BusinessMagazin

Author: adison

  • Lupta cu fortele pietei

    Nirvana unui agent imobiliar inzestrat cu simtul umorului si cu duhul gandirii ar putea fi, cred eu, momentul in care ar vinde casa lui Adam Smith. Eh? Adica SA SCOTI PE PIATA si SA VINZI casa in care a trait o perioada si unde a murit parintele capitalismului! Sa-ti iei comisionul dupa ce ai efectuat vanzarea la CEL MAI BUN PRET, decis, desigur, de FORTELE PIETEI! Acesta e business adevarat, asa simti ca traiesti!

    Nu bat campii: consiliul local din Edinburgh a decis sa ignore solicitarile celor ce sugerau transformarea imobilului, construit in 1691 (in Tara Romaneasca domnea Constantin Brancoveanu, iar in Moldova Constantin Cantemir) in muzeu sau centru de studii si, spune The Scotsman, l-a scos la vanzare cu un pret de pornire de 700.000 de lire sterline.

    Agentii imobiliari au apreciat, desigur, ca vor exista o multime de solicitari pentru cladire, care ar putea deveni cladire de birouri sau de locuinte. Comentariile, pe site-ul ziarului sau pe blogurile ce au preluat informatia au mers de la indignare la sugestii de genul „sa faca fast-food unde clientii sa liciteze pentru sandvisuri“. Iar un oficial al consiliului a tinut sa precizeze, nefericit, ca „multe din cladirile din Edinburgh au o importanta istorica semnificativa. Astfel incat, atunci cand hotaram asupra viitorului unui imobil, incercam sa ne dam seama daca este mai bine sa ramana in domeniul public sau sa fie vanduta“. De unde rezulta ca oficialii din administratii sunt cam la fel in lumea intreaga.

    Am citit stirea din Scotsman in ziua in care se incheia, aparent, la nivelul presei din Romania, disputa si discutiile legate de viitorul Gradinii Zoologice de la Baneasa si nu am putut sa nu remarc o paralela. Adica te pui cu fortele pietei? Si ce daca intr-un loc a trait Adam Smith si in celalalt elefantul Gaia?

    Pe urma mintea mi-a luat-o aiurea, dar am zis „de ce nu?“ si am dat ceva cautari pe internet, care s-au soldat cu urmatoarele rezultate: unu – New Yorkul este un oras mic; doi – cu toate acestea, un Manhattan de 60 de kilometri patrati isi permite sa tina un parc de trei kilometri patrati si jumatate; trei – Central Park, pentru ca despre acesta este vorba, este de doua ori mai mare decat Monaco si de opt ori mai mare decat Vaticanul; patru – valoarea imobiliara a parcului este de 528.783.552.000 de dolari, calculata de o companie imobiliara: cinci si cinci prim – in New York exista cinci gradini zoologice, din care una in nesuferitul acela de Central Park.

    Acum intelegeti de ce zic ca actualul primar si fostii primari ai New York-ului au fost niste fraieri. Cum sa ratezi o afacere de 500 de miliarde de dolari? Cate cladiri de birouri, frumos stivuite, nu si-ar gasi locul acolo, inlocuind verdeata aia nesuferita si gazele care te bazaie si florile care alimenteaza alergiile?

    Sa-i invatam noi, urmand, desigur, exemplul urmasilor lui Adam Smith (nu-i vorba ca unii s-au descurcat binisor si fara exemple din Edinburgh).

    Acuma or sa vina unii sa-mi reproseze la povestea cu Zoo ca legislatia europeana prevede nu stiu ce pentru animale si nu stiu cum pentru oameni si ca e mult mai bine sa nu avem deloc decat sa ducem grija, orice va fi insemnand aceasta. E cat se poate de adevarat, dar scuza cu legislatia europeana am auzit-o de atatea ori incat am devenit nu numai imun, ci si alergic. Europenii permit ca una din cele mai importante creatii ale naturii, adica oamenii, sa traiasca asa cum se traieste in Bucuresti, adica peste 9.000 de oameni pe kilometrul patrat, de trei ori mai mult decat la Berlin, Viena sau Budapesta.

