Author: adison

  • Festivalul de la Palić sau 50 de filme in sapte zile

    Cannes, Venetia, Berlin. Daca intrebi un jurnalist de film unde
    ar vrea sa-si faca meseria, mai mult ca sigur aceste puncte
    fierbinti ale consumului de cinema vor aparea in discutie. Poate ca
    marile festivaluri sunt cele care lanseaza tendinte si bifeaza de
    obicei mai toate descoperirile cinematografice ale anului, dar ele
    sunt in acelasi timp si supermarketurile industriei, cu toate
    avantajele si dezavantajele. Or, uneori iti place sa mai dai o fuga
    si la piata.


    Si atunci apar (sau ar trebui sa apara) festivalurile mici. Nu
    numai ca acestea ofera un fel de rezumat al longevivilor campioni
    din orasele enumerate mai sus (lucru bun, pentru ca e foarte greu
    sa descoperi 300 de filme bune pe an, iar printre titluri se
    strecoara zeci si zeci de filme – motiv de pierdere de vreme), dar
    vin si la pachet cu altfel de experiente, imposibile intr-un
    festival mare, unde mai putin de patru proiectii pe zi induc o
    stare de vinovatie susceptibila sa te tranteasca urgent pe
    canapeaua unui psihoterapeut.


    Bineinteles, lucrurile devin si mai interesante cand esti
    invitat in juriul unui astfel de festival, pentru ca organizatorii
    – mai ales daca sunt la fel de ospitalieri ca sarbii – insista sa
    te si plimbe sau distreze, fara a exagera cu numarul de pelicule
    ingurgitate zilnic.


    Un astfel de exemplu este micul festival de film european de la
    Palic (vreo 50 de filme proiectate in sapte zile, spre deosebire de
    apreciatul nostru TIFF, unde in zece zile ai putea vedea vreo 250),
    singurul festival exclusiv european din lume.

    Palic, o mica statiune de pe malul unui mare lac, se afla in
    nordul extrem al Serbiei, la o distanta egala (doua ore cu masina,
    pe drumuri mai bune decat in Romania) de Budapesta si Belgrad.

    Cel mai apropiat oras ca distanta este Subotica, un fel de
    Timisoara a Serbiei, cu cateva bulevarde pietonale foarte
    linistite, un mastodont de primarie cu clopotnita (de la distanta
    pare a fi o biserica, de unde si un serios soc cand observi, de la
    aceeasi distanta, logoul McDonald’s pe colt, la parter), frumoasa
    arhitectura art nouveau, biserici crapate (nu de la razboi!) si un
    aer calm, de parca oraselul s-ar afla intr-o luminoasa si eterna
    toamna.

    Aerul calm devine si mai calm la opt kilometri mai departe, la
    Palic, veche statiune aflata intr-o padure seculara. Singurul
    defect? Nu poti inota in lacul cu o suprafata de 4 kilometri
    patrati, a carui apa are nevoie de vreo 25 de milioane de euro
    pentru a fi curatata (printre altele, zic localnicii, si de cateva
    bombe aruncate in zona prin ’99). Dar aici este si o frumoasa scena
    de vara, cu un cinematograf in aer liber, pe al carui ecran au
    putut fi vazute filmele din competitie (printre ele si “Medalia de
    onoare” al lui Calin Netzer), la adapost de atacurile furibunde ale
    tantarilor, cu ajutorul unor servetele imbibate cu un lichid-minune
    si impartite de niste “zane”.

    Aici am revazut, la sase luni dupa Berlinul din februarie, cel
    mai bun film savurat in 2010: extraordinarul “Cum mi-am petrecut
    sfarsitul verii” (rebotezat “How I Ended the End of the Summer”,
    din cauza unei greseli din catalog, in TOATE materialele
    festivalului, inclusiv programul) al rusului Alexei Popogrebsky, cu
    care nimanui nu i-a fost greu sa ciocneasca un pahar de “rachie”
    (tuica, adica, pe care sarbii o prepara, ca si romanii, cam din
    orice creste in livada) dupa proiectie sau dupa ceremonia de gala,
    unde i s-a inmanat si trofeul cel mare, Turnul de Aur.

