Author: adison

  • 4 milioane de euro in vagoane business

    CFR Calatori a achizitionat recent 8 vagoane business pentru o suma estimata intre 3,6 si 4 milioane de euro. Vagoanele vor parcurge principalele rute din Romania: Bucuresti-Iasi, Bucuresti-Oradea, Bucuresti-Arad si Bucuresti-Timisoara, calatorii avand posibilitatea sa aleaga intre doua tipuri de clase business: business standard si business exclusiv. Pe 1 decembrie, primul vagon functionand in totalitate in regim business a strabatut ruta istorica Bucuresti – Alba-Iulia si retur, iar pe 10 decembrie, odata cu introducerea noului Mers al Trenurilor, au fost inaugurate si rutele Bucuresti-Oradea si Bucuresti-Timisoara.Un bilet la clasa business standard este mai scump cu 15 lei pentru distantele sub 250 km si cu 30 de lei pentru distantele peste 300 km. Preturile la clasa exclusiva, care ofera in plus mese mai consistente si scaune de piele, vor fi cu 25, respectiv 50 de lei mai mari fata de tariful actual la clasa intai. Practic, pentru cativa bani in plus, oamenii de afaceri romani se vor bucura de monitoare cu diagonala de 51 cm, modul pentru casti cu patru canale audio, bar cu frigider, cuptor cu microunde si expressor de cafea, cireasa de pe tort fiind reprezentata de accesul wireless la internet.

  • Spatiile comerciale din Romania, in vizorul investitorilor

    Achizitia complexului comercial European Retail Park din Sibiu pentru 83 de milioane de euro de catre fondul de investitii North Real Estate a reprezentat cireasa de pe tort in privinta tranzactiilor cu spatii comerciale. Evenimentul reprezinta punctul culminant al unei luni in care investitorii au tot cumparat: s-a vandut, pentru a treia oara in trei ani, complexul City Mall din Bucuresti, de data aceasta catre fondul de investitii australian APN Funds pentru 100 de milioane de euro. Tot recent s-a vandut proiectul Polus Center din Cluj-Napoca catre fondul de investitii Immoeast pentru 210 milioane de euro.Viitorul apropiat va aduce dezvoltarea mai multor parcuri de retail in Bucuresti, dar si in orase de peste 150.000 de locuitori, cum ar fi Bacau sau Targu-Mures. Fondul britanic de investitii NRE vrea sa investeasca 300-350 de milioane de euro in cinci sau sase proiecte asemanatoare celui de la Sibiu. Pasiunea pentru cumparaturi a romanilor a intensificat miscarile pe piata tranzactiilor cu spatii comerciale. Dezvoltarea parcului din Sibiu, initiata in luna februarie, a implicat investitii de circa 50 de milioane de euro pentru investitorii belgieni de la Bel Rom si s-a finalizat prin pozitionarea parcului in topul centrelor comerciale din Transilvania, vanzarile pentru anul viitor fiind estimate la 220 de milioane de euro.Daca la inceput proiectele comerciale importante au fost dezvoltate cu precadere in orase mari, ca Bucuresti, Iasi sau Constanta, in ultimii ani trendul a cuprins si orasele mai mici, unde piata poate absorbi maximum doua centre comerciale de mari dimensiuni.