    Daca nu se supara pentru aceste date, daca sunt ele reale, si nici pentru circulatia si pentru mizeria si pentru toate celelalte minuni din Bucuresti, ar trebui sa nu se supere foarte rau nici pentru problemele ursilor de la Baneasa.

    Pe de alta parte nu pot sa nu gandesc, adamsmithian, „…te pui cu fortele pietei?“.

  • Noua revolutie sexuala in disco

    Aceasta poza e mai degreaba ironica, dat fiind ca ideea de cluburi de noapte sau discoteci, cum erau candva cunoscute, a fost inventata de gay, pentru gay, ele fiind gandite ca un loc al eliberarii sexuale absolute.

    La New York, scena disco era la inceputuri aproape in totalitate gay. Toate numele importante ale scenei, incluzand aici DJ legendari ca Nicky Siano si Larry Levan, erau gay. Cluburile serveau adeseori drept paravane destul de transparente de care se foloseau barbatii gay pentru a se intalni, iar petrecerile se organizau in bai turcesti si alte locuri unde se puteau agata usor alti barbati.

    In mod similar, scena house care s-a dezvoltat in jurul clubului The Warehouse din Chicago avea la baza ideea unui loc de intalnire pentru barbatii gay, avandu-l in centru pe legendarul DJ gay Frankie Knuckles.

    Muzica era doar o coloana sonora pentru sexul si drogurile la care se dedau din plin cei ce frecventau acest loc – de unde si mesajele de dragoste si stare de bine indusa de droguri, care constituie substratul majoritatii inregistrarilor house si disco.

    Asa cum o spune si creativul grup disco MFSB, „Dragostea este mesajul” (Love Is The Message). Vizitati orice oras european si veti vedea imediat ca inca asa stau lucrurile: cluburile de gay au, inevitabil, cea mai buna muzica, cei mai buni DJ si cea mai buna atmosfera.

    Hercules and Love Affair au aparut tocmai in acest spirit de reviriment al genului disco. Intr-o epoca in care producatorii muzicii dance sunt in numar din ce in ce mai mare barbati albi care lucreaza singuri, acasa la ei, Hercules and Love Affair apar ca o trimitere la originile extrovertite, teatrale si foarte gay ale scenei cluburilor.

    Uitati-va numai la componenta: Antony Hegarty, interpret castigator al Premiului Mercury si artist gay radical, un break-dancer gay numit Shayne, un vocalist transsexual pe nume Nomi si Kim Ann Foxmann, o lesbiana care conducea un club renumit pentru atitudinea extrem de liberala fata de nuditate, consum de droguri si sex in public.

    Vi-i puteti inchipui pe paznicii de la usa dandu-le drumul acestor oameni in Bamboo? Nici eu.

    Din punct de vedere muzical, Hercules and Love Affair exploateaza sound-ul disco vechi. Una dintre cele mai puternice influente din muzica lor o reprezinta Arthur Russell, producator gay experimental si violoncelist care a murit de SIDA in 1992.

    Ritmurile disco usor neingrijite care se misca greoi constitutie referiri directe la creatia acestuia, care combina muzica clasica, minimalism tip Philip Glass si disco hedonist.

    Una dintre principalele probleme ale scenei disco – si ale celei house careia i-a dat nastere – au fost insa din totdeauna versurile. Melodii despre cat tare „simti dragostea” sau vrei „s-o faci” pot deveni cam obositoare dupa al unsprezecelea sau a douasprezecelea disc, iar muzica house, mai ales, este raspunzatoare de niste crime impotriva umanitatii in materie de versuri.

    Mult prea des ai impresia ca producatorii au luat pe sus vreo fata de pe strada ca sa cante despre dragoste sau despre o absurditate de genul „du-ma pe culmi”, fara a gandi bine cuvintele.

    Tocmai aici isi dau adevarata lor masura Hercules and Love Affair. Gratie eforturilor versificatoare ale lui Antony Hegarty (solistul Antony and the Johnsons), Hercules and Love Affair produc cantece care abordeaza subiecte infricosator de profunde. Antony, spre exemplu, canta foarte mult despre realocarea genului. Ce e realocarea genului? Nu stiu sigur, dar suna destul de grav.