    Acesta e si marele avantaj al unui festival mic: traseele
    exclusiviste ale vedetelor nu mai par la ani-lumina distanta ca la
    Venetia, de exemplu, unde metrul care te desparte de starurile de
    pe covorul rosu capata o largime fantastica, iar contactul cu
    creatorul este redus la amabile si anoste conferinte de presa. La
    Palic, granitele dintre regizori, jurnalisti si public nici macar
    nu erau trasate, prin urmare o discutie cu un regizor premiat la
    Berlin sau cvasi-nominalizat la Oscar se putea petrece cat ai clipi
    din ochi.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Companiile din Romania, in liga mica europeana

    Doar 33 de companii romanesti se afla in topul celor mai mari
    500 de corporatii din economia Europei Centrale si de Est, iar in
    primele o suta avem doar cinci. Desi au o populatie la jumatate,
    tari precum Cehia si Ungaria au de doua ori mai multe firme in
    clasamentul anual intocmit de compania de consultanta Deloitte. Mai
    exact, 63 de companii vin din Ungaria, iar 73 vin din Cehia, cele
    doua state fiind inferioare Romaniei din punct de vedere al
    Produsului Intern Brut sau al populatiei.

    Doar Petrom, Dacia, Rompetrol, Metro Cash & Carry Romania si
    ArcelorMittal Galati sustin economia Romaniei in lupta cu tarile
    vecine. In zona bancara, BCR se afla pe pozitia a noua, cu active
    la jumatate fata de liderul polonez, PKO Bank. La fel si Dacia, in
    clasamentul producatorilor, controlat in mare parte de grupuri
    precum Audi (Ungaria), Fiat (Polonia) sau Skoda (Cehia). In primul
    semestru al anului 2010, veniturile celor mai mari companii din
    regiune au crescut in medie cu 16%, in euro, fata de perioada
    similara a anului trecut.

    La capitolul crestere, cel mai bine stau Romania (30%), Ucraina
    (21%) si Polonia (16%). “Dat fiind faptul ca Bulgaria, Slovacia,
    Estonia sau Letonia sunt inca pe minus, e greu de afirmat ca
    economia din regiune incepe sa se redreseze”, se arata in raportul
    Deloitte.

    Romania este depasita in clasament si de state mai mari, precum
    Polonia si Ucraina. Daca cea dintai are 180 de companii in primele
    500, adica 36% din total, Ucraina are doar patru in plus fata de
    tara noastra. La polul opus sunt Serbia, Macedonia si
    Bosnia-Hertegovina, dar si tarile baltice – Estonia, Lituania si
    Letonia -, cu un numar cumulat de 35 de companii in clasament. Ca o
    tendinta interesanta a ultimilor doi ani, numarul companiilor
    controlate de stat a scazut la 96, de la 110 anul trecut si 120
    acum doi ani.

    Asta inseamna ca asistam la un trend al proceselor de
    privatizare si al unor schimbari de strategie ca urmare a perioadei
    economice pe care o traversam. Totusi, majoritatea companiilor
    detinute de stat raman in zona energiei, resurselor naturale sau
    transporturilor. Cele din urma au fost in mare parte preluate de
    firme de dimensiuni mai mari din afara regiunii.

    Totodata, companiile controlate de catre organizatiile-mama din
    afara Europei Centrale detin 286 din cele 500 de locuri. Cresterea
    e de circa zece procente fata de anul precedent. Printre companiile
    din Romania prezente in clasamenul Deloitte se mai regasesc Orange,
    British American Tobacco, Carrefour, Vodafone, Kaufland, GDF SUEZ
    Energy, Romtelecom sau Petrotel Lukoil. Niciuna dintre ele nu are
    insa capital romanesc. Practic, dintre cele 33 de firme, una
    singura are capital 100% autohton – RCS&RDS, compania de
    telecomunicatii infiintata in anii ’90 de catre discretul om de
    afaceri oradean Zoltan Teszari. Afacerile operatorului telecom au
    ajuns in 2009 la peste jumatate de miliard de euro, transformându-l
    astfel in cel mai mare jucator de pe piata serviciilor TV din
    Romania.