  • Televizionarii

    Verizon, Comcast sau Time Warner se chinuie sa intre in televizoarele fiecaruia, prin oferta de servicii de televiziune interactiva. Dar dumneavoastra chiar ii vreti acolo? Atunci cand Gail Smith a plecat la sfarsitul anilor ’80 in Guam, o insula din vestul Oceanului Pacific, pentru a urma o cariera de profesor de informatica, oferta operatorilor de telecomunicatii in ceea ce priveste televiziunea nu era deloc variata, scrie New York Times. Cincisprezece ani mai tarziu, cand aceasta s-a intors in orasul Florenta din California de Sud, schimbarile industriei de telecomunicatii au uimit-o. Pe langa faptul ca si-a achizitionat un video-recorder digital, profesoara de informatica devenita designer grafician s-a abonat la un serviciu de televiziune care indica tendinta ce va sta la baza unor schimbari profunde in industria de telecomunicatii. Televiziunea interactiva, prin care Gail Smith si alte cateva sute de mii de abonati ai unor servicii similare pot interveni in oferta furnizorilor, permite utilizatorilor finali sa vizioneze doar anumite programe din intreaga grila a furnizorilor de servicii, sa urmareasca mai multe programe simultan si sa-si personalizeze propria grila de programe de televiziune, potrivit presei internationale. Potrivit estimarilor companiei de cercetare Jupiter Research, numarul utilizatorilor de televiziune interactiva va creste cu pana la 85% anul acesta.In cazul CNN sau CNBC, spre exemplu, utilizatorii pot alege sa urmareasca scurte clipuri video cu principalele stiri ale zilei, pe care le selecteaza de pe Internet, direct de pe site-urile posturilor respective, cu ajutorul telecomenzii. Mai mult, abonatii pot accesa diferite programe speciale prin care se face rezumatul buletinelor meteo din intreaga lume din ultimele 24 de ore, spre exemplu.Concurenta “interactiva”Gigantul american Verizon Communications este una din companiile care si-a propus sa intre pe piata televiziunii interactive. Astfel, pentru a putea lansa pe piata servicii inaintea concurentilor, echipa de specialisti Verizon, formata din peste 100 de ingineri si cercetatori, incearca sa descopere noi metode de a oferi interactivitate utilizatorilor finali.”Fiecare dintre furnizorii de servicii de televiziune din piata incearca sa gaseasca un nou model de business pentru a genera venituri suplimentare”, este de parere Shawn Strickland, vicepresedinte in cadrul diviziei de televiziune a Verizon Communications, companie cu o capitalizare bursiera de peste 60 de miliarde de euro. “Daca unul dintre acestia descopera un serviciu care sa atraga clienti, restul furnizorilor trebuie sa gaseasca rapid o metoda prin care sa se adapteze segmentului de cerere nou creat”, a mai spus acesta.Numarul competitorilor pe aceasta piata este in continua crestere. Operatorii de televiziune prin cablu din Statele Unite precum Comcast, Cablevision sau Time Warner au lansat deja pachete de servicii de televiziune interactiva. Iar ESPN are in plan pentru urmatoarele luni sa le permita abonatilor serviciului Dish Network sa urmareasca stiri sportive exact atunci cand doresc, in loc sa astepte difuzarea programului “Sport Center”, care inregistreaza cele mai mari audiente. Totusi, mai sunt multe obstacole de inlaturat pana cand astfel de oferte sa devina o obisnuinta. Unele dintre acestea sunt de natura tehnica, insa intrebarea pe care si-o pun cel mai frecvent furnizorii de servicii de televiziune este daca utilizatorii vor sa dispuna de astfel de servicii de televiziune interactiva. Interactivitate sau control al continutului?Termenul de televiziune interactiva este folosit in prezent in sens foarte larg, insa acesta defineste in primul rand posibilitatea consumatorului de a interactiona cu oferta programelor pe care le utilizeaza. Practic, consumatorii pot alege programele pe care le urmaresc in mod frecvent si pot derula emisiunile difuzate, in orice mod doresc. De asemenea, pot ocoli reclamele sau pot urmari o emisiune filmata din mai multe unghiuri simultan.Intr-un cadru mai restrans, televiziunea interactiva le permite abonatilor sa interactioneze cu continutul unei emisiuni de televiziune. O posibilitate este ca utilizatorii sa aiba putere de decizie asupra unui serial, spre exemplu, putand avea control asupra deznodamantului. Perceptia majoritatii utilizatorilor in ceea ce priveste televiziunea interactiva este aceea ca au nevoie doar de televizor si de telecomanda, insa, in general, este nevoie si de un al doilea ecran, care poate fi monitorul computerului conectat la Internet si sincronizat cu televizorul.Primii pasiIn forma sa cea mai bruta, o forma incipienta a interactivitatii a fost resimtita inca din primii ani ai televiziunii. Fanii emisiunii “Winky Dink and You”, o emisiune pentru copii difuzata in anii ’50, primeau acasa un set special care includea creioane colorate si o tablita de plastic pentru a interactiona cu personajul preferat. De fiecare data cand Winky se afla intr-o incurcatura, copiii trebuia sa lipeasca tablita de plastic pe televizor si sa deseneze solutia salvatoare pentru Winky. Un alt exemplu este concursul telefonic al postului de televiziune WPIX despre care isi amintesc cu siguranta copiii anilor ’70 din New York. In acest caz, interactivitatea era tradusa prin faptul ca, in momentul in care un telespectator era sunat de un operator WPIX, acesta era invitat