BusinessMagazin

Author: adison

  • RESURSE: Febra aurului

    La Rosia Montana, printre vestigii istorice de pe vremea romanilor, aproape 300 de tone de aur asteapta sa fie extrase. Compania canadiana Gabriel Resources vrea sa inceapa lucrarile de exploatare a zacamintelor. Peste 3.000 de oameni contesta, insa, proiectul.

    Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana – aflata la 80 km de Alba-Iulia – ne pune in cap autoritatile ungare. Persany Miklos, ministrul mediului din Ungaria spune ca proiectul este "periculos". Ba chiar el spera ca studiul de impact care va fi realizat va demonstra de ce nu trebuie facuta o noua exploatare in formula propusa de Rosia Montana Gold Corporation (RMCG).

    Grupul canadian Gabriel Resources a castigat, acum mai bine de opt ani, dreptul de a incepe exploatarea zacamintelor de aur si argint din regiune. Cu o investitie initiala de 605 milioane de dolari (480 de milioane de euro), Gabriel Resources, in tandem cu societatea romaneasca Minvest Deva, spera sa extraga aur si argint in valoare de peste trei miliarde de dolari.

    Intre aur si Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – numele societatii la care Gabriel Resources are 81,7% din actiuni si Minvest restul de 18,3% – stau, insa, cateva zeci de aprobari si autorizatii. Dar si organizatii neguvernamentale nemultumite de planurile RMGC. 

    Soarta proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana este decisa, chiar zilele acestea, de o comisie formata din reprezentantii Ministerului Mediului, Economiei, Sanatatii, Administratiei, Integrarii Europene, Culturii, Transporturilor si ai Academiei Romane. 

    Cu trei ani in urma, RMGC a mai depus un set asemanator de documente. Set retras, in 2003. "Compania a decis sa reia procesul, in conformitate cu cerintele aquis-ului comunitar", explica pentru Business Magazin Angela Filipas, directorul Directiei Evaluare Impact, Controlul Poluarii si Managementul Riscului din Ministerul Mediului.  Odata lamurite toate aspectele legate de memorandumul tehnic, RMGC va trebui sa depuna studiul de impact cel mai probabil in luna septembrie, crede Adrian Dascalu, director de relatii cu presa si investitorii la RMGC. Si, dupa evaluarea acestuia, ar putea primi acordul de mediu necesar obtinerii autorizatiei de constructie. "Obtinerea acordului integrat de mediu conditioneaza inceperea propriu-zisa a lucrarilor de constructie", crede Ionel Mantog, secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului (MEC).  "Probabil lucrarile vor demara prin 2008-2009", spune Dascalu. Deocamdata, Ministerul Mediului a primit 3.000 de contestatii legate de proiectul RMGC. Marul discordiei este tehnologia de extractie a aurului, care utilizeaza cianura in procesul de productie.  RMGC mai are o problema: relocarea a catorva mii de oameni din zona unde vor incepe lucrarile. 

    "Pana acum au fost achizitionate circa 34% din proprietati", sustine Adrian Dascalu. Insa procesul de cumparare a gospodariilor a fost oprit. Pana la obtinerea autorizatiei de mediu, spun reprezentantii RMGC. Din lipsa fondurilor, cred unii dintre actorii implicati in proiect. De altfel, investitorii de la Rosia Montana cautau, cu doi ani in urma, banii necesari demararii extractiei de aur. 

    Intre timp, lucrul in regiune a fost oprit. Cercetarile arheologice pe care RMGC spune ca a cheltuit sapte milioane de dolari au fost, la randul lor, stopate. 

    Cifrele sunt contestate de organizatiile nonguvernamentale care se opun proiectului. "La alegerile din 2000, au votat 4.200 de oameni din intreaga regiune. In 2004, au votat 4.300", spune Eugen David, presedintele Alburnus Maior. El nu isi explica modalitatea prin care RMGC a relocat o parte din populatie, dar in statistici nu se vede acest lucru. In timp ce RMGC incearca sa obtina aprobarile necesare inceperii lucrarilor, Alburnus Maior cauta modalitatile legale de a le pune bete in roate. Pe de o parte, organizatia aduce argumente istorice – siturile romane descoperite in zona, vestigiile istorice care s-ar distruge daca ar incepe lucrarile. Pe de alta parte, Alburnus Maior contesta tehnologia de lucru, considerata periculoasa pentru ca utilizeaza cianura. Concret, reziduurile de cianura, depozitate intr-un lac de decantare, s-ar putea scurge in raurile din regiune, spun activistii organizatiei. Reprezentantii RMGC contra-

    ataca, sustinand ca este cea mai sigura tehnologie de extractie a aurului, folosita in Statele Unite, Noua Zeelanda sau Australia. Din tot acest razboi, au rezultat 14 procese intentate de Alburnus Maior impotriva unor oficiali locali sau din  diferite ministere. Care este miza razboiului? Un zacamant de aur si argint evaluat la peste 3,2 miliarde de dolari (2,5 miliarde de euro), dupa cum spune Dascalu. Pentru care, deocamdata, Gabriel Resources sustine ca a cheltuit circa 112 milioane de dolari.  Pana cand nu se vor primi toate aprobarile de mediu, proiectul este, practic, blocat, iar lucrarile nu pot incepe. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa decida, zilele acestea, care argumente cantaresc mai greu: cele ale UE, care impun conditii stricte de exploatare a aurului (pe care cei de la RMGC spun ca le-ar respecta) sau sumele care ar putea veni la bugetul statului dupa inceperea lucrarilor si care sunt de ordinul milioanelor de euro. 

  • Beneficii si riscuri

    Exploatarea aurului de la Rosia Montana aduce o serie de beneficii economiei din regiune, dar prezinta si riscuri pentru mediul inconjurator, arata academicianul Ionel Haiduc, intr-un studiu postat pe site-ul Academiei Romane.

    Extractia: Se va utiliza metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere. Roca sterila va fi depozitata in doua halde, iar namolul (cu cianuri) va fi acumulat intr-un bazin de decantare. 

    Locuri de munca: Proiectul creeaza 2.000 de locuri de munca in faza de constructie si 500 in faza operationala. 

    Redeventa: Statul roman beneficiaza de redevente estimate la 4,4 milioane dolari anual.  