    Sumarizand, suntem pe locul cinci in functie de performanta
    companiilor care activeaza pe teritoriu romanesc, dupa Polonia,
    Cehia, Ungaria si Ucraina, iar din cele 33 de reprezentante, cinci
    sunt detinute de stat, iar restul apartin investitorilor straini.
    Investitii care justifica si prezenta unor tari precum Bulgaria,
    Cehia sau Ungaria in prima jumatate a topului.

  • Vintu, Turcan si Stoian au dovedit nu doar perseverenta infractionala, ci si ignoranta

    Mai mult, afirma procurorii Sectiei de urmarire penala si
    criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
    Justitie (PICCJ), protectia societatii prin asigurarea
    efectivitatii unei hotarari judecatoresti este direct legata de
    stabilitatea sistemului judiciar.

    Argumente care justifica arestarea preventiva a lui Sorin Ovidiu
    Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian – acuzati ca l-ar fi
    ajutat pe Nicolae Popa sa se sustraga de la executarea pedepsei cu
    inchisoare de 15 ani – este intemeiata pe dispozitiile articolului
    139, alineatele (1) si (3) raportat la dispozitiile articolului
    148, litera f, Cod de procedura penala, articolul 5, punct 1,
    litera c, al Conventiei europeana a drepturilor omului.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Vintu, Turcan si Stoian au dovedit nu doar perseverenta infractionala, ci si ignoranta

    Mai mult, afirma procurorii Sectiei de urmarire penala si
    criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si
    Justitie (PICCJ), protectia societatii prin asigurarea
    efectivitatii unei hotarari judecatoresti este direct legata de
    stabilitatea sistemului judiciar.

    Argumente care justifica arestarea preventiva a lui Sorin Ovidiu
    Vintu, Octavian Turcanu si Alexandru Stoian – acuzati ca l-ar fi
    ajutat pe Nicolae Popa sa se sustraga de la executarea pedepsei cu
    inchisoare de 15 ani – este intemeiata pe dispozitiile articolului
    139, alineatele (1) si (3) raportat la dispozitiile articolului
    148, litera f, Cod de procedura penala, articolul 5, punct 1,
    litera c, al Conventiei europeana a drepturilor omului.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vintu, arestat preventiv: “Rusine, doamna judecator”

    Vintu este acuzat de procurorii de la crima organizata (DIICOT)
    ca l-a ajutat in 2002 sa fuga din tara pe Nicolae Popa, fostul
    director al Gelsor, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru
    falimentarea Fondului National de Investitii (FNI) in anul 2000 si
    care urma sa fie extradat din Indonezia, dupa ce autoritatile de la
    Jakarta si-au dat acordul in acest sens.

    Inca de la retinerea sa, omul de afaceri (secondat de Realitatea
    TV) a pus actiunea procurorilor pe seama influentei politice venite
    din partea presedintelui Traian Basescu, cei doi fiind inamici
    publici declarati de la alegerile prezidentiale din 2009, cand
    Vintu l-a sprijinit pe candidatul PSD Mircea Geoana.