sa joace un joc video in direct prin telefon. La celalalt capat al firului, un angajat trebuia sa execute manual comanda. Postul de televiziune a lansat ulterior un serviciu in 1977, prin care le permitea telespectatorilor sa comande filme sau sa participe la licitatiile din fata televizorului.In cele din urma, televiziunea interactiva a devenit mai sofisticata. In 1994, Full Service Network, serviciul de televiziune interactiva a gigantului media Time Warner lansat in Orlando, Florida, le permitea cleintilor sa urmareasca filme la cerere sau sa faca cumparaturi prin intermediul serviciilor interactive furnizate.Dar aceste versiuni ulterioare nu au avut impact prea mare pe piata. “Pana acum, televizorul a fost perceput de foarte multi utilizatori ca un simplu echipament a carui utilitate este mai degraba pentru a face zgomot de fundal”, este de parere Susan Murray, profesor de cultura si comunicatii in cadrul Universitatii din New York si autor al “Hitch your Antenna to the Stars: Early Television and Broadcast Stardom”. “Insa utilizatorii se pot implica intr-un mod mai activ in vizionarea unui program, pentru a putea descoperi in adevaratul sens al cuvantului partile culturale ale programului urmarit sau natura subiectului”, a mai spus aceasta.Cum se termina “Lost”?Cateva seriale produse si difuzate in ultimii ani in intreaga lume, cum ar fi “The Sopranos” sau “Lost”, cer insa implicare din partea utilizatorilor. Utilizatorii au putut decide care va fi cursul actiunii sau finalul serialului, intrucat producatorii serialelor au publicat pe Internet mai multe variante de desfasurare a actiunii, iar abonatii au avut posibilitatea sa aleaga ce urmeaza sa se intample. La finalul perioadei de difuzare, a fost pusa in practica varianta cea mai populara printre utilizatori.”Exista o oarecare toleranta din partea producatorilor in ceea ce priveste emisiunile mai complexe, important pentru ei fiind in primul rand sa atraga atentia utilizatorilor si sa creasca audienta”, a afirmat Steven Johnson, autorul cartii “Everything Bad Is Good For You: How Today’s Popular Culture Is Actually Making Us Smarter”.”Cred ca astfel de site-uri unde utilizatorii au posibilitatea sa aleaga actiunea unui serial ar putea deveni o ramura principala pentru televiziunea interactiva in urmatorii ani, motiv pentru care incep sa capete importanta in industrie”, a adaugat Johnson.Evolutia televiziunii interactive ar putea duce la schimbari si mai mari. Spre exemplu, emisiuni-joc precum “Who Wants To Be A Millionaire”, disponibile pana acum exclusiv online, vor face pasul catre televiziunea interactiva, sunt de parere analistii din piata.Fotbal si stiri sportiveSportul si stirile sportive sunt printre preferatele utilizatorilor de televiziune interactiva. In aceasta vara abonatii DirecTV ai operatorului de telecomunicatii USA Network au putut viziona cinci meciuri de la turneul de tenis US Open simultan. In plus, abonatii Dish Network ai postului ESPN au putut viziona cursa Indianapolis 500 din sase unghiuri diferite.Eric Putnam si Adam Johnson sunt doi microbisti care nu pierd niciun meci de fotbal difuzat la televizor, chiar si atunci cand nu pot fi in fata televizorului la ora difuzarii, intrucat il programeaza sa inregistreze respectivul meci, scrie presa internationala. “Este placut sa ai caracteristici interactive, dar nu acesta este motivul pentru care deschid televizorul”, a explicat Putnam. “Acum consider ca este mai mult o optiune secundara. Dar pot spune ca situatia se va schimba pe parcurs”, a adaugat el.Problemele interactivitatiiDesignerul grafician Gail Smith este fan al serialelor “Gilmore Girls” si “Grey’s Anatomy”. In aceeasi masura in care ii plac elementele interactive ale televiziunii, spune ca nu doreste sa aiba o contributie la finalul respectivelor productii de televiziune. “Vreau sa vad ce au de gand sa faca scenaristii. Imi plac surprizele”, a afirmat ea.Si acest lucru, in ultima instanta, ar putea fi problema dezvoltarii televiziunii interactive, pentru a reprezenta mai mult decat selectia modesta a emisiunilor de sport sau reality-show-urilor, in aceeasi masura in care s-a dezvoltat publicitatea sau home shopping-ul. Este interesant sa-ti imaginezi ca intr-o zi telespectatorii vor fi singurii care vor decide cum anume ar trebui sa se termine un serial, dar ar fi mult mai placut sa lasi specialistii sa decida.”Computerele si Internetul au fost facute de la inceput pentru interactivitate”, a explicat scriitorul Steven Johnson. “Trebuie sa ma gandesc la faptul ca acestea vor oferi intotdeauna forme mai largi de interactivitate decat ar putea crea firmele de cablu. Si in cele din urma incerci sa pacalesti televizorul sa faca ceva ce nu ar fi trebuit sa faca de la bun inceput.”O noua definitie a interactivitatiiPrimii pasi in dezvoltarea televiziunii interactive au fost facuti de TiVo, echipament care permite inregistrarea automata a emisiunilor TV si poate reda o alta emisiune in timpul inregistrarii. TiVo a fost lansat in anul 2000 in Marea Britanie. Echipamentul este disponibil numai in SUA, Marea Britanie, Canada si Taiwan, insa utilizatorii l-au adaptat si pentru Australia, Noua Zeelanda, Olanda si Africa de Sud. La nivel mondial au fost vandute aproximativ 12 milioane de echipamente TiVo in ultimii sase ani, ceea ce inseamna ca detine o cota de 30-40% din piata video recorderelor.

