelor de business in retail, filosofia infiintarii companiei de consumer finance Credex este diferita de cele ale Estima si Credisson. 

    Florin Andronescu, presedintele Credisson International, companie care lucreaza cu Flanco, va incasa din vanzarea pachetului de 20% din Credisson aproximativ 9,4 milioane euro de la compania franceza Cetelem. Francezii au cumparat recent pachetul integral de actiuni al Credisson International pentru 47 mil. euro, cea mai mare parte a fondurilor fiind obtinute de fondul de investitii suedez Oresa Ventures, care detinea 80% din compania de credite de consum. Pentru Credisson existau oferte de cumparare a cel putin unui pachet semnificativ de actiuni inca de la infiintarea companiei, in 2003.

    Ulterior ofertantul, fondul de investitii Polish Enterprise Investors IV a fost foarte aproape de finalizarea preluarii controlului la Credisson. In cazul Estima Finance, inca de la inceput, partenerul strategic a fost fondul de investitii american RAEF (Romanian American Enterprise Fund). Ostahie demareaza acum o afacere pe care Andronescu a vandut-o deja, cu un profit de peste zece ori mai mare decat suma investita initial. Cel putin pentru moment, din declaratiile patronului Altex, actionarul majoritar al Credex, reiese ca  societatea de consumer finance nu este de vanzare. „Scopul final nu e sa vinzi afacerea. Am discutat cu mai multe banci si am ales Raiffeisen Bank pentru ca aveau in strategie o companie independenta de consumer finance“, spune pentru BUSINESS Magazin Dan Ostahie.

    Ca si in cazul celorlalte afaceri ale sale, el nu a atras ca partener in afacere un fond de investitii ci, in acest caz, un investitor strategic, o banca. Suma investita initial va fi de 7 milioane de euro, iar capitalul societatii va putea creste pana la 20 de milioane de euro, „in functie de necesitati“, dupa cum afirma Steve van Groeningen, presedintele Raiffeisen Bank Romania. „Altex detine pachetul majoritar de actiuni, in timp ce Raiffeisen Bank va avea o participatie minoritara in Credex“, spune Ostahie, care nu a dorit sa precizeze care sunt ponderile pe care le detin cei doi actionari. E mai greu de crezut ca Raiffeisen va dori sa isi vanda partea, dupa modelul fondurilor de investitii, care obisnuiesc sa ramana in afacere patru-cinci ani, asa cum s-a intamplat la Credisson. Nici Altex, care a nu a atras pana acum nici o finantare din partea fondurilor de investitii nu e dispusa sa vanda. La fel, faptul ca o banca este actionar al societatii de consumer finance face ca, spre deosebire de Credisson si Estima Finance, Credex sa nu intermedieze credite de consum atrase de la alte institutii financiare, bazandu-se pe propriul bilant, adica pe resursele financiare ale Raiffeisen si Altex.

    Pentru cumparatorul din magazine, care nu se intreaba cine il crediteaza ci daca magazinul din care cumpara in rate ii ofera cele mai avantajoase conditii, noua societate de consumer finance nu aduce, aparent, noutati. Faptul ca Credex nu va intermedia credite, ci se va baza pe resurse proprii ieftineste insa creditul, prin eliminarea unui intermediar. Dar ce vine pe mere se poate duce pe pere. Adica Credex nici nu va putea cauta credite mai ieftine in alta parte decat la Raiffeisen. Afacerea Credex nu seamana din acest punct de vedere cu Credisson, care a speculat la extrem ideea de consumer finance, asigurand un profit de aproape 80% pentru actionari, inainte de preluarea de catre Cetelem, fara a calcula si banii incasati din vanzare.

    Competitia intre lanturile de retail va mentine atat conditiile de creditare cat si preturile la aproximativ acelasi nivel; prin urmare, cine are costuri de creditare mai mici castiga. Interesant de urmarit ce vor face cele trei societati de consumer finance, din care doar una, Estima Finance, ar mai fi de vanzare, daca e sa privim logica lucrurilor. Cetelem, ca si pe celelalte piete unde activeaza, isi propune sa fie numarul unu si in Romania, prin Credisson. 