    Cianura: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului cu solutie de cianura de sodiu. Dupa 1990, au fost 30 de accidente cu deversari de cianuri.

  • Pasi pana la extractie

    Pana va putea sa inceapa efectiv lucrarile de extractie a aurului de la Rosia Montana, Gabriel Resources mai trebuie sa parcurga cateva etape obligatorii. Cel mai important, de care depinde continuarea demersului, este acordul de mediu.

    Memorandum tehnic: RMGC a depus, in decembrie 2004, la Ministerul Mediului, memorandumul tehnic pentru explicarea modalitatii de extractie a aurului.

    Evaluare: Un comitet format din reprezentanti ai sapte ministere si ai Academiei Romane evalueaza memorandumul.

    Studiu de impact: Ulterior, RMGC va elabora un studiu de impact, supus dezbaterii publice.

    Acord de mediu: Dupa ce se analizeaza eventualele contestatii, Ministerul Mediului emite acordul de mediu sau respingerea proiectului. 

    Autorizatia de constructie: In baza acordului de mediu, RMGC va putea obtine autorizatia de incepere a constructiei exploatarii miniere.

  • STRATEGIE: Tratament Erste pentru dinozauri

    Cincisprezece romani, toti sub 30 de ani, se pregatesc sa devina „oameni de legatura“ intre bancherii austrieci si cei romani. Recrutati de austriecii de la Erste Bank in toamna anului trecut, ei au inceput deja un program intensiv de training la Viena. Asa se pregateste Erste pentru posibila preluare a batranului CEC romanesc.

    Violeta Plamadeala are 27 de ani, este casatorita si, pana nu de mult, avea un loc de munca confortabil intr-una dintre cele mai importante banci romanesti. Si totusi, in toamna anului trecut, cand a gasit in ziare anuntul de recrutare, a decis ca este „o sansa cum nu intalnesti prea des“. Asa a intrat in „concursul“ pentru programul de pregatire de personal al austriecilor de la Erste Bank.

    Si alti 3.150 de tineri romani, cu experienta de minim doi ani in sistemul bancar – asa cum impuneau conditiile anuntului – au trimis scrisori de intentie pe adresa agentiei din Ungaria, care a intermediat recrutarea. Dupa interviurile telefonice, doar 50 au plecat la Budapesta pentru interviurile finale, cu oficialii de la Erste. In final, au ramas doar 15. Iar din februarie, ei s-au mutat, pentru sase luni de training, la Viena. Pentru ce se pregatesc ei, insa? Ce le-au promis austriecii de la Erste Bank si ce asteapta ei de la aceasta „mare provocare“, asa cum o numesc?

    Sa se intoarca in Romania. „Ne vom intoarce acasa“, spune convinsa Andra Olteanu, un alt „recrut“ al bancii austriece. Nici nu se gandeste la alta varianta, cu atat mai mult cu cat in toamna se va casatori, iar familia ei a ramas in tara. Vrea, spune ea, ca in Romania sa traiasca si sa isi faca o cariera.

    Si Violeta Plamadeala, si Andra Olteanu sunt convinse ca intentia Erste de a intra pe piata romaneasca se va materializa cat de curand – cea mai buna varianta pentru austrieci fiind preluarea CEC.

    Casa de Economii si Consemnatiuni, la care statul detine 100% din actiuni, va fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul lunii iunie, cand va fi publicat anuntul de privatizare, potrivit declaratiilor oficiale.

    „Vom fi foarte agresivi in procesul de privatizare al CEC“, declara in cadrul unei vizite organizate pentru presa romana la sediul central de la Viena, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl. Iar competitia se anunta apriga. In lupta pentru CEC s-au inscris deja mai multe nume grele si din tara, si din strainatate. Concurentii austrieci ai Erste de la Bank Austria Creditanstalt si Raiffeisen Bank, ungurii de la OTP, olandezii de la Rabobank si banca italiana UniCredito si-au anuntat, la randul lor, interesul pentru CEC.  Oficialii Erste nu explica insa cat de agresivi vor fi si evita cu diplomatie sa dea amanunte privind suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca. Referindu-se la acest subiect, presedintele Treichl declara, zambind, ca „daca se va intampla sa pierdem in fata unui alt competitor, inseamna ca statul roman a incasat foarte multi bani din vanzarea acestei banci“.  De unde insa atat interes din partea austriecilor de la Erste  pentru „batranul“ CEC romanesc? Institutia infiintata de Alexandru Ioan Cuza in urma cu peste 140 de ani se potriveste perfect modelului de afaceri al grupului austriac. Fortata de concurenta acerba sa caute piete mai profitabile decat cea din Austria, Erste si-a inceput din 1997 extinderea in Europa Centrala. Erste a urmat, in toate cazurile, acelasi model: achizitia bancilor scoase la privatizare de statele ex-comuniste. In nici una din tarile in care sunt prezenti, austriecii de la Erste nu au infiintat o banca „de la zero“. Rand pe rand, au intrat in Cehia (in 2000), Slovenia (2001), Croatia (2002), Ungaria (2003) si, in urma cu doar o saptamana, in Serbia. O zona compacta pe harta Europei Centrale, unde au deja peste 9 milioane de clienti, harta ce ar fi foarte bine completata de Bulgaria si Romania. Dar in Bulgaria au esuat, fiind invinsi, in licitatia pentru DSK Bank, in 2003, de ungurii de la OTP. Romania ramane astfel o tinta pe care nu isi mai permit sa o „rateze“. Cu atat mai mult cu cat spre est nu prea mai sunt, pentru moment, banci „care sa se potriveasca atat de bine profilului Erste“, dupa cum aprecia, in aceeasi intalnire, strategul – sef al Erste Bank, Manfred Wimmer. 

    In sala de conferinte din sediul central al Erste, inconjurat de tablourile in ulei ale preotului care a fondat in 1819 „stramosul“ actualului Grup Erste – o institutie de economii ce servea in principal muncitorilor si mestesugarilor -, strategul vorbeste despre planuri de viitor. „Ucraina este interesanta, dar inca insuficient de stabila din punct de vedere politic.“ Iar alte tari – precum Slovenia sau Polonia – au ajuns deja la un nivel de dezvoltare al serviciilor bancare ce ar face o achizitie foarte scumpa.