  • Acum ma auziti?

    Traiesc si mai ales comunica in stil business. Si reprezinta un segment major de clienti, atat pentru operatorii de servicii de telefonie mobila, cat si pentru producatorii de telefoane. Din aceasta ratiune, companiile din industria telecomunicatiilor le ofera servicii special concepute pentru ei, iar ei raspund cu multe procente din totalul veniturilor inregistrate. Insa ce cauta exact si cat de adanc sunt dispusi oamenii de afaceri romani sa bage mana in buzunar? Catalin Patrasescu, partener al SmartPoint, companie de analiza a pietei, stie foarte bine ce inseamna sa nu ai un telefon care sa fie “echipat” cu toate functiile de care un om de afaceri are nevoie. Poate si din acest motiv Patrasescu a asteptat mai bine de un an pentru a-si achizitiona telefonul “ideal” din acest punct de vedere. “Sony Erricsson P990i este modelul pe care l-am asteptat foarte mult timp. Cam 400 de zile, daca fac un calcul”, a spus el. “In acest moment este unul dintre cele mai dotate modele de pe piata din punctul de vedere al functiilor de business”, considera partenerul SmartPoint.Oamenii de afaceri si companiile au necesitati specifice, si deci servicii de telefonie mobila specifice mediului de comunicare mobil care ii definesc si care impun anumite tendinte in dezvoltarea pietei de servicii pentru toate segmentele de utilizatori. Oficialii retailerului Ziggo House au spus pentru revista TARGET ca serviciile de telecomunicatii inseamna peste 3.000 de euro lunar. Un cunoscut retailer de telefonie cheltuie lunar pe aceste servicii peste 7.000 de euro, in timp ce o companie de materiale de constructii, spre exemplu, aloca un buget lunar de 4.000 de euro pentru comunicarea prin Internet si telefonie mobila si fixa. In mod normal, o companie cu peste 200 de angajati cheltuie, in medie, cu serviciile de telecomunicatii de business, pana la 10.000 de euro pe luna. Astfel ca veniturile care le revin companiilor de telecomunicatii sunt in jur de 120.000 de euro pe an de la o singura companie. “Segmentul clientilor de business este important pentru marii jucatori din domeniu, mai ales din perspectiva profitabilitatii acestui segment, fiind responsabil pentru valori mai ridicate per utilizator decat in majoritatea celorlalte segmente”, crede Catalin Patrasescu.El spune ca a fost printre primii clienti ai retailerului care a adus P990i pe piata, care l-a costat aproximativ 600 de euro, intrucat l-a achizitionat la foarte scurt timp dupa ce a aparut in magazinele din Romania. “Acum sunt pe cale sa renunt la BlackBerry-ul pe care l-am cumparat in special pentru serviciul de e-mail, chiar daca acesta ofera un mic avantaj din punct de vedere al ergonomiei in procesul de scriere, tocmai pentru ca P990i suplineste necesitatea lui”, marturiseste Patrasescu.Care a fost motivul pentru care Catalin Patrasescu s-a oprit la acest model? “Serviciul push email a fost una din caracteristicile importante, urmata de prezenta tastaturii, a ecranului tactil si a functiilor de tip palm”, a mai spus el. “Din pozitia de utilizator de palm si in acelasi timp de om de business, consider ca organizarea este extrem de importanta, mai ales avand in vedere ca este un mod de crestere a eficientei”, a adaugat Patrasescu. “In plus, un avantaj considerabil la P990i este si platforma software flexibila care permite rularea unora din aplicatiile de tip office utile.” In mai multe locuri in acelasi timpPentru companii este foarte important ca angajatii sa poata comunica. Un criteriu important in selectia telefonului mobil pentru oamenii de business este ca terminalul sa fie compatibil 3G, tehnologie care permite transferul de date la viteze destul de mari, comparabil cu alte tehnologii, precum si multiple optiuni de conectare cu dispozitive si accesorii diverse. In cazul in care acestia sunt departe de birou, dar trebuie neaparat sa trimita un document de business, telefonul este la indemana, pentru ca, pe de-o parte, stie sa lucreze cu documente din suita de aplicatii Office a Microsoft, precum Word, Excel sau Powerpoint, si, pe de alta parte, poate trimite intr-un timp foarte scurt aceste documente pe alt telefon mobil “inteligent” sau pe e-mail.Omul de afaceri Dan Ostahie, care detine reteaua de magazine de electronice si electrocasnice Altex, pune cel mai mult accent pe functia de baza a unui telefon, adica cea de voce. “Nu trebuie sa aiba un design special sau sa coste foarte mult”, a explicat acesta. “Telefonul meu mobil trebuie sa aiba o memorie incapatoare, care sa permita stocarea unei cantitati mari de informatii, dar si de fotografii. De asemenea, importanta este si capacitatea bateriei, care trebuie sa fie cat mai mare, pentru ca