    Credex are avantajul de a avea in spate cel mai mare lant de retail, magazinele Media Galaxy si Altex. Va prinde strategia „bigger is better“ a lui Ostahie si in acest caz? Un volum mare de creditare al clientilor celui mai mare lant de retail, cu peste 130 de magazine Altex, Altex Megastore si Media Galaxy, se poate realiza cu costuri mai mici. Este insa piata favorabila, acum, cand BNR a scos pe masa alte norme de limitare a creditului de consum, angajamentele de plata lunare fiind limitate la cel mult 30% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit? 

    „Nivelul de indatorare este inca foarte scazut in Romania comparativ cu tarile din jur. Exista un potential imens in zona de consumer finance pe care vrem sa il exploatam“, spune van Groeningen. „Nu trebuie sa legam lansarea Credex de aparitia normelor BNR, care vor fi eliminate, nu vor ramane pentru totdeauna. Ele se aplica si societatilor de consumer finance care se imprumuta de la banci“, afirma Ostahie. 

    Si totusi, se leaga. Normele BNR nu se aplica unei societati independente care finanteaza din capital propriu. BNR poate reglementa piata bancara, dar deciziile sale nu au efect asupra unei companii care vrea sa isi imprumute clientii din capitalul sau propriu. Si, la vanzari de 110 milioane de euro (137 de milioane cu TVA inclus) in primele sase luni si o estimare de 330 de milioane pana la sfarsitul anului, Altex are resurse.

    Dar Credex va deveni operational abia din aceasta toamna. „Desi nu ne-am propus, vom avea business inca din acest an. Pentru anul viitor preconizam finantari de 100 de milioane de euro pentru Credex“, mai spune Ostahie. In prima faza, Credex va fi prezenta doar in reteaua de magazine Media Galaxy, urmand ca din 2006 extinderea sa aiba loc in toate magazinele Altex, iar ulterior, dupa acoperirea completa a magazinelor Altex sa se incheie colaborari si cu alti retaileri.

    Estima Finance a anuntat ca va incheia in acest an, primul integral de functionare pentru companie, cu finantari de 70-80 de milioane de euro, cea mai mare parte urmand a fi realizate pe baza parteneriatului cu reteaua de magazine de electronice si electrocasnice Domo, cel de al doilea retailer de electronice si electrocasnice dupa Altex, ca cifra de afaceri. In aceste conditii, tinta Credex pare destul de usor de atins.

    Pentru ansamblul pietei, normele BNR ar putea aduce in prima instanta un usor regres al vanzarilor, similar cu ceea ce s-a intamplat la inceputul anului trecut. Totusi, pe fondul investitiilor in publicitate si lansarea unor campanii promotionale, piata de electronice si electrocasnice si-a revenit usor in a doua parte a anului. Cu toate acestea, piata a inregistat anul trecut un regres ajungand la 750-800 de milioane de euro, potrivit estimarilor. „Prima jumatate a anului a consemnat o crestere a pietei de electronice si electrocasnice. Ramane de vazut ce se va intampla in luna august si in lunile de pana la alegeri, insa cred ca piata va inregistra o crestere fata de nivelul de anul trecut“, crede presedintele Altex.

    Ca si anul trecut, vanzarile retailerilor ar putea creste de pe urma produselor IT&C. Potrivit datelor IDC, primul trimestru din acest an consemneaza o crestere a vanzarilor de computere cu circa 40%. Aici, Altex, care are propria linie de computere, poate fi in avantaj fata de competitori.

    Dar, spre deosebire de pana acum, profitul Altex si Media Galaxy va mai merge intr-o directie, nu numai in extinderea masiva a retelei. Finantarea din bilant propriu a Credex va costa. Ca si in cazul Media Galaxy si a comertului pe suprafete mari marca Ostahie, Credex va trebui sa produca profit rapid, pentru a nu fi „prinsa din urma“ de valul costurilor de finantare.   