    Motiv pentru care, chiar si in eventualitatea unei infrangeri in cazul licitatiei pentru CEC, austriecii spun ca vor incerca achizitia unei alte banci locale – atunci cand va fi posibil. De fapt, conducerea Erste nu este deloc dispusa sa renunte la Romania, o tara care „este interesanta si datorita iminentei aderari la Uniunea Europeana“. Scaderea dobanzilor de pe piata romaneasca spre nivelul din UE este un considerent important pentru deciza de a investi, apreciaza Wimmer. Iar scaderea ratelor poate genera o explozie a activitatii de creditare, mai ales pe segmentul de credite ipotecare, varful de lance al grupului austriac. Ce se va intampla la CEC, in cazul in care Erste va reusi sa il cumpere?

    Asa cum au facut in toate bancile pe care le-au cumparat pana acum, si pentru CEC austriecii au in minte un amplu plan de restructurare. Despre pozitia actuala a CEC pe piata romaneasca, Treichl spune ca este sub ambitiile bancii. CEC detine in prezent 5% din piata bancara romaneasca si are peste 9.000 de salariati si 1.408 unitati. In opinia lui, imediat dupa preluarea bancii, este nevoie de investitii in cresterea bazei de clienti. Erste si-a propus ca obiectiv o cota de 20% din piata romaneasca.

    Pe ce se bazeaza austriecii in aceste planuri ambitioase, explica strategul-sef al bancii. „Pe experienta transformarii altor «dinozauri».“ Unul dintre exemple este cel al fostei case de economii de stat cehe, Ceska sporitelna. „Cand Erste a preluat-o, Ceska sporitelna era o banca falimentara“, declara franc actualul presedinte al bancii cehe, americanul Jack Stack. In 1999, lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau cele mai mici salarii din Cehia.

    Zambind amar, presedintele Ceska sporitelna isi aminteste ca atunci cand a ajuns la conducerea bancii „la fiecare sarbatoare, cand oamenii solicitau mai mult bancomate, devenise o regula: toate se blocau, iar telefonele cu reclamatii sunau neintrerupt“. Motiv pentru care, in cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare – din totalul de 600 de milioane de euro – a fost alocata tehnologiei. 

    Programul de transformare aplicat de Erste in institutiile financiare achizitionate consta in 20-25 de proiecte care acopera toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului.

    In cazul preluarii CEC, aici vor interveni romanii care invata acum, la Viena, modelul austriac. „Pregatirea noastra pune mult accent pe dezvoltarea personala“, spune Violeta Plamadeala, „pentru ca noi vom face legatura intre partea austriaca si cea romana.“ Motiv pentru care fiecare dintre „recrutii“ romani lucreaza acum intr-una din unitatile bancii austriece, in departamentul corespunzator specializarii lor de baza. Cei 15 vor avea posibilitatea – in cazul unui esec al Erste in licitatia pentru CEC – sa opteze pentru a lucra in alte banci din grup. Nici Violeta, si nici Andra nu vor sa se gandeasca insa, acum, la nici o alta varianta decat „inapoi, acasa“.

  • Modelul Ceska sporitelna

    600 de milioane de euro a costat procesul de transformare a fostei banci cehe de stat intr-o institutie financiara moderna. Falimentara in 2000 cand a preluat-o Erste, banca a fost innoita prin investitii in modernizarea sucursalelor si in tehnologii.

    • ETAPELE

    Inainte de preluare, la Ceska sporitelna, casa de economii a Republicii Cehe, mai bine de  45% din creditele acordate erau neperformante. Potrivit presedintelui bancii, lipsa investitiilor lasase Ceska sporitelna cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Procesul de transformare a bancii, inceput in 1999, a cuprins patru etape:  Septembrie 99 – decembrie 99: A avut loc procesul de due-diligence. In aceasta prima faza au fost implicati 100 de reprezentanti ai Erste Bank si 100 din personalul Ceska sporitelna.

    • Martie 2000 – iunie 2000: Planificarea transformarii a fost facuta de 22 de echipe de tranzitie, alcatuite din 300 de specialisti austrieci de la Erste si din reprezentanti ai Ceska sporitelna.
    • Iunie 2000 – decembrie 2001: Faza de aplicare a planului de transformare a avut ca obiectiv restructurarea bancii si cresterea eficientei activitatii. 
    • Ianuarie 2002 – decembrie 2003: odata terminata restructurarea bancii, accentul s-a pus pe cresterea veniturilor si dezvoltarea activitatii bancii.

     

    • SCHIMBARILE

    Dupa 18 luni, Ceska sporitelna era transformata considerabil, spun reprezentantii bancii. In prezent, este cea mai mare banca din Cehia din punct de vedere al numarului de clienti, cu peste cinci milioane. 

    • SUCURSALE: numarul de sucursale a scazut de la peste 1.000 la momentul preluarii la 647 in primul trimestru al anului 2005.
    • ANGAJATI: Dupa preluare, numarul angajatilor a scazut de la 15.500 la aproximativ 12.000, cati are banca in prezent. Reprezentantii bancii spun ca fiecare angajat obisnuit a facut, in medie, 12 zile de training. Efortul total de training a constat in peste 70 de mii de ore de pregatire. 
    • MANAGEMENT: Pentru ca „austriecii nu sunt foarte bine priviti in Cehia, din motive istorice“, la conducerea Ceska sporitelna a fost adus un american, Jack Stack. Americanul, care a lucrat 25 de ani la banca americana Chase Manhattan, spune ca, la nivel de „middle management, mai avem inca probleme in a-i face pe oameni sa isi asume singuri responsabilitati“ – apreciind ca aceasta este una dintre cele mai mari slabiciuni ale bancii, in prezent.

  • INVESTITII: Sperante mari si cam atat

    Fondurile mutuale au inceput anul in forta, cu castiguri intr-o luna cat un depozit bancar pe un an. Acum lucrurile s-au mai linistit, la fonduri nu mai vin la fel de multi investitori, iar castigurile aduse sunt mici.