nu este deloc placut sa ramai fara baterie in mijlocul unei zile aglomerate”, spune Ostahie, care detine un telefon Nokia N73. Ostahie a ales acest model din seria N a producatorului finlandez de telefoane mobile si pentru functiile multimedia pe care le are, cum este camera foto (care are 3,2 megapixeli, zoom optic si lentila optica Carl Zeiss), MP3 player -ul (pe care il foloseste mai ales in vacantele de iarna, cand merge la ski) si jocurile.De altfel, Ostahie considera ca telefonul mobil este mai mult decat un simplu echipament de comunicare. “Este un lucru indispensabil in viata unui om de afaceri”, spune el. “In conditiile in care rar ajung sa petrec mai mult de una sau doua ore in acelasi loc, telefonul mobil este mijlocul care-mi permite sa fiu in mai multe locuri in acelasi timp”, explica Ostahie. Pe langa telefonul mobil, Ostahie mai foloseste si un laptop Sony Vaio ce il ajuta sa comunice prin e-mail cu partenerii sai de afaceri.Un pret de patru cifreCand vine vorba de pretul pe care un om de afaceri este dispus sa-l plateasca pentru achizitionarea unui telefon mobil, Patrasescu crede ca de multe ori se intampla ca oamenii sa achizitioneze un smartphone pe care platesc destul de mult, dar care nu este folosit la intreaga capacitate functionala. “Telefoanele mobile devin tot mai complexe si ofera o paleta din ce in ce mai avansata de functii integrate din alte domenii ale tehnologiei”, crede partenerul SmartPoint. “Din aceasta perspectiva un dispozitiv care acopera multe din functiile unui calculator mobil atrage investitii care de multe ori ajung la o valoare echivalenta cu jumatate din pretul unui notebook de generatie actuala, adica intre 500 si 1.000 de euro”, spune Patrasescu.Si Ostahie este probabil de acord cu Patrasescu, din moment ce telefonul lui, N73, a costat in jur de 500 de euro. “Pe masura ce functiile vor evolua in viitor, iar serviciile asociate le vor pune in valoare, preturile acceptate pot trece si intr-o plaja superioara. Trebuie insa luat in calcul si deschiderea catre pachetele de servicii utilizate pentru a pune in valoare functiile inglobate in telefonul mobil, iar acestea pot atinge valori importante, proportii lunare importante din valoarea terminalului utilizat”, explica Patrasescu.Serviciile trec in categoria businessCe tip de servicii cauta un om de afaceri la un telefon mobil? “In primul rand serviciile de voce trebuie sa fie de calitate, iar reteaua trebuie sa aiba acoperire mare”, este de parere Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei IT&C din Camera Deputatilor. “De altfel, functia de voce este si cea mai importanta functie la un telefon mobil. Apoi, sunt oameni care folosesc telefonul pentru agenda, e-mail sau mesaje scrise, motiv pentru care si aceste servicii trebuie bine puse la punct”, a mai spus acesta. “Dar cred ca sunt foarte putini care folosesc un terminal la intreaga capacitate – unii pentru ca nu stiu, altii pentru ca folosesc si alte dispozitive in acelasi timp cu telefonul mobil, cum ar fi BlackBerry-ul, pentru functiile de e-mail sau messenger.”In mod particular, pentru anumite categorii de utilizatori corporate, sunt interesante tipurile de conexiuni specifice pentru adaugarea de module optionale cum este cazul GPS-ului (Global Positioning System / Sistem de Pozitionare prin Satelit).Duel in patruDin ecuatia operatorilor locali de telefonie mobila care sunt receptivi la nevoile acestui segment de clienti a lipsit, pana acum, Cosmote. Compania a lansat recent primele pachete de servicii destinate clientilor corporate, insa oferta nu este disponibila in magazinele Cosmote sau la dealeri, ci doar prin echipa de vanzari directe a Cosmote. “Deocamdata, oferta, care include opt planuri tarifare, este disponibila doar prin echipe de vanzari dedicate, pentru ca vrem sa vedem cum reactioneaza piata”, a declarat pentru ZF Costas Kapetanopoulos, directorul de marketing si comunicare al Cosmote. Orange, Vodafone si Zapp au deja in oferta servicii dedicate exclusiv clientilor din mediul de business. Astfel, Orange ofera, prin Orange Business Services, un pachet de servicii integrate aflat in continua dezvoltare, incluzand atat comunicatiile fixe, cat si cele mobile de voce si date, serviciile de retea, serviciile de administrare a echipamentelor si IT, precum si servicii de externalizare. Vodafone vine cu Vodafone Mobile Connect, solutia de comunicatii Blackberry si, de curand, serviciile 3G Broadband HSDPA (High Speed Downlink Packet Access), nivelul superior de performanta al 3G. Iar operatorul Zapp ofera, de asemenea, solutii integrate de comunicare, prin care utilizatorii au acces atat la servicii de voce, cat si de date si telefonie fixa.