  • AGRICULTURA: Romania poate deveni cel ma mare producator de soia din Europa

    Plantele modificate genetic au fost inventate pentru a ne simplifica si ieftini viata. Asta daca nimeni nu s-ar teme de efectul lor asupra organismului uman si asupra mediului. Dar, pentru ca n-a fost sa fie asa, ele vor aduce agricultorilor si agentilor economici costuri suplimentare. Curand.

    Modificat genetic sau nemodificat genetic – este acesta un criteriu care va conduce mana spre un raft sau altul, in periplul vostru prin raionul de alimente? In opinia lui Aurelian Eremia, cei care ati raspuns „da“ inca nu sunteti mai multi de 500. Dar sunteti publicul lui tinta. Pentru ca Eremia crede ca veti fi tot mai multi.

    Compania Inedit Ltd. din Stefanesti, judetul Arges, pe care Eremia o conduce, produce alimente vegetariene pe baza de soia nemodificata genetic (non-MG). In Romania poate parea inca o ciudatenie, dar in Uniunea Europeana, 70% dintre cumparatori cauta in mod deliberat produsele non-OMG. Vegetarian el insusi, antreprenorul argesean isi plateste cu 20% in plus ambitia de a produce alimente din soia non-MG, intr-o Romanie in care peste 70% din productia de soia (adica circa 100 de mii de hectare din totalul de 123 de mii cultivate anul trecut) este estimata de International Service for Acquisition of Agri-Biotech Applications a fi modificata pentru a rezista erbicidului care omoara orice alta planta: Roundup. 

    „Si asta ma costa in plus, pentru ca vreau eu nebunia asta“, povesteste el pe un ton indarjit. Eremia plateste 500 de euro unui laborator autorizat din Belgrad pentru a testa fiecare lot de soia, la care se adauga costuri cu 30% mai mari pentru achizitionarea soiei conventionale de la un institut din Constanta.

    Afacerea lui Eremia e, deocamdata, un exemplu de pionierat si voluntariat in Romania. In lipsa unor laboratoare in care organismele modificate genetic (OMG) sa fie depistate, legile moderne adoptate de Romania pentru urmarirea (trasabilitatea) si etichetarea OMG-urilor si a produselor ce contin OMG nu pot fi aplicate. Ca atare, nici un procesator nu a putut fi obligat sa-si sacrifice vanzarile de produse din soia modificata genetic pe altarul sinceritatii, etichetand produsul ca atare. In curand, insa, buzunarul lui Eremia nu va mai fi singurul care va simti schimbarile economice aduse de OMG. Ceea ce antreprenorul plateste acum de bunavoie, de dragul marketingului, ceilalti producatori de produse alimentare din soia vor plati de nevoie, dupa aderare. Cum asa?

    Patru laboratoare autorizate pentru testarea OMG vor fi inaugurate in urmatorii ani. Iar existenta laboratoarelor va insemna, automat, ca agricultorii si procesatorii vor putea fi obligati sa respecte legile trasabilitatii si etichetarii. Desigur, va mai fi nevoie si de un corp de control – inexistent la ora actuala – care sa verifice sinceritatea producatorilor. Pana acum, declaratiile agricultorilor si ale procesatorilor n-au putut fi verificate de autoritati, facand ca aceste legi sa fie aplicate, in termeni eleganti, „pe sarite“.

    Ministerul Agriculturii (MAAP) spune ca va avea un laborator pentru seminte MG chiar de la anul, desi n-a primit inca de la experti nici macar evaluarea investitiei. „E un proiect PHARE, deci nu depinde totul de noi, dar cred ca la anul va functiona“, spune Gheorghe Hedesan, seful Inspectiei Seminte din cadrul MAAP. Un alt laborator va fi infiintat la Timisoara, printr-un proiect finantat de Banca Mondiala, altul la Institutul de Bioresurse Alimentare, iar altuia i se pregateste inaugurarea la Institutul de Diagnostic si Sanatate Animala (IDSA) din cadrul Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

    „IDSA dispune de toate facilitatile necesare activitatii de laborator“, spune Nicolae Stefan, directorul institutului. Dar va fi autorizat doar cand personalul va primi instruire in laboratoarele comunitare acreditate. Acest proiect poate fi sustinut atat din fonduri publice, in cazul in care testarea OMG va fi un domeniu de interes national, cat si din fonduri particulare, in situatia in care comenzile pentru testari de OMG vor fi facute de companii private, a mai spus directorul.