    Cu o voce mai potrivita pentru opera decat pentru disco, Antony confera un element complet nou muzicii lui Andy Butler – creierul proiectului. Piesele au o tenta melancolica distinctiva, iar continutul liric este atat plin de analiza de sine, incat efectul de ansamblu suna aproape la fel cum ar suna ceva creat de The Smiths, daca acestia ar fi rugati sa produca un album disco.

    Stim cu totii ce s-a intamplat cu hedonismul fara griji al sfarsitului anilor saptezeci si inceputul anilor optzeci. Aparitia SIDA a decimat scena gay, luand cu sine multe dintre cele mai stralucitoare stele ale sale si facand loc unui atmosfere mult mai intunecate si amenintatoare.

    Acest aer de stanjeneala se regaseste din plin pe cea de-a doua jumatate a albumului, care ar putea fi probabil caracterizat drept „disco post-SIDA”, iar aerul de tristete face ca albumul lor autointitulat sa fie datator de subtile satisfactii celor care-l asculta. Mesajul ramane dragostea, numai ca de aceasta data este o aventura intre un erou grec si o „drag queen” pe moarte ce sufera de dismorfie.

    In romaneste de Loredana Fratila-Cristescu

  • Vanzarile real Romania, mai mari de patru ori

    "Deschiderea a sase noi magazine (…) ne-a plasat intre cele mai dinamice lanturi de hipermarketuri de pe piata romaneasca. Suntem multumiti cu vanzarile realizate anul trecut, atat la nivelul magazinelor existente cat si a celor noi deschise", a declarat Tjeerd Jegen, Managing Director real Hypermarket Romania.

    Pentru acest an, compania are planificate sapte noi magazine, ceea ce inseamna o investitie suplimentara de 140 de milioane de euro. Astfel, la finalul anului compania ar urma sa-si atinga obiectivul de a avea o retea de 21 de magazine operationale.

    La nivel international, vanzarile real au crescut anul trecut cu 25,4% – pana la 11 miliarde de euro. La acest lucru au contribuit achizitiile, din 2006, a retelelor Wal-Mart din Germania si Geant din Polonia.

    Pe piata hipermarketurilor din Romania mai sunt prezente retelele Carrefour, Auchan, Cora, dar si comercianti romani ca Pic sau Trident Medias.

  • Gartner: Doar 700.000 de computere vandute in 2007

    Evaluarea pietei de PC-uri din Romania realizata de compania Gartner nu coincide insa cu cea a companiei IDC, care a calculat piata computerelor din 2007 la un numar total de 944.000 de unitati vandute.

    Diferenta este data de faptul ca cele doua companii de cercetare de piata utilizeaza metode diferite de calcul, situatie care se regaseste in cea mai mare parte a studiilor cu acelasi subiect publicate de acestea.

    Datele Gartner indica faptul ca din punctul de vedere al vanzarilor, Romania a devansat Ungaria, unde au fost vandute 636.042 de unitati anul trecut.

    Cu toate acestea, este inca in urma Republicii Cehe care a inregistrat vanzari totale de 998.507 de computere sau a Poloniei, unde vanzarile depasesc 3,1 milioane de unitati.

  • GAV Scholz&Friends are Client Service Director german

    Acesta va coordona departamentul de Client Service al Scholz&Friends, va mentine legatura cu celelalte fifiale ale agentiei si va participa la dezvoltarea strategiei GAV Scholz&Friends.
    Pana acum, Sochaczewsky a mai lucrat in birourile Scholz&Friends din Paris si Berlin.

    Agentia GAV (Generic Audiovizual) a fost infintata in 2003, iar in 2005 s-a afiliat retelei internationale Scholz&Friends devenind GAV Scholz&Friends Bucuresti. Scholz&Friends este o retea germana, singura owner-managed din Europa si are sedii la Berlin si Hamburg.

    Printre clientii GAV Scholz&Friends se numara Mercedes-Benz SRL, Asociatia pentru Relatii Comunitare Romania, Brita, Raiffeisen Leasing, Balkan, Cramele Halewood, Sibiu Jazz Festival, Unilever si Unity.

