BusinessMagazin

Author: adison

  • Bear Stearns se vinde pe degeaba

    Din nefericire pentru actionarii Bear Stearns, care vor primi doar doi dolari pe actiune, fata de inchiderea de 30 de dolari/actiune de saptamana trecuta si fata de 170 dolari/actiune maximul atins anul trecut, vanzarea la acest pret era singura optiune pentru a salva compania.

    Problemele au aparut vinerea trecuta, cand Jamie Dimon, CEO, a anuntat ca societatea nu mai dispune de lichiditati, desi in urma cu doua zile compania parea ca nu mai are nici o problema legata de criza ipotecara secundara.

    Intrarea in incapacitate de plata catre investitorii care au inceput sa isi retraga banii a fost cauzata si de retragerile masive ale unor clienti foarte mari.

    In ultimele doua saptamani, S3 Partners LLC si-a mutat portofoliul de active in valoare de 25 de miliarde de dolari de la Bear Stearns, miscare copiata si de Renaissance Technologies Corp., care detinea active in valoare de 30 de miliarde de dolari. Retragerile celor doi investitori mari, odata aflate de piata, au "convins" probabil multi alti investitori sa isi retraga fondurile de al Bear Stearns, rezultatul fiind deja cunoscut.

    Mutarea celor doua portofolii mari de active poate fi considerata o miscare deliberata a celor doua societati, scopul final fiind preluarea institutiei cu un pret scazut.

    Ceea ce s-a si intamplat. Cele 240 de milioane de dolari reprezinta o suma de zece ori mai mica decat valoarea companiei dupa anuntarea intrarii in incapacitate de plata, adica 30 de dolari/actiune la inchiderea de saptamana trecuta, sedinta pe parcursul careia cotatia s-a depreciat cu peste 35%.

    Comparativ, capitalul social al bancilor romanesti din varful plutonului (BCR, BRD sau Banca Transilvania) este mai mare decat pretul de vanzare al Bear Stearns.

    Ingrijoarile produse de posibilul faliment al Bear Stearns se rasfrang asupra Goldman Sachs si Lehman Brothers, doua fonduri importante de investitii care urmeaza sa anunte saptamana aceasta rezultatele partiale din primul trimestru al anului.

    Daca raportarile vor fi nefavorabile, piata de capital va suferi si mai mult. Presiunea asupra Rezervelor Federale este acum cu atat mai mare, in sedinta de maine fiind preconizata o reducere a dobanzii de referinta de cel putin 0,75%, multi analisti estimand acum o micsorare de un procent, ceea ce ar duce rata la doar 2%, jumatate din cea a Bancii Centrale Europene.

    Bursele internationale au picat in bloc de la aflarea problemelor Bear Stearns, pana acum pierderile fiind de circa cinci procente pentru marea majoritate a indicilor.

    Anuntul salvarii Bear Stearns, lansat inainte de deschiderea saptamanii bursiere in Asia pentru a preveni o retragere masiva a fondurilor detinute de asiatici in SUA, nu a putut stopa caderea burselor.

    Principalii indici asiatici au coborat intre patru si sase procente, iar europenii i-au urmat. In Europa corectia este ceva mai redusa, o parte producandu-se deja vineri. Majoritatea indicilor au pierdut circa doua procente, coborarea fiind mai accentuata in Germania, de 3,3% la aceasta ora, din cauza rezultatelor Siemens, in scadere cu 12%.

    La Bucuresti pierderile sunt de aproape 3,7% pentru blue-chips-uri, 3,2% pentru SIF-uri si 3,4% pentru bursa in ansamblu.

    Si la BVB scaderea mai accentuata poate fi pusa pe seama faptului ca vineri anuntul Bear Stearns a venit dupa inchiderea sedintei, evolutia din ultima sesiune a saptamanii trecuta nefiind afectata de noile probleme ale americanilor.

  • Americanii ne trag bursa in jos

    Bursa de la Bucuresti a deschis astazi, luni, ca peste tot in lume, in scadere. Indicele BET a inceput sedinta cu 1,7% mai putin decat vineri, cu valoarea de 7.324 puncte, iar BET-C cu o depreciere de 1,6%. BET-FI, care nu a reusit sa recupereze nimic saptamana trecuta, a mai coborat 1,8% in deschidere, ajungand pana la valoarea de 56.508 puncte. Daca deprecierile se vor accentua, indicele SIF-urilor va testa din nou pragul de suport de la 55.000 de puncte, iar o strapungere a acestuia poate inseamna noi minime pentru societatile de investitii financiare.

  • Banca Transilvania, majorare de capital record: 121 mil. euro

    Banca Transilvania (TLV), cea mai mare banca privata cu capital romanesc, propune actionarilor majorarea capitalului social cu 448,6 mil. lei (121 mil. euro), prin incorporarea profitului net din 2007, pentru a mentine in cadrul bancii cash-ul necesar dezvoltarii.

    Click aici pentru mai multe detalii.