    Administratorii se plang ca reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sunt prea stricte, ca nu li se permite sa isi dezvolte retele de distributie sau sa isi faca publicitate si isi pun sperantele in orice schimbare de pe piata, chiar si in aparitia unor concurenti. Adevarul ramane insa ca cele mai multe dintre fonduri administreaza sume echivalente cu portofoliul unui investitor mai mare de pe piata de capital, iar pentru a putea supravietui incaseaza comisioane de administrare destul de mari, iar de aici si performantele reduse. In primul trimestru, activele fondurilor mutuale au avansat cu nu mai putin de 20%, atingand aproape nivelul de 70 de milioane de euro – fondurile au reusit sa mai atraga atentia investitorilor prin performantele bune induse de cresterea exploziva de la Bursa. De la mijlocul lunii martie, piata fondurilor a intrat in amorteala deja obisnuita in ultimii ani. 

    „Piata fondurilor merge la fel ca toata piata de capital. A crescut o data cu Bursa, si pe termen mediu credem ca are sanse reale sa isi revina“, spune Dragos Simion, presedintele Quadrant Asset Management, una dintre cele mai vechi societati de administrare de pe piata. Quadrant administreaza doua fonduri mutuale, Stabilo si Integro, si are si o oferta pentru administrarea unor conturi individuale. Un cont individual functioneaza ca un fond mutual, doar ca are un singur investitor, care mandateaza administratorul sa ii administreze banii in anumite limite impuse de acesta. Administratorii vad insa un lucru bun si in faptul ca macar clientii pe care au reusit sa ii atraga la inceputul anului nu au plecat. „Am fost surprins de maturitatea investitorilor, care nu s-au speriat de scaderea datorata reculului Bursei. E adevarat ca am avut iesiri de bani de pe fondurile cu investitii in actiuni. Dar cei mai multi din investitori au intrat in fonduri cu plasamente monetare care au un risc mai redus“, spune Eugen Voicu, presedintele Certinvest, societate care administreaza patru fonduri mutuale.

    Certinvest a fost preluata in urma cu un an si jumatate de Fondul Romano-American de investitii, care spera ca valoarea companiei va creste in paralel cu dezvoltarea pietei romanesti a plasamentelor administrate. Sumele administrate de fonduri raman insa nesemnificative fata de banii pe care bancile le atrag din economiile populatiei sau din li-chiditatile companiilor. Persoanele fizice si companiile au in prezent plasate in depozite la termen in lei sau valuta aproximativ 12 miliarde de euro.

    Administratorii spera insa ca tendinta de migrare a economiilor dinspre depozite bancare clasice catre produse mai sofisticate cum sunt fondurile mutuale, prezenta in Europa Occidentala in ultimii 20-30 de ani, se va resimti in urmatorii ani si pe piata romaneasca. Pe luna aprilie fondurile au reportat performante slabe, cu o crestere medie de doar 0,13% a unitatilor de fond si cu scaderi usoare la nivelul activelor din cauza plecarii unor investitori. Administratorilor pare sa le ramana o singura varianta: sa astepte o noua crestere exploziva a Bursei, care sa atraga din nou atentia investitorilor asupra fondurilor mutuale.

    Cele mai mari doua banci romanesti, BRD si BCR, sunt prezente pe piata fondurilor cu societati de administrare si fonduri. Alte banci puternice, cum ar fi Raiffeisen, Banca Transilvania sau Finansbank, au anuntat ca vor incerca sa aspire economiile populatiei si cu fonduri mutuale. Administratorii independenti, cei care „au dus greul“ in ultimii ani, luptandu-se cu reticentele investitorilor, isi pun acum sperantele chiar si in intrarea unor concurenti. „Intrarea bancilor pe piata fondurilor va da mai multa credibilitate si va da impresia ca fondurile mutuale sunt un lucru serios. Investitorii se vor uita probabil cu mai multa atentie la aceasta alternativa de plasament. Selectia fondurilor in care vor investi va fi facuta insa in functie de performante, si de aceea cred ca intrarea bancilor pe piata reprezinta de fapt un avantaj pentru fondurile mutuale actuale“, crede Dragos Simion de la Quadrant Asset Management. 

    In ultimul an, fondurile mutuale ale bancilor si-au aratat forta de care dispun in atragerea de noi clienti, reusind sa incaseze comisioane de administrare nu numai de pe urma persoanelor fizice ci si a companiilor, aratandu-le avantajele pe care le are un plasament intr-un fond mutual fata de un depozit bancar. Cel mai mare fond de pe piata romaneasca, Simfonia 1, administrat de SG Asset Management, societatea de administrare a BRD – SocGen, a reusit sa atraga printre clienti peste 650 de persoane juridice, in timp ce BCR Clasic, fondul cu plasamente monetare al BCR Asset Management, are aproximativ 120 de investitori persoane juridice. Simfonia 1 are o cota de aproximativ 45% pe piata fondurilor mutuale. Daca multi dintre investitori au reusit sa isi depaseasca frica de o noua frauda pe piata fondurilor, nu acelasi lucru se poate spune si despre CNVM, autoritatea de reglementare si control in domeniul fondurilor de investitii.

    „Se poate spune ca frica de un nou FNI este mai prezenta la CNVM decat in randul investitorilor“, spune presedintele Certinvest. Voicu se plange sa CNVM nu i-a aprobat mai multe materiale publicitare, dintre care unul in care afirma ca un nou FNI nu mai este posibil. Administratorii se plang si de reglementarile prea stricte ale CNVM, care nu le lasa o marja prea mare de manevra in privinta modului in care administreaza banii si le impune limite pentru plasamentele in anumite categorii de instrumente, interzicand altele – cum ar fi produsele financiare derivate, proprietatile imobiliare sau biletele la ordin, chiar daca acestea sunt garantate chiar cu investitii in fond. Legislatia pietei de capital da administratorilor posibilitatea sa lanseze fonduri in care restrictiile sunt mai putine, categorie de fonduri numita in legislatie „alte organisme de plasament colectiv“. Normele de aplicare a legii pentru acest tip de fonduri nu exista insa, urmand sa apara in a doua jumatate a acestui an. 

    „Nu avem ce sa facem. Sa lansam un fond nou de actiuni nu are rost, pentru ca mai avem unul. Sa lansez un fond de obligatiuni din nou nu are rost pentru ca obligatiuni nu se gasesc de cumparat. Asteptam legislatia secundara si ne gandim sa lansam un fond din categoria «alte organisme de plasament colectiv» la care sa avem o libertate mai mare de miscare“, spune Dorin Danescu, directorul SIRA, societate care administreaza un fond de actiuni, Omninvest si unul cu profil monetar, FCEx. Certinvest vrea, de asemenea, sa lanseze un astfel de fond, dar cu investitii pe piata imobiliara.