    Controlul pe care Vintu il exercita asupra trustului de presa
    Realitatea-Catavencu, care s-a remarcat in ultimul an prin
    prezentarea net defavorabila a activitatii actualului presedinte,
    poate fi considerat o circumstanta agravanta in relatia de
    inamicitie cu Traian Basescu, insa presedintele a sustinut in
    repetate randuri ca influenta sa in justitie se rezuma la
    referirile sale publice la acest domeniu. Iar referirile publice
    n-au lipsit, Vantu fiind socotit, alaturi de Dinu Patriciu si Dan
    Voiculescu, unul dintre “mogulii” care submineaza activitatea
    puterii, fie prin subiectivismul relatarilor de presa ale
    trusturilor lor, fie prin pacate de ordin financiar fata de stat;
    mai nou, presedintele Basescu a vorbit despre Vintu folosind direct
    porecla “Nus”, numele conspirativ ce i-a fost atribuit conform
    dosarului sau de la Securitate.

    Sorin Ovidiu Vintu a fost considerat “creierul” afacerii FNI,
    soldata in mai 2000 cu pagubirea a circa 300.000 de depunatori,
    prin raportarea unor performante supraevaluate ale Fondului, ceea
    ce a atras tot mai multi depunatori, principiul sau de functionare
    fiind de fapt cel de joc piramidal. Credibilitatea afacerii FNI a
    fost data de un contract de garantare (fidejusiune) incheiat cu CEC
    care, desi a fost denuntat unilateral de CEC cu cinci luni inainte
    de prabusirea Fondului, a fost considerat valid de catre justitie
    in procesele ulterioare.

    Cu toate acestea, Vintu a fost scos de sub urmarire penala in
    procesele legate de cazul FNI, iar anul trecut a fost achitat
    pentru prescrierea faptelor si in ultimul sau dosar penal, cel al
    fraudelor de la Banca Internationala de Dezvoltare (BID). A devenit
    celebru indemnul sau lansat intr-un talk-show televizat
    “Intariti-va statul!”, ca raspuns la constatarea unui jurnalist ca
    “avem un stat slab si moguli puternici”.

  • Sorin Ovidiu Vintu, arestat preventiv: “Rusine, doamna judecator”

    Vintu este acuzat de procurorii de la crima organizata (DIICOT)
    ca l-a ajutat in 2002 sa fuga din tara pe Nicolae Popa, fostul
    director al Gelsor, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru
    falimentarea Fondului National de Investitii (FNI) in anul 2000 si
    care urma sa fie extradat din Indonezia, dupa ce autoritatile de la
    Jakarta si-au dat acordul in acest sens.

    Inca de la retinerea sa, omul de afaceri (secondat de Realitatea
    TV) a pus actiunea procurorilor pe seama influentei politice venite
    din partea presedintelui Traian Basescu, cei doi fiind inamici
    publici declarati de la alegerile prezidentiale din 2009, cand
    Vintu l-a sprijinit pe candidatul PSD Mircea Geoana.

    Controlul pe care Vintu il exercita asupra trustului de presa
    Realitatea-Catavencu, care s-a remarcat in ultimul an prin
    prezentarea net defavorabila a activitatii actualului presedinte,
    poate fi considerat o circumstanta agravanta in relatia de
    inamicitie cu Traian Basescu, insa presedintele a sustinut in
    repetate randuri ca influenta sa in justitie se rezuma la
    referirile sale publice la acest domeniu. Iar referirile publice
    n-au lipsit, Vantu fiind socotit, alaturi de Dinu Patriciu si Dan
    Voiculescu, unul dintre “mogulii” care submineaza activitatea
    puterii, fie prin subiectivismul relatarilor de presa ale
    trusturilor lor, fie prin pacate de ordin financiar fata de stat;
    mai nou, presedintele Basescu a vorbit despre Vintu folosind direct
    porecla “Nus”, numele conspirativ ce i-a fost atribuit conform
    dosarului sau de la Securitate.

    Sorin Ovidiu Vintu a fost considerat “creierul” afacerii FNI,
    soldata in mai 2000 cu pagubirea a circa 300.000 de depunatori,
    prin raportarea unor performante supraevaluate ale Fondului, ceea
    ce a atras tot mai multi depunatori, principiul sau de functionare
    fiind de fapt cel de joc piramidal. Credibilitatea afacerii FNI a
    fost data de un contract de garantare (fidejusiune) incheiat cu CEC
    care, desi a fost denuntat unilateral de CEC cu cinci luni inainte
    de prabusirea Fondului, a fost considerat valid de catre justitie
    in procesele ulterioare.