    Cu laboratoarele la indemana, va putea si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) sa-si faca datoria de a verifica afirmatiile inscrise pe etichete. Deocamdata, seful biroului de presa al institutiei, Robert Hart, nici nu a facut cunostinta cu notiunea de OMG: intrebat daca ANPC a intalnit produse pe a caror eticheta se garanteaza ca „soia nu este modificata genetic“, Hart a raspuns telefonic revistei BUSINESS Magazin ca „de aceste E-uri se ocupa Ministerul Sanatatii“. Apoi, informat tot telefonic despre diferenta, a trimis raspuns in scris ca „Nu am avut in ultimul an astfel de situatii depistate“ si ca „masurile legale care pot fi fi luate sunt retragerea temporara de la comercializare sau amenda de 2 la 20 de milioane de lei“, semnat Serviciul de Produse Alimentare.

    Daca vor dori sa produca non-OMG, producatorii va trebui automat sa-si testeze marfa, suportand costul testarii si al etichetarii. Iar daca testele vor indica un procent mai mare de 0,9% OMG in continut, produsele vor fi etichetate drept produse ce contin OMG. Fara aceasta eticheta, producatorii alimentari care au in portofoliu produse din soia nu vor mai putea exporta, iar marfurile care vor ramane pe piata interna vor fi concurate de marfurile din UE, etichetate conform. Costurile cu testarea si etichetarea sunt mari, iar sustinatorii biotehnologiilor ofteaza la gandul avantajului economic astfel pierdut. Pretul unei testari intr-un laborator autorizat variaza de la un laborator la altul. Daca directorul IDSA estimeaza „costurile testarii unei probe“ la 20-25 de euro, seful unui laborator autorizat din Novi Sad (Serbia) – Mirjana Milosevic –  spune ca pretul unei testari prin cea mai recomandata metoda (PCR) este de circa 100 de dolari. Iar alte estimari ajung chiar la cateva sute de dolari sau de euro. 

    Sperietoarea cea mare a costurilor cu testarile ar putea fi insa pentru marii exportatori de OMG ai lumii precum SUA, Argentina, Canada sau Brazilia. Pentru ca in 2005 – 2007, semnatarii Protocolului de Biosecuritate de la Cartagena (100 de tari ratificatoare – printre care si Romania) vor reglementa comertul cu plante si seminte modificate genetic. In functie de deciziile pe care guvernele acestor tari le vor lua in legatura cu etichetarea si testarea, preturile pentru produsele reglementate de protocol – porumb, soia, rapita si seminte de bumbac – ar putea creste. Un studiu al profesorului de Agribusiness de la Universitatea Columbia din Missouri, Nicholas Kalaitzandonakes, releva ca daca toate cele 3.575 de cargouri de porumb pe care SUA si Argentina le exporta anual ar fi esantionate si testate doar o data la incarcare, costul total s-ar ridica la un milion de dolari. 

    Daca exportatorii va trebui sa identifice si sa cuantifice diferitele varietati de porumb MG, dupa cum au propus unele tari ratificatoare, etichetarea si testarea doar a porumbului din cele doua tari s-a putea ridica la 4,4 milioane de dolari anual. Iar daca testele din tara de origine a marfii va trebui confirmate si in tara de destinatie, costurile de testare se vor dubla. Mai mult, exportatorii nu vor putea avea garantia confirmarii testelor de acasa, avand in vedere ca procedura de testare e statistica, bazata pe esantionare. In prezent, informeaza studiul publicat de International Food & Agricultural Trade Policy Council, costurile aditionale anuale pe care le platesc consumatorii din Japonia si Europa pentru a achizitiona soia si porumb non-OMG se apropie de 100 de milioane de dolari.

