BusinessMagazin

Author: adison

  • Cum sa primesti un credit bancar fara sa misti un deget

    V-ati intrebat vreodata ce ati face in momentul in care banca la care sunteti dator s-ar oferi sa va acorde inca un credit fara sa-l solicitati? In mod normal, in momentul in care primesti un mesaj pe telefon prin care esti rugat „sa te prezinti la orice sucursala a bancii pentru a ridica cec-ul in valoare de xxxx euro, reprezentand contravaloarea creditului preaprobat“ ai putea crede ca este o gluma. In realitate, astfel de sms-uri sunt trimise propriilor clienti de catre Raiffeisen Bank care mizeaza pe nevoia crescuta de bani a populatiei mai ales in preajma Sarbatorilor de iarna.

    Conditiile de creditare sunt cunoscute de catre client imediat ce ajunge la banca si nu sunt deloc accesibile. Dobanda este destul de mare iar daca clientul vrea alte conditii trebuie sa urmeze calea „clasica”. Astfel, dobanda anuala efectiva (DAE) la un astfel de credit in valoare de 5.000 de euro este de 19.26% sau 22.97% daca aceeasi suma se acorda in lei. Nivel cu mult peste al altor imprumuturi din aceasta categorie.

    Click aici pentru mai multe detalii

  • Investitiile in energia eoliana raman deocamdata la nivel de intentie

    Ingrijorarile Uniunii Europene in privinta asigurarii necesarului de energie, determinate de preturile ridicate ale combustibililor, de problemele in aprovizionare si de incalzirea globala, cauzata de emisiile generate in mare parte de producatorii de energie, au determinat o promovare intensa a energiilor regenerabile, mai putin poluante si teoretic nelimitate. Printre acestea se numara energia eoliana, geotermala, biomasa sau cea solara.

    Unul dintre sectoarele in care Romania poate dezvolta capacitati noi si nepoluante de producere a eletricitatii din surse regenerabile este cel eolian, al carui potential teoretic se ridica la 14.000 MW instalati, cu doar 1.000 MW mai putin decat puterea instalata cumulata a tuturor producatorilor de energie la nivel national.

    "Inca nu a venit nimeni la noi sa ceara autorizatie de infiintare, desi multe companii spun ca intentioneaza sa investeasca in turbine eoliene. Multi inca fac studii, evaluari, masuratori", a declarat agentiei MEDIAFAX Nicolae Opris, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE).

    Detalii aici

  • Bancile romanesti au acordat finantari de 500 mil. euro pentru oferta Transgaz

    Conform estimarilor, mai mult de doua treimi din subscrierile de 1,8 mld. euro realizate in oferta Transgaz reprezinta de fapt scrisori de garantie din partea bancilor custode in numele clientilor, in conditiile in care si fondurile straine au subscris pe baza de scrisori de garantie din partea custozilor internationali.

    Cele mai mari imprumuturi le-a acordat Raiffeisen Bank, banca prin care s-au derulat subscrierile, care a eliberat scrisori de garantie si linii de credit in valoare de peste 300 mil. euro potrivit acelorasi surse. Reprezentantii bancii nu au comentat aceasta cifra.

    "N-am nicio cifra privind nivelul finantarilor acordate pentru subscrierile de la Transgaz. E foarte complicat de estimat o suma, avand in vedere ca cei care si-au facut credite sau linii de credit n-au precizat ce vor face cu banii", a declarat Dana Ionescu, presedintele Raiffeisen Capital&Investment (RCI), societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, care a fost si principalul intermediar al ofertei Transgaz.

    Alte banci care au acordat finantari sau scrisori de garantie clientilor pentru a subscrie la Transgaz sunt Banca Transilvania, Bancpost, UniCredit Tiriac si BRD.