  • PENTRU CE SE PLATESTE IN PLUS

    Chiar si atunci cand pleaca la cumparaturi cu lista intocmita de acasa, multi dintre cei care intra in marile magazine ajung sa-si depaseasca bugetul. Ce-i atrage?

     

    BRAND: Pentru a cumpara produse cu nume (re)cunoscute, consumatorii romani sunt cu mult mai dispusi, comparativ cu acum doi-trei ani, sa plateasca in plus.

     

    PRET: In multe cazuri, pretul este confundat cu o caracteristica a produsului. „Mai scump inseamna mai bun in viziunea multora“, atrage atentia Catalin Paduraru, proprietarul comerciantului de vinuri Vinexpert – desi acest lucru se dovedeste uneori fals.

     

    DOTARI SUPLIMENTARE: Fie ca este vorba despre achizitia unui automobil sau de o locuinta, reprezentantii companiilor de profil spun ca romanii sunt din ce in ce mai dispusi sa plateasca suplimentar pentru a avea dotari in plus fata de cele de baza. 

     

    BENEFICII: Desi romanii sunt foarte atenti la pretul produsului, exista de cele mai multe ori o raportare clara si la beneficiile aduse in urma folosirii respectivului produs, spune Andreea Cremenescu, director de marketing la producatorul de cosmetice Elmi Prodfarm.