  • Cinci grame pe zi?

    S-a inviorat putin piata cafelei: pe primele patru luni ale lui 2005, vanzarile au crescut cu 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Dar piata nici n-avea cum sa ramana acolo unde era, adica pe ultimul loc in consumul european. Motivele sunt doua: reducerea accizei si publicitatea.

    Patru grame pe zi este cantitatea medie de cafea pe care, conform statisticilor, o consuma un roman, adica mai putin decat este nevoie pentru o ceasca. Daca ne uitam peste granita, constatam ca aici se bea de cinci ori mai putina cafea decat media europeana, iar explicatia e simpla: pretul mare al cafelei, prohibitiv pentru marea parte a celor 22 de milioane de romani. Iar pretul e mare pentru ca, cel putin deocamdata, cafeaua e purtatoare de accize.

    Scaderea, de la 1 ianuarie 2005, a accizelor la cafea a fost primita cu entuziasm pe piata, una dintre cele mai oscilante in termeni de valoare si volum. A meritat? Pentru Kraft Foods Romania, al doilea jucator de pe piata romaneasca a cafelei, vanzarile au crescut cu peste o cincime (21%) in primele patru luni ale acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, spune Doina Cavache, Corporate Affairs Manager la Kraft Foods Romania (KFRo). „Cresterea consumului de cafea este unul din factorii care a determinat cresterea vanzarilor“, explica Doina Cavache. Alaturi de KFRo, si alte afaceri infloresc pe baza cresterii consumului: cu cat un jucator are volum de vanzare mai mare, cu atat va resimti mai bine, in cifra de afaceri, efectele scaderii accizei. Despre cine e vorba? Primii cinci jucatori de pe piata cafelei sunt – potrivit MEMRB – Elite, Kraft Foods Romania, Maspex, Tchibo si Nestlé. Cu totii si-au vazut afacerile palind in ultimii ani, caci Romania are cel mai scazut nivel al consumului de cafea din Europa – de 1,5 kilograme pe cap de locuitor pe an -, in timp ce media europeana este de circa 7 kg. 

    Cresterea usoara din prima parte a acestui an vine dupa un an de stagnare. Iar in 2003, cafeaua inregistrase o revigorare dupa declinul din anii anteriori, cand romanii au virat, in parte, de la cafeaua ambalata la cea vrac. In plus, piata cafelei este afectata si de fenomenul contrafacerii si al evaziunii fiscale, care reprezinta peste 20% din totalul consumului, potrivit datelor Asociatiei Romane a Cafelei. Ce a impulsonat, totusi, consumul? Scaderea cu 20%, de la 1 ianuarie 2005, a accizelor la cafea s-a tradus in scaderea pretului pe raft cu cateva mii de lei, caci ponderea accizelor in pret variaza intre 10% pana la peste 20%, in functie de tipul cafelei. Concret, scaderea a fost de la de la 1,25 euro/kg la 1 euro/kg la cafeaua ambalata, ceea ce inseamna destul de putin din pretul unui pachet de cafea. La 250 g, reducerea de pret aferenta e de aproximativ 2.000 lei pe pachet.

    Pana la urma, impactul reducerii accizei este tipic pentru o piata competitiva, ca cea a cafelei. Pretul la raft a scazut pentru majoritatea cafelelor de marca. „Nu toate in acelasi timp si nu in aceleasi proportii, dar consumatorul simte“, crede Paul Nuber, director general al Nestlé Romania. Dar scaderea pretului la producator nu-i neaparat totuna cu pretul mai mic la raft. Pentru ca cele cateva mii de lei pot inseamna, de multe ori, un avantaj nu pentru cumparatori, ci pentru comercianti. Unii prefera sa-si rotunjeasca astfel marjele – si asa destul de reduse – si / sau sa-si finanteze activitatile de marketing, spune Adrian Orodan, director de marketing la Safilar, firma care importa si distribuie marca Dowe Egberts, detinuta de Sara Lee.

    La capuccino, modificarile sunt chiar mai mici, din cauza continutul mic de cafea, care „dilueaza“ si mai mult scaderea de pret.

    Dar desi nu inseamna mare lucru pentru buzunarul cumparatorului, scaderea accizelor de la 1 ianuarie inseamna totusi un mare pas spre eliminarea accizelor, estimata pentru 2007. In UE cafeaua nu intra in categoria produselor de lux, deci nu e purtatoare de accize.

    Romania are acum cele mai mari accize la cafea dintre toate tarile din Europa, introduse printr-un act normativ din 1998, cand a fost clasificata ca un bun de lux. Tari precum Ungaria, Cehia, Lituania nu au deloc accize, in timp ce Bulgaria, Letonia sau Croatia au accize de aproape doua ori mai mici.

    Un alt efect al scaderii accizei va fi accentuarea unui fenomen timid deocamdata: orientarea consumatorului catre produsele de calitate superioara. Jucatorii din piata cafelei spun ca vracurile vor pierde teren in favoarea cafelei ambalate. 

    In plus, interesul consumatorilor va migra catre produse pozitionate in segmente superioare: din economic spre mediu, din mediu spre premium.

    Pe de alta parte, in viitorul apropiat consumul de cafea ambalata va creste, dar acest lucru se va datora in special investitiilor mari in publicitate si cresterii puterii de cumparare a consumatorului roman. Dar poate si investitiile masive in publicitate au avut partea lor de „vina“. Numai in 2004 cheltuielile pentru promovare au crescut cu peste 25% fata de 2003. 

    La rate card, publicitatea la cafea a atins un total de 72,5 milioane de euro in 2004, fata de 57 de milioane in 2003, conform informatiilor Alfacont Mediatrack. Iar 2005 a pornit la fel de vijelios: in primele patru luni, actorii de pe piata cafelei au platit pentru faima nu mai putin de 27,3 milioane de euro. Dar in afara de banii producatorilor (publicitatea) si banii de cheltuiala ai consumatorului, si alti factori au un cuvant de spus pe piata cafelei.

    Evolutia pietei cafelei este influentata si de dezvoltarea puternica a retelelor comerciale moderne. Vanzarile de cafea ambalata cresc datorita ofertelor speciale de pret sau multipack, consumatorii fiind astfel tentati sa cumpere – si implicit sa bea – mai multa cafea decat ar cumpara in mod normal.