    Mai multe detalii, aici

  • Dobrogea, raiul energiei eoliene

    Dacian si Darius sunt acum pe val", spune ingandurat Gheorghe Tripon, dezvoltatorul afacerii cu energie eoliana Green Energy, care are instalata o turbina eoliana la Tulcea, despre doi dintre partenerii sai de afaceri, fratii Dacian si Darius Nath, care au vandut jumatate din planurile lor de dezvoltare catre compania italiana Enel. De fapt, miscarea fratilor Nath este una dintre cele mai visate optiuni de parteneriat de catre toti cei cativa dezvoltatori de proiecte pentru energie eoliana in Romania – care pot fi numarati pe degetele de la o mana.

    Motivele pentru care un partener international din domeniul energetic este asteptat cu sufletul la gura de investitori ar fi mai multe, dar doua sunt cele mai importante: faptul ca acesta le poate aduce forta financiara, dar si faptul ca ii poate "baga in fata" pentru achizitia de turbine eoliene noi.

    Marii producatori internationali de turbine (Vestas – Danemarca, GE – SUA, Siemens – Suedia, Mitsubishi – Japonia, Nordex – Germania, DEwind – Germania, Enercon – Germania, Fuhrlanderm – Germania, Gamesa – Spania, Suzlon – India) au liste de a steptare pe aproximativ trei ani, insa au si contracte-cadru semnate cu marile grupuri energetice internationale, carora le pot vinde turbine mai devreme. Gheorghe Tripon, care a cumparat pana acum o turbina second-hand si mai asteapta sosirea urmatoarelor doua peste doua luni – tot second-hand -, sintetizeaza simplu situatia: "Noi toti jucam in liga mica, dar ei (fratii Nath, care au intrat in parteneriat cu Enel – n.red.) au trecut in liga mare".

    "Noi toti" sunt aproximativ 50 de oameni de afaceri care s-au asociat de la doi pana la 20 intr-o afacere si au inceput cam din 2000 proiecte de dezvoltare eoliana: acum sunt instalate 22 de turbine in toata tara, dintre care 12 sunt ale fratilor Nath, una a Green Energy, una a Electrogrup, trei ale Rosal (compania controlata de Silviu Prigoana), una a Ileximp Baia Mare si patru ale Pentium Baia Mare (dintre care una a fost recent vanduta). Toti au aceleasi probleme: bancile nu prea le acorda credite pentru dezvoltare – fie ca aceasta inseamna achizitie de terenuri, fie de echipamente -, deoarece o astfel de afacere nu este de traditie in Romania si nu au acces la turbine.

    De asemenea, desi cativa dintre ei au dezvoltat proiecte in Baia Mare sau Bistrita (Ileximp, Blue Line), "tara fagaduintei" pentru acestia ramane Dobrogea. "Conform studiilor, dar si experientelor unor investitori, alte zone din tara unde este vant bun nu sunt rentabile; singura zona rentabila pentru energie eoliana este Dobrogea", spune Gheorghe Tripon, care s-a orientat catre energie cu trei-patru ani in urma, cand un prieten l-a rugat sa ii gaseasca o solutie de curent electric ieftin pentru a-si alimenta o fabrica de alcool.

    Dupa ce a analizat mult timp varianta cogenerarii, a ajuns la concluzia ca este destul de scumpa pentru posibilitatile lui materiale si a ajuns astfel la varianta centralelor eoliene, varianta cea mai abordabila din punct de vedere investitional. Si a inceput, ca toti ceilalti operatori de pe piata, prin concesionarea unui teren cu "vant bun" si a unei turbine eoliene, la mana a doua. "Achizitia second-hand nu a fost numai pentru ca asa vrem noi, ci pentru ca nu prea ai de unde sa cumperi turbine noi, ca mic investitor", spune directorul Green Energy, care a concesionat impreuna cu doua companii partenere (Blue Line si Electrogrup) o suprafata de 180 hectare de teren in comuna Valea Nucarilor, din judetul Tulcea.

    Fiecare dintre cei trei parteneri a instalat cate o turbina eoliana, planurile de viitor fiind insa mult mai mari. "Intentia noastra, in calitate de consortiu, pentru Valea Nucarilor, este sa facem un parc cu o putere de 60 MWh", spune Tripon. Aceasta inseamna ca toate trei grupurile care fac parte din consortiu vor instala minim 24 de turbine (daca ar fi noi, cu capacitate de 2,5 MW) si maxim 80 de turbine eoliene (daca turbinele vor fi la mana a doua, cum probabil vor fi, cu putere instalata de 750 KW).