    Cu toate acestea, Vintu a fost scos de sub urmarire penala in
    procesele legate de cazul FNI, iar anul trecut a fost achitat
    pentru prescrierea faptelor si in ultimul sau dosar penal, cel al
    fraudelor de la Banca Internationala de Dezvoltare (BID). A devenit
    celebru indemnul sau lansat intr-un talk-show televizat
    “Intariti-va statul!”, ca raspuns la constatarea unui jurnalist ca
    “avem un stat slab si moguli puternici”.

  • Inflatia a crescut sub asteptari, prognoza ramane favorabila

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Desi aceasta este cea mai inalta rata anuala a
    inflatiei din august 2008 incoace (8,02%), saltul fata de luna
    precedenta este cu mult mai mic decat cel marcat de preturile de
    consum din iunie pana in iulie – de la 4,38% la 7,14% – ca efect al
    majorarii TVA la 24%.

    Cel mai mult s-au scumpit in august
    serviciile de apa si canalizare (2,51%), transportul urban (1,2%),
    respectiv legumele (1,95%), fructele exotice (1,7%) si ouale
    (1,26%), in timp ce painea si produsele de panificatie s-au scumpit
    cu 0,27%.

    Estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania avea in vedere o inflatie lunara de
    0,4%, respectiv o rata anuala de 7,7%.

    “Tinand cont de scaderea puterii de
    cumparare si de masurile din pachetul de austeritate al Guvernului,
    este probabil ca a doua runda de efecte ale majorarii TVA sa fie
    limitata, desi exista zone in care preturile ar putea creste mai
    repede in perioada urmatoare, in special in servicii”, apreciaza
    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR. Dulgheru noteaza ca pana
    acum,
    aprecierea leului, care a impiedicat
    cresterea tarifelor la serviciile de telecomunicatii, si scaderea
    preturilor la carburanti au contrabalansat scumpirile din grupa
    alimentelor si a serviciilor.

    Banca isi mentine estimarea privind o
    inflatie de 8% la sfarsitul anului si considera ca BNR va mentine
    dobanda-cheie neschimbata pana atunci, la 6,25%, “desi nu trebuie
    exclusa o eventuala reducere a rezervelor minime obligatorii ale
    bancilor comerciale, avand in vedere ca sectorul privat are inca
    nevoie de sprijin suplimentar pentru a depasi efectele severe ale
    recesiunii”.

    Analistii Raiffeisen Bank Romania
    considera la randul lor ca, dupa ce efectul de transmitere a
    cresterii TVA asupra preturilor a fost incomplet intr-o prima faza
    (67%), sunt de asteptat “efecte slabe in faza a doua, din cauza
    cererii scazute de consum pe piata interna”. Raiffeisen are in
    vedere o inflatie de 8,5% la sfarsitul anului.

    In urma cresterii TVA, dar si a
    asteptarilor privind evolutia preturilor administrate si a
    accizelor, BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la
    2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata
    inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie
    pentru acest an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de
    3%.

  • Inflatia a crescut sub asteptari, prognoza ramane favorabila

    Desi aceasta este cea mai inalta rata anuala a
    inflatiei din august 2008 incoace (8,02%), saltul fata de luna
    precedenta este cu mult mai mic decat cel marcat de preturile de
    consum din iunie pana in iulie – de la 4,38% la 7,14% – ca efect al
    majorarii TVA la 24%.

    Cel mai mult s-au scumpit in august
    serviciile de apa si canalizare (2,51%), transportul urban (1,2%),
    respectiv legumele (1,95%), fructele exotice (1,7%) si ouale
    (1,26%), in timp ce painea si produsele de panificatie s-au scumpit
    cu 0,27%.