    Pana acum, doar 19 tari au aprobat pentru import plantele si semintele modificate genetic. Si Romania va incepe sa aplice protocolul de la Cartagena din aceasta toamna, spune Adriana Baz, directorul Directiei pentru Biodiversitate si Biosecuritate din cadrul Ministerului Mediului (MMGA). Conform directorului, Romania are termen pana in decembrie sa reglementeze exporturile de plante si seminte MG. Dar aceasta masura nu va afecta prea mult economia romaneasca, cel putin deocamdata, spune Adriana Baz. Pentru ca Romania nu a exportat pana acum plante sau seminte MG, cel putin nu in mod oficial. Dimpotriva, anul trecut a importat circa 45.000 de tone de soia, conform Ministerului Agriculturii, pentru a completa productia interna de circa 300.000 de tone. Cele peste 500 de mii de hectare, pe care Romania le cultiva cu soia pana in 1989 si cu care ocupa locul intai european, s-au redus de patru ori in prezent, dar profitabilitatea acestei culturi face ca visul unor nostalgici ca Romania sa-si recastige locul fruntas in Europa sa nu para un scenariu prea indepartat.

    „Prin potentialul agricol de care dispune, Romania poate deveni cel mai mare producator de soia din Europa“, spune Constantin Sin, consilier in Ministerul Agriculturii. „Avand in vedere ca acelasi tip de soia MG cultivata in tara noastra este  aprobat in UE pentru import, nu vad de ce UE ar putea importa aceasta soia din America, si din Romania nu.“ Problema soiei MG in Romania ar putea insa veni din alta parte: daca UE nu aproba cultivarea acestei plante pana la aderarea Romaniei. Surse din Ministerul Agriculturii spun ca spera ca aprobarea sa vina in timp util, dar o strategie in ce priveste OMG-urile in Romania nu a fost inca elaborata.

    „Nu am vazut inca o strategie, probabil ca de acum inainte se va face“, spune Adriana Baz de la Ministerul Mediului. Directorul subliniaza insa ca strategia va trebui sa urmareasca interesele economice ale tarii. 
    Parametrii in functie de care se va construi strategia sunt cel putin interesanti: pe harta Europei, Romania e ca o insula a deschiderii spre biotehnologia agricola in mijlocul unei mari de tari care nu mai stiu pe ce parte sa se intoarca pentru a se declara „zone libere de OMG“. Majoritatea acestor tari nu au nici un interes economic in cultivarea OMG, insa votul lor este foarte important in adoptarea deciziilor in acest sens la nivelul Uniunii Europene, spune Sin de la Ministerul Agriculturii. 

    Chiar daca nu are inca o strategie, Romania cultiva soia MG si are in curs de testare porumbul modificat genetic sa reziste la acelasi tip de erbicid Roundup, pe care il furnizeaza tot producatorii de seminte modificate genetic. Daca s-ar cultiva la scara comerciala, aceasta planta ar putea starni si mai multe controverse, pentru ca raspandirea ei se face prin polen, iar riscurile contaminarii culturilor non-OMG cu OMG cresc. In faza de cercetare, la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara, isi asteapta autorizatia pentru a fi testat in camp cartoful modificat genetic pentru a rezista la gandacul de Colorado. Gena „de interes“ a cartofului a fost donata de compania Monsanto, cel mai mare producator de OMG din lume si promotorul acestora, iar proiectul este finantat de Banca Mondiala.

    „Cum sa nu-mi para un proiect bun?“, spunea Constantin Sin de la Ministerul Agriculturii, in pauza unui seminar pe tema OMG. Trei argumente „pentru“ l-au convins pe consilier: cresterea productiei, renuntarea la tratamentele pentru combaterea gandacului si reducerea poluarii solului si a cartofilor cu pesticide.