    Deocamdata, pentru inceputul lui 2008, consortiul va mai instala 8 turbine in Valea Nucarilor, insa fiecare dintre cei trei mai are si alte planuri. Tripon mai are doua proiecte pe energie eoliana: unul in Tulcea, in comuna Valea Teilor, si altul in Constanta. Cele doua proiecte, ce ar trebui sa se intinda pe o suprafata de 300 hectare, presupun investitii de 100 de milioane de euro fiecare, insa Gheorghe Tripon s-a asociat cu mai multti investitori mici romani si germani pentru aceste dezvoltari.

  • Asa o sa arate criza

    Scenariul descris de Andrzei Saniewski, seful filialei poloneze a companiei, citat de publicatia Puls Biznesu, sustine ca mai intai vor creste dobanzile, astfel incat dobanda la creditele contractate in zloti, moneda locala, ar putea depasi 7%, ceea ce inseamna ca tot mai multe persoane vor intampina dificultati in a-si achita ratele catre banci.

    Din cauza cresterii continue a preturilor de pana in prezent, ei se simt in siguranta acum, fiindca daca ar fi nevoiti sa-si vanda casele, ar achita datoria catre banca si ar mai ramane si cu ceva bani. Pentru anul viitor se estimeaza insa o scadere de 15% a preturilor caselor, ceea ce va determina dificultati in vinderea unor proprietati pe o piata in scadere.

    Bancile vor fi nevoite atunci sa constituie provizioane tot mai mari pentru creditele neachitate. Saniewski a amintit ca Franta, Spania si Marea Britanie s-au confruntat cu aceleasi probleme dupa un boom imobiliar. ”Perceptia generala in Polonia este ca prosperitatea va dura pentru totdeauna. Nu va fi asa. Va urma un declin”, considera Andrzei Saniewski.

    El si-a manifestat ingrijorarea pentru faptul ca bancile nu fac eforturi sa se asigure impotriva unei crize. AIG United Guaranty a inceput sa opereze de cateva luni in Polonia, dar nu a reusit sa castige decat un client, din cauza conditiilor dure solicitate de companie.

    Astfel, regula de baza este ca nu sunt asigurate creditele a caror valoare initiala a depasit valoarea imobilului achizitionat si ipotecat. In Polonia sunt banci care ofera credite de pana la 130% din valoarea imobilelor, in timp ce in tarile occidentale un procent de 95–97% este considerat acceptabil.

    In plus, AIG nu asigura creditele acordate persoanelor cu venituri mici sau in alte monede decat cea locala. Michal Wydra, reprezentantul Asociatiei Poloneze a Bancilor, admite ca rata respectiva este ridicata, dar spune ca se intampla foarte rar sa se acorde credite cu o valoare mai mare de 100% din valoarea imobilului, si nu oricaror persoane. In privinta finantarilor in valuta, Wydra a spus ca, din cauza unor restrictii, acestea nu mai sunt atat de populare cum erau cu cativa ani in urma. In prezent, conform datelor furnizate de Biroul de Credit, pentru mai putin de 2% din totalul creditelor din Polonia ratele sunt achitate cu intarziere. 

  • Coopernic, pe locul doi in Lituania

    Cu o pondere de 18% din piata lituaniana de retail, Iki este al doilea lant din tara, avand ca principali competitori VP Market si Rimi Baltic. Firmele componente ale Coopernic sunt Rewe din Germania, Colruyt din Belgia, Conad din Italia, Coop din Elvetia si E.Leclerc din Franta.

    Restul de 20% din actiunile Palink, firma ce controleaza lantul Iki, au ramas in proprietatea Baltisches Haus, o companie offshore controlata de fratii belgieni Ortiz, care au fondat Iki. Alain Caparros, CEO al Rewe, citat de agentia Thomson Financial, a spus ca lantul Iki nu va deveni al saselea membru al aliantei Coopernic, urmand sa fie absorbit de membrii existenti.