     

    SANATATE: Din ce in ce mai multi romani au in vedere (si sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru) un stil sanatos de viata. „Con-sumatorii romani au devenit mult mai selectivi cand aleg un produs pentru mentinerea sanatatii organismului“, sustine Horia Vilcu, director general al Walmark România

     

    DESIGN: Cel putin in domeniul produselor electronice si electrocasnice, vanzatorii remarca tendinta de orientare catre produse multifunctionale. Atribute precum designul au ajuns sa cântareasca din ce in ce mai mult in luarea deciziilor finale de achizitie.

     

    CALITATE: In ultimii ani, consumatorii pun din ce in ce mai mult pret pe calitatea produsului, „vor sa cunoasca cat mai multe din caracteristicile lui – firma producatoare, garantia, rezistenta, materialul din care este facut“, remarca Sorin Stoica, CEO al Dasimpex.

  • Un fratior pentru Moscova

    Un dezvoltator din Dubai va construi langa Moscova un nou oras. Botezat deja Marele Domodedovo, acesta se va intinde pe 18.000 de hectare si va necesita o investitie initiala, pentru prima faza, de 11 miliarde de dolari.

     

    Limitless, divizia de real estate a companiei Dubai World, a descris proiectul ca fiind unul dintre cele mai mari initiate azi in lume. Prima etapa a proiectului, in care firma din Dubai va avea ca partener compania rusa Coalco, specializata in investitii si dezvoltare imobiliara, va incepe anul viitor. Ea va include constructia a 150.000 de locuinte, 600.000 de metri patrati de spatii de retail si o suprafata identica de spatii comerciale, iar 750 de hectare vor fi alocate centrelor de afaceri, unde va lucra o mare parte din viitorii locuitori ai orasului. Presedintele Dubai World, Sultan Ahmed Bin Sulayem, unul din cei mai cunoscutii oameni de afaceri din Dubai, vede in Rusia o piata extrem de atractiva datorita cresterii economice si potentialului pentru dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mari dimensiuni. Compania araba este, printre altele, initiatoarea proiectului Palm Island, despre care se spune ca, atunci cand va fi finalizat, va deveni a opta minune a lumii. In cadrul lui vor fi construite cele mai mari trei insule artificiale din lume. Lucrarile la acest proiect, lansat in scopul dezvoltarii turismului in Emiratele Arabe Unite, au inceput in 2001 si vor fi incheiate in 10-15 ani.

  • Trei banci intr-una

    Pentru a sustine exporturile si marile proiecte de investitii, guvernul de la Moscova vrea sa uneasca trei mari banci de stat intr-una singura. Aceasta se va numi Banca de Dezvoltare si va avea un capital de doua miliarde de dolari.

     

    Cele trei banci care vor fuziona sunt Vnesekonombank, Roseximbank si Banca Ruseasca pentru Dezvoltare. Aleksei Kudrin, ministrul finantelor, a precizat ca rezervele de la Fondul de Investitii al statului, pe care guvernul le-a acumulat pentru finantarea marilor proiecte de infrastructura, ar putea fi folosite pentru capitalizarea noii institutii.

  • SALT PE DATORIE

    Un factor important ce sta de doi-trei ani incoace la baza cerintelor tot mai ridicate pe care le au romanii la cumparaturi este fara doar si poate accesul mai facil la diverse forme de finantare.

     

    CREDIT DE CONSUM: Motor de crestere pentru toate segmentele de piata, in conditiile in care sumele maxime acordate au sarit si peste 100.000 de euro (cu ipoteca pe un imobil), nu exista cerinta pentru avans, iar destinatia banilor nu trebuie justificata. In octombrie a.c., soldul creditului de consum depasise 29 mld. lei (peste 8,2 mil. euro).

     

    CARD DE CREDIT: Alaturi de banci, ce emit carduri de credit de ani buni, societatile de credit de consum au inceput mai nou sa intre pe aceasta nisa. Motor de crestere pe zona de retail, creditul de pe card poate fi folosit, practic, pentru orice fel de achizitie, fara a fi necesar un avans sau justificarea destinatiei pentru bani.