    Estimarea Asociatiei Analistilor
    Financiar-Bancari din Romania avea in vedere o inflatie lunara de
    0,4%, respectiv o rata anuala de 7,7%.

    “Tinand cont de scaderea puterii de
    cumparare si de masurile din pachetul de austeritate al Guvernului,
    este probabil ca a doua runda de efecte ale majorarii TVA sa fie
    limitata, desi exista zone in care preturile ar putea creste mai
    repede in perioada urmatoare, in special in servicii”, apreciaza
    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR. Dulgheru noteaza ca pana
    acum,
    aprecierea leului, care a impiedicat
    cresterea tarifelor la serviciile de telecomunicatii, si scaderea
    preturilor la carburanti au contrabalansat scumpirile din grupa
    alimentelor si a serviciilor.

    Banca isi mentine estimarea privind o
    inflatie de 8% la sfarsitul anului si considera ca BNR va mentine
    dobanda-cheie neschimbata pana atunci, la 6,25%, “desi nu trebuie
    exclusa o eventuala reducere a rezervelor minime obligatorii ale
    bancilor comerciale, avand in vedere ca sectorul privat are inca
    nevoie de sprijin suplimentar pentru a depasi efectele severe ale
    recesiunii”.

    Analistii Raiffeisen Bank Romania
    considera la randul lor ca, dupa ce efectul de transmitere a
    cresterii TVA asupra preturilor a fost incomplet intr-o prima faza
    (67%), sunt de asteptat “efecte slabe in faza a doua, din cauza
    cererii scazute de consum pe piata interna”. Raiffeisen are in
    vedere o inflatie de 8,5% la sfarsitul anului.

    In urma cresterii TVA, dar si a
    asteptarilor privind evolutia preturilor administrate si a
    accizelor, BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la
    2,8% la 3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata
    inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie
    pentru acest an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de
    3%.

  • Pentalog estimeaza afaceri cu 38% mai mari in T3

    Cresterea este explicata prin semnarea unor contracte noi, in
    portofoliul de clienti al companiei fiind adaugate nume precum
    Sierra Wireless sau Ubisoft Romania, dar si prin intensificarea
    unor activitati demarate in prima jumatate a acestui an. Astfel,
    afacerile companiei ar trebui sa se cifreze in perioada
    iulie-septembrie a acestui an la un nivel cuprins intre 16 si 17
    milioane de euro, cu 38% mai mult decat nivelul de aproximativ 12
    milioane de euro intregistrat in perioada similara din 2009.

    Compania a concretizat in aceasta perioada si planurile de
    cercetare si dezvoltare ale grupului, prin infiintarea Pentalog
    Labbs, care joaca totdata si rolul de incubator pentru proiectele
    de investitii ale Pentalog. Astfel, grupul a creat 120 de locuri
    noi de munca si ar mai putea avea dispononibile intre 30 si 80 de
    posturi pana la finalul acestui an.

  • Pentalog estimeaza afaceri cu 38% mai mari in T3

    Cresterea este explicata prin semnarea unor contracte noi, in
    portofoliul de clienti al companiei fiind adaugate nume precum
    Sierra Wireless sau Ubisoft Romania, dar si prin intensificarea
    unor activitati demarate in prima jumatate a acestui an. Astfel,
    afacerile companiei ar trebui sa se cifreze in perioada
    iulie-septembrie a acestui an la un nivel cuprins intre 16 si 17
    milioane de euro, cu 38% mai mult decat nivelul de aproximativ 12
    milioane de euro intregistrat in perioada similara din 2009.

    Compania a concretizat in aceasta perioada si planurile de
    cercetare si dezvoltare ale grupului, prin infiintarea Pentalog
    Labbs, care joaca totdata si rolul de incubator pentru proiectele
    de investitii ale Pentalog. Astfel, grupul a creat 120 de locuri
    noi de munca si ar mai putea avea dispononibile intre 30 si 80 de
    posturi pana la finalul acestui an.