    Anul 2004 a fost unul prost – iar loc de mai rau, nu prea mai era, dupa spusele jucatorii. Deci cresterile de anul acesta sunt oarecum firesti si compensatorii. Intrebarea cheie e acum cat „elan“ are cresterea si daca va continua. 

  • Cafeaua de dimineata

    Romania are cel mai scazut nivel al consumului de cafea pe cap de locuitor din Europa (de 1,5 kilograme pe cap de locuitor pe an), in timp ce media europeana este de circa 7 kg. Consumul de cafea are si el particularitatile lui pe piata din Romania, dupa cum arata un studiu realizat de Daedalus Consulting.

    CEL PUTIN O CAFEA pe saptamana au consumat 84,5% dintre persoanele adulte, indiferent ca aceasta a fost cafea naturala, ness / cafea instant sau cappuccino.

    FEMEILE consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (91,1% fata de 77,4%).  90,5% din persoanele cu varste peste 30 de ani sunt consumatori de cafea intr-o proportie mai mare decat persoanele mai tinere 76,3%.

    CAFEAUA NATURALA este, de departe, cea mai consumata (77,2% din populatie), in timp ce 15,1% dintre respondenti consuma ness / cafea instant si 8,7% consuma cappuccino.

    SURSA: DAEDALUS. STUDIUL A FOST REALIZAT PE UN ESANTION DE 1.223 DE RESPONDENTI SI ESTE REPREZENTATIV PENTRU PERSOANELE CU VARSTA CUPRINSA INTRE 18 SI 65 DE ANI, DIN MEDIUL URBAN. DATELE AU FOST CULESE IN IUNIE 2004.

  • Cum se naste un stat?

    Daca scoicile se vor ieftini in restaurantele frantuzesti, este posibil ca, pe viitor, Europa sa devina un superstat, cu 450 milioane de locuitori. Soarta Constitutiei Europene si, prin consecinta, a  constructiei Uniunii Europene, poate fi decisa in aceste zile de cateva voturi. Ale unui olandez sau ale unui francez. In cele doua tari dezbaterile pro si contra sunt la ordinea zilei.

    Daniel M. a trait in Romania pana in urma cu cativa ani, cand s-a mutat in Franta. De cateva luni, a primit cetatenia franceza. Iar pe 29 mai va vota pentru prima oara avand aceasta calitate. Primul lui vot francez va fi totodata un prim vot european. Asa s-au potrivit lucrurile.

    Momentul e delicat. Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, asa-zisa Constitutie Europeana, trebuie sa fie ratificat de toate statele membre UE. Deadline: noiembrie 2006. Cateva au facut deja acest lucru, in altele procesul de ratificare urmeaza sa aiba loc. „Nucile“ tari sunt Franta, Olanda si Marea Britanie. 

    Primul hop cu adevarat dificil este referendumul care va avea loc in Franta. Toate sondajele de opinie, cu exceptia unuia singur, arata ca francezii vor vota impotriva. Desi numerosi lideri francezi (in frunte cu Valery Giscard D’Estaing care este „parintele Constitutiei“) sustin cu tarie Tratatul. La fel, cel putin la nivel declarativ, toate partidele importante din Franta. 

    „Francezii, pe langa ca sunt contestatari de felul lor, mai sunt si nemultumiti de actualul guvern“, explica Daniel M. O arata si sondajele de opinie conform carora va fi mai degraba un vot impotriva lui Jacques Chirac, presedintele cu popularitate in scadere. Poate de aceea, Chirac a lansat in acest an ideea reducerii de TVA la restaurante, de la 19,5 la 14%. Se stie, patronii de restaurante se bucura de influenta in randul populatiei. Iar cei din Franta au anuntat ca vor vota impotriva Constitutiei daca aceste taxe nu vor fi reduse. Iata cum, in ultima vreme, taxele restaurantelor franceze au ajuns subiect de negocieri acerbe in randul expertilor europeni. Si, cine stie, poate ca viitorul Europei va depinde de ieftinirea fripturii de iepure. 

    De altfel, campania oficiala pentru referendumul din Franta a fost dominata de eforturi cu adevarat mari ale autoritatilor, ajutate de confrati europeni si de dezbateri indarjite. Chiar si numele Romaniei a ajuns subiect de disputa. Intr-o emisiune televizata, un deputat al Uniunii pentru Miscarea Populara, Nicolas Dupont Aignan, a criticat faptul ca, „de curand, Romania a fost introdusa pe tacute in UE, pentru a nu atrage atentia francezilor care sunt majoritar contra aderarii Romaniei“. In replica, socialista Segolene Royale a atras atentia ca, dupa ce, la Ialta, estul Europei „a fost vandut“, francezii au  inchis ochii si au lasat lucrurile asa.. „Avem o datorie fata de aceste tari“, a aratat ea.

    Un alt motiv pentru care francezii se opun este convingerea acestora  ca, astfel, s-ar renegocia o Constitutie mai buna (asa marturisesc 61% dintre cei care spun ca vor vota Nu). Nu va fi o renegociere, precizeaza presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Suntem 25. Cu tot respectul cuvenit fiecarui stat UE in parte, exista multe altele care au ratificat Tratatul, ori care il vor ratifica, asa ca n-ar fi deloc realist ca acum sa redeschidem negocierile. „Practic – a spus Barroso – nu exista un «plan B». Votul negativ ar fi perceput ca o slabiciune deopotriva a Frantei si a  Europei. Americanii si chinezii vor spune ca europenii nu sunt capabili sa se puna de acord“, a atras el atentia, adaugand ca respingerea Constitutiei ar putea influenta negativ economia europeana. „Investitorii vor certitudini, securitate. Iar un Nu ar insemna un mare semn de intrebare. Caci incertitudinea e rea pentru economie. Atat pentru consum cat si pentru investitii.“ 

    La randul lui, liderul opozitiei italiene, Romano Prodi, a declarat ca, daca va respinge Constitutia, Franta va deveni „mai rau decat oaia neagra“ a Europei. „Nu ar mai exista Europa. Am trece printr-o criza de proportii.“  Admitand ca textul Constitutiei e perfectibil, Prodi a incercat sa miste coarda sensibila a francezilor: „Toata lumea stie ca nu poate exista Europa fara Franta, dar si Franta trebuie sa inteleaga ce sansa are cu Europa. Singura, ar fi foarte slaba“. Aceeasi idee a fost lansata si de presedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens: „E nevoie de o Franta  puternica in Europa, nu una care sa stea sa se uite de pe margine“. Jacques Chirac are un discurs asemanator:  „Ce autoritate morala va mai avea Franta in viitoarele structuri europene daca ar spune Nu?“. La fel Jo Leinen, presedintele Comitetului Con-stitutional si membru al Comitetului de Politica Externa al PE, care are si o explicatie plina de umor: „In general, francezilor le place drama si, ca atare, totul trebuie sa fie dramatic pentru a fi si interesant“.