    Dumneavoastra cum preferati? Modificat genetic, dar fara pesticide? Nemodificat genetic, dar cu pesticide? Sau nemodificat genetic, fara pesticide, dar scump (agricultura ecologica)? Indiferent de raspunsul dumneavoastra, un lucru e cert: de vreme ce vreti sa stiti ce mancati, producatorii alimentari vor plati sa va informeze. Curand.

  • ZONE FARA OMG

    In Europa, zeci de autoritati locale si regionale vor sa excluda cultivarea OMG in zona subordonata lor. 

     AUSTRIA: Opt din noua regiuni austriece s-au declarat non-OMG. Peste 100 de municipalitati au semnat o rezolutie prin care declarau ca nu cultiva OMG.

    BELGIA: peste 100 de comunitati s-au declarat „zone fara OMG“.

    FRANTA: Peste 1.250 de primari au emis declaratii prin care anuntau statutul de „fara OMG“ al localitatilor lor. 

    GERMANIA: Peste 50 de zone libere de OMG au fost „infiintate“ de o asociatie formata din peste 11.600 de fermieri adepti ai agriculturii conventionale sau organice.

    GRECIA: Toate cele 54 de prefecturi grecesti au votat sa isi declare zonele „fara OMG“, facand din Grecia prima tara in intregime acoperita de zone fara OMG.

    ITALIA: Peste 1.800 de municipalitati italiene s-au declarat pana acum „fara OMG“. Suprafetele controlate de aceste municipalitati acopera aproape 80% din Italia.

    SLOVENIA: Face parte dintr-o bioregiune mai mare „fara OMG“: Alpe Adria.

    RUSIA: Rusia nu cultiva OMG, dar de ani de zile face experimente de modificare genetica a plantelor sau a animalelor.

    SERBIA: Potrivit autoritatilor, cultivarea de OMG nu este o solutie, pentru ca tara nu ar putea concura cu marii producatori de OMG ai lumii. 

  • OFENSIVA

    Linux incepe sa castige tot mai mult din piata de servere. Se pregatesc PC-urile. 

     

    server

    trim. I 2005        /

    trim. I 2004

    UNIX

    unitati

    +5%

     

    valoare

    +2,8%

    Windows

    unitati

    +10,7%

     

    valoare

    +12,3%

    Linux

    unitati

    +31,1%

     

    valoare

    +35,2%

     

  • Fonduri pentru mediu

    Majoritatea fondurilor pentru mediu vor „pleca“ inspre cel mai costisitor domeniu: managementul apei (ape potabile si ape uzate). Totusi, aceste fonduri vor putea fi accesate si pentru managementul deseurilor, biodiversitate, reconstructie ecologica, retehnologizare, prevenirea poluarii aerului.

    • PHARE Sunt folosite in special pentru intarirea capacitatii administratiilor din domeniul protectiei mediului. In perioada 2000 – 2006, sumele alocate prin PHARE se ridica la aproximativ 250 de milioane de euro, Romania fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. Granturile PHARE si ISPA in domeniul mediului totalizeaza 9,9 miliarde de euro.
    • ISPA Se ocupa numai de sectoarele mediu si transport si se deruleaza pe o perioada de 7 ani (2000-2006). Pana acum, din fondurile ISPA-mediu s-au facut investitii in domeniul apei si al deseurilor. Sprijinul comunitar prin ISPA poate lua forma unor asistente tehnice si imprumuturi nerambursabile. Beneficiarii preferati de ISPA sunt unitatile din sectorul public, comunitatile locale si serviciile municipale. Bucuresti are in derulare un proiect ISPA de 200 de milioane de euro pentru construirea statiei de epurare la Glina.
    • FONDURILE DE COEZIUNE Accesibile dupa 2007, fondurile de coeziune vor fi mult mai mari: 350-450 de milioane de euro in primul an, pentru 20-30 de proiecte anual. In anii urmatori primului an, fondurile se situeaza la nivelul de 400-500 mil. euro anual. Ele vor fi axate la inceput tot pe managementul deseurilor si managementul apelor.
    • FONDURILE STRUCTURALE Sunt granturi mai mici, de cateva zeci pana la cateva sute de mii de euro, destinate atat sferei publice cat si celei private si ONG-urilor. Romania nu are inca experienta acestor fonduri. Momentan, prin scheme de granturi mici PHARE, se fac exercitii pentru punerea in functiune a sistemului de management pentru acest tip de fonduri.