  • IKEA a vandut peste 11 milioane de produse

    Magazinul din Baneasa, deschis in martie 2007, in urma unei investitii de circa 25 de milioane de euro, a fost vizitat in cele 12 luni de la inaugurare de aproximativ 2,7 milioane de persoane.

    Acestia au cumparat, potrivit unui anunt al companiei, peste 11 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii.

    Din categoria mobilier, cele mai bine vandute produse au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 18.100 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 14.170 de bucati, corpurile de bucatarie FAKTUM, cu peste 12.000 de unitati vandute si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.900 de unitati vandute. Din randul decoratiunilor si accesoriilor, cele mai solicitate produse au fost cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), cu un total de peste 70.000 de bucati, si cele din familia IKEA Stockholm (perne decorative, covoare, vaze, lampi, suporti de lumanari etc.) cu peste 35.000 bucati, se arata intr-un comunicat al IKEA.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • Cate credite ne mai permitem

    Piata bancara a ultimelor zece luni a aratat ca un veritabil camp de lupta: eliberati rand pe rand de restrictiile impuse de banca centrala, bancherii au lansat o adevarata ofensiva a ofertelor. Creditele de mare valoare cu avans zero si ratele ce pot urca spre 65-70% din veniturile lunare au devenit magneti pentru atragerea in sucursale a doritorilor de imprumuturi.
    In fata unei competitii greu de combatut, nici bancile obligate sa-si finanteze clientii respectand inca restrictiile BNR nu au stat cu mainile in san. Armele puse in lupta: credite de pana la 20.000 de euro fara garantii, finantari in monede exotice (percepute ca foarte ieftine datorita dobanzilor mici afisate) sau posibilitatea de a rambursa in 30-40 de ani banii imprumutati.

    In acelasi timp, intr-o economie care pana spre finele anului trecut nu dadea aproape nici un semn ca va incepe sa scartaie, multi au lasat prudenta la o parte atunci cand au mers la banca sa ia un credit. Asa s-a ajuns ca in ianuarie 2008 volumul imprumuturilor acordate de banci populatiei si firmelor sa fie cu peste 70% mai mare decat in aceeasi luna a anului trecut, ajungand la peste 155 de miliarde de lei (42,3 miliarde de euro), potrivit statisticilor BNR.

    Petrecerea s-a terminat insa la fel de abrupt cum a si inceput: cresterea dobanzilor si deprecierea accentuata a leului in fata euro au cazut ca o ploaie rece. Pentru un credit in euro luat in vara anului trecut, rata lunara in lei este acum cu circa 20% mai mare, doar ca urmare a deprecierii leului si fara a mai pune la socoteala sporurile generate de dobanzile in crestere.

    Cei care s-au indatorat pe atunci la 65-70% din veniturile lunare „sunt nevoiti acum sa isi lase la banca aproape tot salariul“, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank. In atari conditii, crede Dumitru, „probabil ca nu va mai trece mult pana cand aceasta intreaga nebunie a pietei bancare de anul trecut isi va arata nota de plata“.

    Frenezia cu care bancherii au adoptat normele noi de creditare „majoreaza semnificativ riscul din sistemul bancar“, considera si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA). Astfel, in functie si de felul cum va merge economia, probabil ca procentul creditelor neperformante va ajunge anul acesta la 3% din total, estimeaza Cabat, iar pentru creditele de consum se va majora spre 6%. Prin comparatie cu nivelul actual – situat la circa 1% din total in cazul creditelor pentru populatie si firme, potrivit statisticilor BNR – cresterea e intr-un singur an de la simplu la triplu.

    O astfel de majorare pare nefiresc de mare inclusiv raportat la cele din alte tari central si est-europene. Spre exemplu, in Cehia procentul de credite neperformante este de circa 3% din total „si nu a avut tendinta de a creste pana acum“, declara pentru BUSINESS Magazin Pavel Sobisek, economist-sef al UniCredit Bank Cehia. Nici in Slovacia, o alta tara in care creditul acordat persoanelor fizice a „explodat in ultimii trei ani“, potrivit lui Liubomír Korsnák, analist la UniCredit Bank Slovacia, „calitatea portofoliilor nu a inregistrat o inrautatire semnificativa“, iar in 2007 procentul creditelor neperformante era de 3,4%.