    Aidas Marcinkevicius, directorul lantului Iki, s-a declarat increzator ca noul proprietar va permite firmei sa ofere in perioada urmatoare produse de o calitate mai buna si la preturi mai atractive decat cele ale competitorilor. Iki detine 209 magazine, dintre care 178 in Lituania si 31 in Letonia. Pentru acest an, retailerul lituanian si-a bugetat vanzari de aproximativ 637 de milioane de euro, cu 30% mai mari decat cele din 2006.

  • Cat valoreaza statul ungar?

    In prezent, valoarea inregistrata ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro. NVT spera sa finalizeze si integrarea celor trei predecesori ai institutiei: autoritatea pentru privatizare, Fondul national pentru managementul teritoriului si Directoratul activelor de trezorerie.

    Integrarea va duce la diminuarea cu 30% a numarului de angajati, ce ajunge la 600 de persoane. Urmatorul pas va fi abordarea intreprinderilor statului care sunt greu de privatizat, incepand cu grupul Volán, specializat in transportul cu autobuzele, care in prezent inregistreaza pierderi importante.

  • Sa se listeze, dar mai cu grija

    Specialistii spun ca influxul masiv de noi companii ar putea duce la o suprasaturare a pietei de capital si ar putea avea un efect negativ asupra firmelor listate anterior. Deja criza financiara mondiala a determinat in luna august producatorul de aluminiu Rusal sa-si amane planurile de a plasa pe piata actiuni in valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro.

    Pentru anul viitor, expertii se asteapta ca intre 30 si 35% din numarul ofertelor publice initiale sa apartina unor firme din domeniul prelucrarii metalelor. Firmele din domeniul energetic, financiar si imobiliar vor avea in continuare un cuvant greu de spus, in timp ce transporturile, mass-media si asigurarile isi vor intari prezenta pe piata.

    Pentru 2007 si-au anuntat intentia de a se lista pe bursa sase companii din domeniul transporturilor si patru din mass media.

  • Cehii, la concurenta cu americanii

    Termenii financiari ai tranzactiei nu au fost dati publicitatii. Prin aceasta achizitie, Grisoft, producatorul antivirusului AVG, incearca sa se apropie de grupul celor trei mari furnizori mondiali de solutii de securitate: Symantec, Trend Micro si McAfee. XPL, cu sediul in Atlanta, este producatorul tehnologiei LinkScanner, care ofera protectie in timp real in timpul accesarii diverselor site-uri si al descarcarilor de pe internet.

    Dupa finalizarea tranzactiei, proces care se asteapta sa aiba loc pana la finalul acestui an, angajatii-cheie ai XPL vor ocupa posturi de conducere in cadrul Grisoft.

    Rick Carlson, managing director al companiei cehe, a subliniat cresterea amenintarilor la care sunt supusi navigatorii pe internet, dand ca exemple atacurile malware la care au fost supuse in ultimul timp site-ul National Hockey League si cel al Major League Baseball, dar si cel al fostului vicepresedinte american Al Gore ori al solistei Alicia Keys. Carlson a adaugat ca tehnologia LinkScanner va fi adaugata la antivirusul AVG. LinkScanner Pro va fi oferit ca un produs separat, in timp ce LinkScanner Online va fi in continuare gratuit.

  • Heineken cumpara in Ungaria

    Pretul tranzactiei nu a fost dat publicitatii, achizitia urmand sa fie finantata din fondurile proprii ale Heineken. Rodic Brewery, infiintata in 1993, are un numar de 282 de angajati si are in portofoliu trei branduri, MB Premium, MB Pils si Master.

    Nico Nusmeier, presedinte al Heineken pentru Europa Centrala si de Est, spune ca firma pe care o conduce va pune in valoare facilitatile moderne ale fabricii si brandurile achizitionate, construind o platforma solida pentru afacerile companiei. In 2007, piata sarba a berii va creste cu un procent situat intre 3 si 5%. Anul trecut, consumul total estimat a fost de 5,6 milioane de hectolitri, din care 500.000 au fost livrati de Rodic Brewery.