  • Ford va atrage alte 2 firme puternice din industria auto in Romania

    Click aici pentru mai multe amanunte.

  • Vosganian vrea fiscalizarea agriculturii

    Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a anuntat ca vrea sa fiscalizeze agricultura pentru a aduce venituri suplimentare la buget, estimate la minimum un miliard de euro anual. „Obiectul meu este sa fiscalizez piata agricola. Acesta este si motivul pentru care, cu Ministerul Agriculturii, avem un program de crestere a fiscalizarii economiei agrare, deci creare de ferme si salarizare de oameni, ca sa avem bani de acolo. Pierdem cel putin un miliard de euro pe an din cauza structurii arhaice a agriculturii”, a declarat Vosganian.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Business Magazin: Gazde pentru NATO

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • Enel se uita spre sudul Europei

    In anii trecuti, despre Romania se vorbea intr-un slide separat la prezentarea anuala a rezultatelor Enel. Din acest an, la anuntarea rezultatelor pentru 2007 ale companiei italiene, Romania a intrat la socoteala cu Bulgaria si Grecia.

    "Pietele din sudul si estul Europei (Romania, Grecia si Bulgaria) converg intr-o singura piata, datorita legaturilor dintre ele", spune Fulvio Conti, presedintele Enel. In prezentarea data publicitatii de catre Enel, cele trei tari sunt legate tocmai de conditiile de piata: liberalizarea in curs a pietei de energie, cresterea economica si integrarea progresiva in UE.

    Aceste trei tari au "mare nevoie", conform raportului Enel, si de o noua capacitate de productie in zona, estimata la 10 GW, precum si de retele care sa conecteze cele trei state intre ele.

    Cele trei tari au si strategia comuna, cu doua directii pe care Conti le considera esentiale pentru dezvoltarea aici: capacitatea de productie de electricitate avand ca materie prima carbunele si investitiile in energii regenerabile. Fulvio Conti nu a spus unde va fi construita noua centrala pe carbune, insa Enel se uita acum in Romania la mai multe proiecte pentru centrale, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu germanii de la E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica. Grupul de la Galati ar avea insa 700 MW, departe de cei 10 GW despre care Enel ar avea nevoie in zona.

    Fulvio Conti spune insa ca, privind Europa de Sud-Est ca pe un intreg, si investitiile mai la sud ar ajuta aceasta intreaga piata: "In Maritza 3, unitate de productie termoelectrica din Bulgaria, suntem aproape de final cu o investitie imensa, iar acum ne uitam tot acolo sa vedem daca ar mai fi loc pentru o noua centrala". Cele trei tari sunt privite ca un intreg si datorita complementaritatii: in Grecia si Bulgaria grupul italian doar produce energie (avand capacitati instalate de 80 MW in Grecia si 660 MW in Bulgaria), iar in Romania are doar multi clienti (1,4 milioane).

    Acesti clienti vor fi mai multi din aprilie, cand Enel ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud (EMS), companie pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006. O data cu preluarea EMS, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane.

    Centralele pe carbune nu sunt singura solutie prin care Enel se gandeste sa isi aprovizioneze clientii: compania a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana de 175 MW – al carei potential de dezvoltare este de fapt de aproape 300 MW, conform celor de la Enel – si spera sa se implice in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda.

    "Nu pot sa spun ce valoare vom propune pentru a intra in afacerea Cernavoda, deoarece nu vreau sa afle competitorii mei", spune Fulvio Conti, care ar putea sa afle daca va intra sau nu in afacerea de 2,3 miliarde de la Cernavoda la sfarsitul acestei luni, cand Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara.

    Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania). Variantele de colaborare a companiilor care vor intra in proiect alaturi de Nuclearelectrica sunt mai multe, companiile putand primi intre 10 si 15% cota in investitie, urmand ca ulterior sa poata accesa electricitate din cele doua reactoare direct proportional cu cat au investit.

    Energia regenerabila si cea nucleara nu sunt directiile de dezvoltare doar pentru piata zonala. Enel intentioneaza sa investeasca in domeniu 7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani in toata lumea, precum si sa se implice in mai multe proiecte de energie nucleara: in Franta (in urma unui acord cu Electricite de France), in Spania (prin preluarea proiectului Endesa de constructie a unui grup nuclear cu putere instalata de 2.441 MW), in Rusia (Enel a semnat un acord cu Rosatom pentru dezvoltarea in parteneriat de centrale nucleare), precum si in Slovacia (unde este vorba despre constructia reactoarelor 3 si 4 ale centralei Mochovce).

    Singura tara din zona unde ar fi putut investi in energie nucleara este Bulgaria, la Belene. "Am intrat pe lista scurta a proiectului nuclear din Romania si am ratat intrarea in Bulgaria, dar nu imi pare rau", spune Conti.

    Oricare ar fi proiectul de productie in care Enel va incepe sa investeasca, energia de acolo va fi disponibila in cativa ani – de la doi la cinci-sase. Atunci Enel va putea vorbi in Romania de dezvoltare pe verticala si de integrare a afacerilor de distributie cu cele de productie

  • 2008, anul pilonului III de pensii?