  • Diplomatie cu ochi oblici

    Nimeni nu se gandea ca discutiile dintre comisarul european pentru comert, Peter Mandelson, si omologul sau chinez, Bo Xilai, cu privire la exportul de textile al Chinei, se vor finaliza cu un consens, scrie revista L’Express.

    Cu toate acestea, cand a vizitat Franta in mai, Bo Xilai a declarat ca problema textilelor „trebuie rezolvata intr-un mod convenabil“. Ceea ce s-a si intamplat. Dupa mai bine de zece ore de negocieri, Beijing-ul s-a angajat ca va limita exporturile de tricouri si pantaloni. O victorie importanta pentu Bo Xilai, care a dovedit, dupa numai un an si jumatate de la investirea in functie, ca este un diplomat excelent, comenteaza revista. „Sarmant“, „cu o exprimare fara cusur“ si „foarte direct“ – asa il caracterizeaza ministrul francez François Loos pe Bo Xilai, fiul unui veteran al Partidului Comunist, apropiat al lui Mao.

    Ministrul are o cariera fara cusur, care il plaseaza inaintea oricarui concurent la succesiunea, oricum indepartata, a actualului presedinte Hu Jintao, scrie francezul Jacques de Goldfiem in cartea „Cine conduce China astazi?“. Cariera lui a intrat pe un fagas ascendent la inceputul anilor ‘90, cand a devenit primarul orasului Dalian din nord-estul Chinei.

    In aceasta perioada a  modernizat localitatea, a cerut sprijinul investitorilor straini in vederea consolidarii echipei locale de fotbal si a organizat unele dintre cele mai mari defilari de moda din lume.
    In 2002 a fost inclus in comitetul central al Partidului Comunist, devenind, in scurt timp, membru al guvernului chinez.

    Daca pentru moment a facut pace cu europenii, urmatoarea mare provocare pentru Bo Xilai sunt americanii. Acestia sunt tot mai iritati de piata uriasa a produselor contrafacute, de deficitul comercial imens sau de yuanul subevaluat.

  • Femeile preiau conducerea

    Cel putin cand vine vorba de tranzactionarea actiunilor, femeile sunt sexul tare, atesta rezultatele unui nou studiu intreprins de DigitalLook.com.

    Cercetarea, bazata pe adunarea a 100.000 de portofolii, a demonstrat ca in ultimul an femeile au facut investitii mai profitabile decat colegii lor barbati. Portofoliile detinute de femei au crescut, in medie, cu 17% la sfarsitul anului (27 mai 2005), in timp ce afaceristii de sex masculin nu au obtinut decat o crestere de 11%. Potrivit raportului, femeile obisnuiesc sa isi construiasca un portofoliu echilibrat, detinand actiuni in companii din sectorul alimentar si al bauturilor, al divertismentului sau al timpului liber.

    Pe de alta parte, barbatii inclina sa cumpere actiuni in domeniul exploatarilor miniere, petrolului si gazelor, sectoare care aduc profituri insemnate, dar care sunt predispuse spre volatilitate si a caror valoare poate scadea brusc.

  • PENALITATI

    Intr-adevar, controversate! Penalitatile neconformarii cu prevederile UE in domeniul mediului se acorda in functie de gravitatea, durata, domeniul si importanta politica si economica a „greselii“. Pentru fiecare dintre acesti coeficienti, intre tarile pasibile si UE se nasc dispute. Din informatiile Ministerului Mediului, BUSINESS Magazin a putut culege trei experiente.