    Exista totusi si o alta fata a tabloului, pentru ca din multe puncte de vedere experienta romaneasca se decupleaza total de cea a tarilor vecine. In primul rand, chiar daca procentul creditelor neperformante este inca foarte mic, volumul acestora a ajuns la 1,2 miliarde de lei (350 de milioane de euro) in ianuarie 2008, adica de peste trei ori mai mare fata de aceeasi luna a anului trecut. Si ritmul de crestere a creditului este in Romania cu mult mai mare decat in alte tari din regiune: in Cehia, spre exemplu, volumul creditelor de retail a crescut cu 30% pe an in cursul ultimilor ani, potrivit lui Sobisek (pe baza unei cresteri de 40% a imprumuturilor ipotecare si de 20% a celor de consum). In Slovacia, adauga Korsnák, creditul pentru populatie a avut in ultimii trei ani un ritm anual de crestere de 34%, determinat in principal de nevoia de finantare pentru locuinte.
    Mai mult decat ritmul de crestere, structura creditului starneste ingrijorare. „Se vorbeste tot mai mult, si pentru noi este un punct de atentie, despre faptul ca romanii se indatoreaza excesiv pentru a-si cumpara bunuri de larg consum“, spune Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. Astfel ca, desi riscul unei indatorari excesive nu este pentru Banca Nationala pentru moment decat „o tema, care poate deveni problema daca nu i se acorda atentie“, riscul vine mai ales din ponderea mare a creditului de consum.

    Pe de o parte, oamenii cumpara cu credite pe termen foarte lung bunuri care isi pierd rapid valoarea, de genul electronicelor (dar pe care trebuie sa le achite chiar si dupa ce inceteaza sa le mai foloseasca) si, pe de alta parte, „ar trebui sa se intrebe de zece ori inainte de a lua un imprumut pentru un bun care in unele situatii nu le trebuie neaparat“.

    Asa se face ca din totalul creditului pentru populatie doar 20% inseamna in Romania imprumut pentru locuinte (iar din creditul total pentru populatie si firme procentul e sub 10%). Si in aceasta privinta, proportiile sunt total diferite de cele din Cehia (unde creditele pentru locuinta reprezinta doua treimi din creditul de retail) sau Slovacia (unde 70% din totalul imprumuturilor de retail sunt pentru locuinte).

    Mugur Stet mai semnaleaza un pericol in plus in lipsa de atentie a clientilor de credite in momentul semnarii contractelor de imprumut, care in final se poate traduce tot intr-un risc de neplata a datoriilor.

    Ideea este sustinuta si de un studiu efectuat de IMAS, la cererea Asociatiei de Leasing si Servicii Financiare Nebancare (ALB), pe un esantion reprezentativ, in perioada noiembrie – decembrie 2007. „Majoritatea covarsitoare a populatiei nu intelege terminologia unui contract de imprumut, indiferent de tipul lui“, declara Adriana Ahciarliu, secretar general al ALB.

  • BET a recuperat aproape 2%

    "Astazi s-a recuperat pe stire, investitorii au cumparat deoarece se asteapta la crestere si in urmatoarele zile. Daca trendul se va mentine pentru o perioada mai lunga nu se stie, depindem inca si de mersul burselor internationale", a declarat un broker, care a adaugat ca SIF-urile au inregistrat o apreciere de amploare mai redusa din cauza vanzatori dispusi sa ofere actiunile la preturi mai mici decat cele din piata.

    Indicele BET a urcat 1,9%, ajungand pana la 7.344 puncte, sustinut in principal de SNP Petrom, care s-a majorat cu 3,9%, pretul de inchidere fiind 0.431 lei/actiune. BET-C a crescut 1,3%, pana la valoarea de 5.157 puncte, iar BET-FI s-a apreciat doar 0,4%. Indicele societatilor de investitii financiare a fost tras in jos de scaderea actiunilor SIF Oltenia, care au inchis cu un pret de 3,05 lei/titlu, cu aproape 1% mai putin decat ieri.