    Sondajele de pana acum ii arata insa drept cei mai inversunati oponenti ai Constitutiei europene nu pe francezi ci pe brita-nici, care n-au acceptat nici trecerea la moneda euro. Principala tema a dezbaterii britanice este legata de transferul a prea multa putere la Bruxelles. „Functionarii de acolo ar putea crede ca sunt destul de destepti incat sa decida pentru oamenii de rand; insa e nevoie ca acestia sa decida, la nivel local, sa aiba control asupra deciziilor care ii privesc“, spun opozantii Constitutiei. Ei vad respingerea ca pe o modalitate de a continua/incuraja reformele din Europa si nu ca pe o cale de a iesi din UE. „Cum poti reforma UE daca nu vrei sa fi parte a UE inca de la inceput?“, se intreaba sustinatorii Constitutiei. Eurodeputatul Timothy Kirkhope, liderul conservatorilor din PE, care a fost si membru al Conventiei Constitutionale (forul in care s-a plamadit Constitutia europeana), are o pozitie clara: „Europa nu are nevoie de o Constitutie; un Tratat simplificat ar fi suficient pentru modernizarea si buna functionare a UE“. 

    Putini sunt cei care par sa ia in serios componenta olandeza a ecuatiei. Desi, la referendumul care va avea loc aici, pe 1 iunie, oamenii sunt mai tentati sa spuna Nu. Dincolo de respingerea ideii de superstat european, si temerile de pierdere a identitatii nationale, a mai aparut o problema Lucrurile au luat o turnura proasta dupa ce directorul Bancii Nationale, Het Parool, a declarat ca moneda nationala (guldenul) a fost subevaluata cu 5-10% in momentul trecerii la euro (2001). Declaratia a fost sustinuta si de ministrul de finante, Gerrit Zalm, desi anterior, acesta sustinuse contrariul. Asa ca acum, afirma Mark Beunderman de la publicatia online EUObserver, principala tema de discutie in campania olandeza este acea subevaluare a guldenului si inflatia care a urmat trecerii la euro, lucru care a facut ca atunci noua moneda sa fie impopulara in Olanda. 

    „In orice caz, va fi un vot strans, dar nu sunt sigur pentru Da“, a declarat ministrul Zelm. Potrivit unui sondaj comandat de guvern, 40% dintre olandezi vor vota impotriva si 39% in favoarea Constitutiei. Autorii sondajului scot insa in evidenta un lucru interesant: doua treimi dintre cei care vor vota Nu sunt convinsi ca Parlamentul nu va tine cont de referendum si va ratifica Tratatul. „Cinism olandez tipic“, sustin autorii sondajului. Tot sondajele dezvaluie insa ca dezbaterile se fac mai ales dupa ureche. O treime dintre cetatenii UE nu  auzisera, la inceputul acestui an, ca ar exista macar un proiect de Constitutie europeana, in vreme ce mai bine de jumatate (56%) au habar ca exista, dar nu stiu mare lucru despre prevederile ei. Cei  mai putin informati erau, la sfarsitul anului trecut, spaniolii, portughezii, irlandezii si britanicii. Dintre cei care se opun adoptarii Constitutiei majoritatea critica „pierderea suveranitatii nationale“ (37%). „Procesul de ratificare a Constitutiei va avea succes numai daca guvernele si alti actori relevanti se mobilizeaza pentru a furniza informatii cetatenilor, pentru a asigura o dezbatere cu adevarat informata“, a comentat vicepresedintele Comisiei Europene, Margot Wallstrom. Asadar, ce aduce nou aceasta Constitutie? 

    In principiu, documentul, desavarsit in cadrul Conventiei privind viitorul Europei si semnat la Roma, la 29 octombrie 2004, ar urma sa inlocuiasca multitudinea de tratate existente ale UE. „Conventia Europeana a propus un concept pentru o Uniune de dimensiunea continentului, adaptata secolului 21, concept care sa-i aduca Europei unitate, respectandu-i, in acelasi timp, diversitatea“, a explicat ambasadorul Ion Jinga, participant la Conventie. Chiar daca initiatorii n-au spus-o explicit, Constitutia creeaza premisele unui stat federal. Deocamdata, cele mai mari noutati sunt clauza de solidaritate, in cazul unui atac extern asupra uneia dintre statele UE, care permite, practic, o politica de aparare comuna si infiintarea posturilor de presedinte al Consiliului European si, mai ales, de ministru de externe, ceea ce sugereaza o politica externa comuna. Alte aspecte importante: puterea juridica pe care o vor avea prevederile din Carta Drepturilor Fundamentale, faptul ca UE va capata personalitate juridica unica, extinderea competentelor UE in domeniul sanatatii publice si crearea unei baze juridice europene pentru problemele de interes general, infiintarea unui Parchet European contra fraudelor la bugetul comunitar si a criminalitatii grave trasfronstaliere, care va putea declansa anchete penale si propune inceperea urmaririi penale. Si, de asemenea, introducerea, in premiera, a unei clauze care permite parasirea UE daca un stat membru doreste acest lucru.