     

    DESEURI In 1997, Comisia Europeana a amendat Grecia cu 20.000 de euro pe zi din cauza neconformitatii unui depozit de deseuri.

    SPANIA Spaniei i-a fost propusa o amenda de 11.400 de euro pe zi din acelasi motiv.

    APA DE IMBAIERE O penalitate de 34.200 de euro pe zi a afectat bugetul unui stat UE din cauza unor ape de imbaiere neconforme.

  • Costuri la start

    Afacerile in domeniul mediului costa mult si se amortizeaza incet. Dar materia prima e sigura si volumul ei in crestere, ceea ce garanteaza profitabilitatea lor pe termen lung.

     

    SISTEM INTEGRAT Un sistem integrat de management al deseurilor pentru 350.000 de locuitori (un judet) costa intre 30-35 de milioane de euro. In Romania exista cateva proiecte-pilot la nivel de orase.

     

    DEPOZIT ECOLOGIC 12-40 de mii de euro, in functie de marimea depozitului. Nu va exista un depozit in fiecare oras sau comuna, dar fiecare comuna va avea un sistem de colectare. Depozitele vor avea in jur, ca sateliti, 3-6 statii de transfer (in functie de marimea judetului). Aceste statii de transfer vor avea rolul de tampon intre depozitul mare si colectarea de la sursa. Ele vor fi amplasate astfel incat distanta dus-intors de la statia de transfer la depozitul zonal sa fie intre 50-60 de km, pentru a nu incarca costul salubritatii cu costul transferului. Daca nu se realizeaza colectarea selectiva de la sursa, pe statia de transfer se vor putea instala statii de sortare, iar in jurul lor vor putea fi construite instalatii de reciclare.

     

    FIRMA DE SALUBRITATE 1-3 milioane de euro. Avizarea unui sistem (depozit, colectare, tratare-compostare) dureaza cel putin un an. In Romania exista circa 450 de astfel de firme, dintre care peste 70% sunt private, conform datelor Asociatiei Romane de Salubritate. Asociatia estimeaza insa ca numarul acestora va scadea in viitor, datorita tendintei de regionalizare a serviciilor si a aparitiei unor firme „mari, cu putere financiara si experienta in domeniu“.

     

    5-10% Profitul in afacerile de management al deseurilor, care variaza in functie de volumul activitatilor, potrivit directorului ARS, Viorel Marcu

     

    UNITATE DE RECICLARE PLASTIC Investitia este apreciata la 160-240 de euro pe tona. O capacitate standard este in jur de 7.000 de tone.

     

    RECICLAREA HARTIEI Pentru o fabrica de hartie cu o capacitate mai mica de 150 de kilotone, investitia este apreciata la o valoare cuprinsa intre 450 si 550 de euro pe tona de capacitate.

  • DUPA FAPTA, SI RASPLATA

    Timp de cinci ani, Ungaria va primi 27 de milioane de euro anual din doua fonduri create de trei state din zona economica europeana, dupa cum urmeaza: 12 milioane vor veni de la Mecanismul Financiar Multilateral al EFTA si 15 milioane de la Mecanismul Financiar Bilateral din Norvegia, anunta Budapest Business Journal.

    Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, Ungaria dispune de legi simple, care vin in intampinarea potentialilor investitori, insa procesul inceperii unei noi afaceri este costisitor si extenuant. Ungaria protejeaza interesele investitorilor si este foarte clara cu privire la obligatiile acestora, se mai arata in raport. Cu toate acestea, indicele care masoara increderea in afaceri a scazut din nou in mai, la fel si increderea consumatorului, potrivit datelor oferite de GKI-Wallis.

    Cel mai mult au scazut afacerile din domeniul retail-ului, care au raportat rezultate slabe si comenzi viitoare minime. Indicele de pret a crescut cu 3,6% fata de anul trecut, in mare parte datorita cresterii cu 2,1% a pretului la alimente, a anuntat Oficiul Central pentru Statistici. Salariul brut a crescut si el cu 11,9%, in perioada ianuarie-aprilie, iar cel net cu 12,3%.