    Valoarea totala de tranzactionare s-a ridicat la aproape 10 milioane euro, cu 8,3 milioane euro aferente pietei principale a BVB, lichiditate redusa fata de cea de ieri. Moneda nationala s-a apreciat cu 1,9 bani, conform cursului oficial al Bancii Nationale, ajungand pana la 3.7418 lei/euro. Pe piata interbancara cotatia leului a atins un maxim de 3,7284 lei/euro.

  • Newarch creste cu 30%

    In 2007, companiile din cadrul grupului – printre care se numara distribuitorul de medicamente Montero si lantul de farmacii Remedio – au raportat o cifra de afaceri de 150 de milioane de euro, in crestere tot cu 30% fata de 2006.

    Activele companiilor totalizau circa 130 de milioane de euro, dar "nu toate valorile au fost actualizate", a explicat Tudorache.

    Afacerile din domeniul farmaceutic au deocamdata cea mai mare pondere in veniturile holdingului, in conditiile in care Montero a avut anul trecut afaceri de circa 100 de milioane de euro, iar lantul de farmacii a avut venituri de aproape 20 de milioane de euro.

    Treptat, activitatile imobiliare vor deveni din ce in ce mai importante, in conditiile in care Newarch deruleaza in prezent trei proiecte imobiliare in valoare de 140 de milioane de euro in parteneriat cu grupul islandez Milestone. In plus, un alt parteneriat cu dezvoltatorul austriac UBM presupune constructia unui parc logistic la Chitila, investitie estimata tot la 140 milioane de euro.

    Unul dintre proiectele pregatite de Newarch este constructia unui sediu de birouri de mari dimensiuni in zona Politehnica. "Vrem sa avem o prezenta puternica si la nivel imobiliar. Vom face un sediu la nivelul celor detinute de BRD sau BCR", a spus astazi Radu Tudorache.

    Potrivit acestuia, grupul a alocat 80 de milioane de euro pentru imobilul care se va construi pe un teren ce a apartinut companiei Pumac, a carei activitate va fi relocata de Newarch pe o platforma industriala pe care o construieste in Pipera, unde va reloca companiile din sfera industriala pe care le detine.

    Newarch Investments planuia ca o mare parte dintre finantarile de care aveau nevoie aceste proiecte sa fie obtinute printr-o emisiune de obligatiuni de 100-200 de milioane de euro lansata pe piata romaneasca de capital.

    "Avem discutii pentru listarea obligatiunilor, dar acum semnalele de pe piata financiara sunt negative", a spus Tudorache. Ca urmare, emisiunea va fi amanata. "Avand in vedere ce s-a intamplat ieri pe piata americana (vanzarea bancii de investitii Bear Sterns la un pret de zece ori mai mic decat capitalizarea de acum o saptamana – n.red.), cred ca emisiunea va fi impinsa spre 2009", a adaugat reprezentantul Newarch.

  • Vodafone: Internet mobil la viteze de 7,2 Mbps

    "La nivel european, internetul mobil il va depasi pe cel fix pana in 2011, potrivit unui studiu realizat la nivel european de IDC, iar dezvoltarea in Romania pe segmentul mobil va fi foarte puternica in urmatorii ani", a declarat Liliana Solomon, directorul executiv al Vodafone Romania.

    Tendinta explica investitiile realizate de companie in tehnologia 3G, Vodafone anuntand astazi ca a extins viteza de descarcare a datelor prin internet pana la 7,2 Mbps in toata reteaua 3G, in timp ce viteza de incarcare a datelor, prin optiunea HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) a crescut pana la 1,44 Mbps. Serviciile broadband sunt disponibile in 355 de localitati din tara pentru aproximativ 45% din populatie.

    Totodata, Vodafone Romania a lansat si noi oferte de servicii de internet mobil, care pot fi utilizate impreuna cu unul dintre cele cinci dispozitive de conectare mobila disponibile in portofoliul companiei. Valoarea abonamentelor pentru noile pachete de date Mobile Internet&Office cu 4GB sau 8GB este de 18, respectiv 27 de euro pe luna.

    Prin comparatie, serviciile de acces mobil la internet oferite de competitorul Orange Romania costa 10 euro pe luna pentru trafic inclus de 1,5GB, 20 de euro pe luna pentru 6GB si 20 de euro pe luna pentru trafic de 12GB, in conditiile unei viteze de transfer de 3,6 Mbps.