    O problema pe care Constitutia nu o rezolva este cea ridicata de Biserica catolica (care sustine totusi, oficial, Constitutia europeana) si de activistii religiosi, feministi si gruparile pro-viata, respectiv pro-avort. Ale cui drepturi sa le protejezi mai intai?, pare intrebarea iscata de aici. „Nu e suficient sa exprimi protejarea demnitatii umane, cata vreme lasi posibilitatea ca aceasta sa poata fi incalcata in unele jurisdictii“, spune, de exemplu, John Smeaton, de la societatea de protectie a copiilor nenascuti, care considera ca drepturile femeilor au devenit mai mari decat ale nenascutilor. Ingrijorari asemanatoare sunt si referitor la eutanasie. In sfarsit, Biserica catolica ar putea sa fie nevoita sa accepte preoti-femei, conform principiului nediscriminarii. Deocamdata, noul papa, Benedict al XVI-lea s-a multumit doar sa constate ca „pentru unii, Biserica catolica si Constitutia europeana au pozitii ireconciliabile la acest capitol“.

    Acestea sunt doar cateva elemente ale complexei probleme ridicate de Constitutia europeana. Iar rezolvarea lor poate sta intr-un singur vot. Cine stie, poate in cel al lui Daniel M. care n-a mancat scoici in restaurantele din Romania, ci doar salam cu soia.

  • Masochistii din PSD

    Saptamana trecuta, PSD a anuntat ca vrea sa promoveze un proiect de lege prin care cei care au averi de peste un milion de euro sa fie impozitati mai mult. Mihai Tanasescu a explicat aceasta initiativa prin aceea ca „ideea de baza este ca resimtim nevoia unei solidaritati pentru paturile mai sarace“.

     

     Tot Mihai Tanasescu a precizat ca initiativa nu-i apartine, dar ca partidul l-a desemnat sa se ocupe de acest proiect. Cred ca nici fostul ministru de finante in guvernul Nastase nu crede in acest proiect, avand in vedere ca a tinut sa precizeze ca ideea nu-i apartine. Proasta idee. Proasta initiativa. Cum ar putea sa fie PSD credibil in ochii oamenilor sau chiar ai propriului electorat – cel sarac – cu un asemenea proiect, cand numele liderilor partidului tin capul de afis al ziarelor cu averile, mostenirile sau matusile lor?

     

    Este adevarat ca oamenii din PSD stiu foarte bine ce inseamna un milion de euro. Si multi altii din cei care au trecut sau sunt la putere. „Paturile mai sarace“ mai putin. Asta inseamna ca liderii PSD sunt masochisti, pentru ca vor si cer din proprie initiativa sa fie impozitati mai mult. Acest lucru e impotriva firii umane, fiindca omul intotdeauna doreste sa plateasca la stat mai putin. De aia s-au inventat paradisurile fiscale, de aia sunt platiti foarte bine consultantii fiscali si avocatii.

     

    Nu mai tine sa plangi pe umerii saracilor cand cei din PSD au facut bani fiind angajati in sectorul de stat, unde se plateste cel mai prost. Iluzia PSD ca trebuie sa fie solidar cu patura saraca pentru ca de aici vin voturile se duce. Chiar PSD se bate cu pumnul in piept ca in timpul guvernarii sale a crescut puterea de cumparare a poporului. Ceea ce este perfect adevarat.

     

    Eu militez ca oamenii bogati sa fie si mai bogati. Si sa fie impozitati la acelasi nivel „cu patura saraca“ de care are grija PSD. Chiar as milita ca aceia cu peste un milion de euro avere sa fie impozitati mai putin. O tara are nevoie de oameni bogati, are nevoie de ambitia lor, de parvenirea lor, de egoismul lor, de zgarcenia lor, de mintea lor. Daca au facut avere furand, cu atat mai bine. Este problema justitiei, plus ca statul are de unde sa le ia averea inapoi.

     

    Bogatii imping lucrurile inainte. Ei au curajul si banii sa investeasca. Ei pot sa miste din punct de vedere economic o zona sau alta. Ei incearca sa-i gaseasca pe cei mai talentati si sa castige de pe urma mintii lor.

    Nu asa face Bill Gates, cel mai bogat om din lume? Si an de an devine si mai bogat, iar Unchiul Sam de-abia asteapta sa incaseze impozitele. Cum ar putea  Mihai Tanasescu sa-i explice initiativa PSD lui Catalin Olteanu, cel care la 28 de ani a negociat cu Microsoft vanzarea unei companii si care a castigat deja cel mai probabil un milion de euro din soft? Cu ce l-a ajutat PSD? I-a scris softul?

     

    Sau cu ce drept ar veni PSD (exceptandu-l pe acela ca are initiativa legislativa, fiind in Parlament) sa-i spuna  lui Lucian Butnaru, care a luat 3 milioane de euro din vanzarea propriei companiei de soft, Akela, ca trebuie sa dea pentru „patura saraca“? E el de vina ca exista „patura saraca“? Lasati-i pe cei care au facut averi sa faca si mai multi bani. Sa fie si mai bogati. Incurajati-i pe toti sa devina milionari in euro, sa-si puna mintea la contributie ca sa castige si mai mult. Dupa ce vor deveni atat de bogati, multi se vor gandi din proprie initiativa sa dea inapoi societatii ceva din ceea ce au acumulat. Si vor da mai mult decat daca i-ai impozita acum mai mult decat pe ceilalti.

     

    Uitati-va la Bill Gates. Toata averea lui o va dona unei fundatii. Copiii lui vor lua cate 10 milioane de dolari fiecare. Atat. Restul, peste 40 de miliarde de dolari (PIB-ul Romaniei are intr-un an circa 80 de miliarde de dolari) urmeaza sa sustina dupa moartea lui programe sociale, de cercetare si de dezvoltare.

     

    Dar americanii l-au incurajat pe creatorul Microsoft sa faca bani prin toate mijloacele. Imediat dupa ce a preluat puterea in 2000, George W. Bush a dat o lege prin care cei care plateau dividende mari beneficiau de impozite mai mici. Si tot Bush a dat o lege conform careia companiile care isi aduc in tara profiturile „ascunse“ prin paradisurile fiscale vor plati un impozit mai mic.

     

    De aceea, cei mai multi oameni bogati din lume sunt americani. Dar statul american are grija ca, daca un om bogat doneaza bani unui spital sau unui centru de cercetare, sa plateasca taxe mai mici.   

    Cota unica a adus bani mai multi pentru cei care au venituri mai mari. Asa si trebuie. Daca PSD vrea ca milionarii in euro sa plateasca impozite mai mari, atunci altii ar trebui sa vina cu o initiativa contrara. Dezvoltarea Romaniei, care este un proces inevitabil, va aduce la suprafata oameni bogati. Acolo sunt voturile.