     

    CREDIT IPOTECAR: Cu o pondere de numai un sfert in totalul creditelor acordate populatiei, creditul pentru achizitia unei locuinte a ajuns in octombrie la un sold de peste 7,5 mld. lei (in jur de 2 mil. euro). Volumul relativ mic se datoreaza si inlocuirii lui cu creditele de consum cu ipoteca, ce ajung la valori similare dar, spre deosebire de acestea, nu necesita  avans.

     

    CREDIT PUNTE: Destinat clientilor ce doresc sa realizeze o investitie imobiliara si au deja un imobil. Prin acest tip de credit, banca finanteaza pana la 75% din valoarea investitiei imobiliare (sau avansul necesar pentru un credit imobiliar).

     

    LEASING: Motor de crestere a pietei auto multa vreme, leasingul a fost in genere preferat creditului bancar. Dupa primele noua luni ale anului, firmele membre ale Asociatiei Societatilor de Leasing din România (ASLR) aveau contracte de finantare incheiate de 1,17 mld. euro.  ASLR detine, conform propriilor estimari, circa jumatate din totalul pietei de leasing.

  • VENITURILE MARI AU ALT GUST

    In preferintele de cheltuiala, produsele banale sunt inlocuite de altele mai sofisticate.

     

    PAINE: Consumul migreaza dinspre clasica franzela spre painea feliata, cu seminte, neagra.

     

    LAPTE: De la sticla in care cumparatorul isi lua ratia de lapte cu un deceniu si jumatate in urma, ambalajele au evoluat spre pungi si, mai nou, Tetra Pak, iar produsul in sine este pasteurizat sau ultrapasteurizat (UHT).

     

    LOCUINTE: Clientii sunt din ce in ce mai pretentiosi, cautand in primul rand calitate, dupa care urmeaza o comparatie de preturi. Amplasarea a devenit esentiala in alegerea unui proiect.

     

    AUTOMOBILE: Autoturismul de acum din fata casei are o serie de dotari noi fata de clasica Dacie – aer conditionat, ABS, dublu airbag, inchidere centralizata, geamuri electrice si radio CD.

    Clientul e dispus sa plateasca si pentru imagine.

     

    TURISM: Circa 30% din clientii ce se incadrau pana de curand pe sejururi de 2 stele migreaza acum catre 3 si cam 20-30% dintre cei de la 3 stele merg spre 4. Dintre clientii ce intra in agentie, cam 70-80% vor sejururi in strainatate, plecand (cel putin partial) de la principiul ca „Romania o pot vedea oricand“, remarca Roxana Balcescu, directorul agentiei CMB Travel.

     

    TELEFOANE MOBILE: Romanii cumpara ca sa fie la moda, chiar daca acest lucru inseamna sa scoata ceva mai multi bani din buzunar, aceste dispozitive fiind privite mai mult ca gadget-uri decât ca simple telefoane mobile.

     

    IT&C: Consumatorul are nevoie „sa-si imbunatateasca imaginea personala si sa fie in pas cu ultimele trenduri in tehnologie“, spune Gabriela Mandrea, marketing manager la Domo.

     

    HAINE: A inceput sa creasca numarul celor care prefera sa dea bani mai multi pe un produs de firma decat se intampla in urma cu doi ani sau chiar si in urma cu un an.

     

    SUCURI: Segmentul cel mai dinamic din punct de vedere al cresterii este cel al bauturilor necarbonatate, in 2006, cele mai mari cresteri din totalul pietei de bauturi racoritoare fiind inregistrate, conform Canadean, „de categoriile ice tea (57% fata de 2005) si  nectar & juice (27%)“, spune Sorin Petrica, Market Manager al Coca-Cola Romania.

  • Gara pentru doi

    Serbia si Bulgaria au inaugurat o statie de cale ferata comuna, care va deservi simultan ambele state. Statia este situata in oraselul Dimitrovgrad, amplasat in vestul Bulgariei.

     

    Constructia ei a fost finantata printr-un proiect al Bancii Europene de Investitii, intre cele doua parti incheindu-se un acord in anul 2005. Investitia totala s-a ridicat la 5,2 milioane de euro. Din aceasta suma, 3,7 milioane de euro s-au cheltuit pe instalatia de semnalizare, iar restul de 1,5 milioane pe refacerea infrastructurii.