    Desi mai sunt cateva luni pana ce contributiile pentru pensii obligatorii vor ajunge in conturile salariatilor, iar cei care n-au reusit sa semneze contracte la timp vor fi repartizati catre o societate de profil, sistemul pensiilor private e deja pus pe picioare si se pregateste sa intre in a doua faza a evolutiei – cea de lansare a pensiilor facultative.

    Numarul administratorilor autorizati pentru aceste pensii este la ora actuala de cinci, care activeaza prin intermediul a sapte fonduri, cu active totale de 21,4 milioane lei (6,4 milioane euro) si 70.000 de clienti.

    "Pilonul III, al pensiilor facultative, a fost lansat anul trecut in luna mai, dar dezvoltarea lui a incetat in momentul in care toata lumea s-a concentrat asupra pensiilor obligatorii. Dezvoltarea va fi reluata insa anul acesta in forta si credem ca pana la sfarsitul anului vom avea 10-11 noi administratori pe acest pilon", a declarat Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, la conferinta "Mediafax Talks about Private Pensions" de saptamana trecuta.

    Vasilescu adauga ca rezultatele de anul trecut in privinta numarului de clienti pentru pilonul II ii dau motive de optimism si in ceea ce priveste interesul pentru aderarea la pensiile facultative.

    La inceputul lunii, cele doua fonduri de pe pilonul III administrate de ING Fond de Pensii aveau deja 18.186 de contracte incheiate, cu o valoare a activelor de aproape cinci milioane lei (circa 1,4 milioane euro). Obiectivele anuntate de societatea de asigurare pentru 2008 se refera la 200.000 de noi contracte, adica o crestere de zece ori in mai putin de zece luni.

    Saltul numeric si valoric este posibil din cauza bazei foarte reduse de la care se pleaca. Conform unui studiu realizat de Hay Group, citat de reprezentantii ING, in prezent doar 3% dintre companii contribuie la pensiile facultative, iar 58% au anuntat ca intentioneaza sa ofere astfel de contributii angajatilor. Numarul total al persoanelor inscrise in sistem a crescut in luna februarie fata de ianuarie cu 18,5%, iar activele totale nete s-au majorat cu 22,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private (CSSPP).

    Cresterile consemnate de cele sapte fonduri din sistem sunt consistente in luna februarie, de cel putin 20%, singura exceptie fiind fondul BCR Prudent, liderul pietei dupa marimea activelor. Rata de inlocuire a salariului in momentul pensionarii trebuie sa fie de peste 80% pentru ca nivelul de trai al angajatului sa nu fie afectat de incetarea activitatii. O suma echivalenta cu 42% din salariu trebuie sa fie acoperita de sistemul de asigurari sociale, 10% de fondul de pensii private obligatorii, iar 30% de cele pensiile facultative.

    "Proportiile sunt diferite pe cei trei piloni de pensie, astfel se poate observa importanta fiecaruia. Din pacate, exista inca o lipsa puternica de informare asupra pensiilor facultative si a avantajelor acestora", a declarat Crinu Andanut, director general Allianz-Tiriac Fond de Pensii.

    Inlocuirea cu pana la 100% a salariului poate veni dintr-un instrument de economisire sub forma asigurarilor de viata.

    "Pachetul real de pensii include toate cele patru componente – acesta este modelul european si asa ar trebui sa fie si la noi", a spus Mihai Belicciu, director BCR Asigurari de Viata, care a adaugat ca miza cea mare in acest moment este de a-i convinge pe angajati si pe angajatori sa incheie un contract de pensie facultativa.

    Un studiu realizat de Nielsen in octombrie anul trecut, citat de ING Fond de Pensii, a aratat ca 40% dintre salariatii cu varste intre 25 si 52 de ani doresc sa adere la un fond de pensii facultative.

    Principalele probleme in calea dezvoltarii pilonului III sunt insa deocamdata de natura legislativa, apreciaza asiguratorii. Pensiile private facultative presupun o contributie suplimentara din partea salariatului sau a companiei, sume ce nu sunt incluse in contributiile sociale.

    Avantajul deductibilitatii fiscale, adica absenta impozitului pentru primele achitate in contul pilonului III, se limiteaza la 200 de euro anual, suma considerata de asiguratori prea mica in comparatie cu cat se ofera in tarile vecine. Suma deductibila se aplica atat angajatului, cat si angajatorului, dar nu poate fi cumulata daca doar una dintre parti decide incheierea unui contract.

    "Nivelul de 200 de euro este penibil de mic chiar si pentru Romania, ar trebui sa fie cel putin 1.000 de euro. Limita de ductibila este in Slovenia de 4.800 de euro, iar in Slovacia de 2.600 de euro", spune Radu Vasilescu.

    Asiguratorii considera ca marirea atractivitatii pensiilor facultative si a produselor de asigurare cu acumulare de capital ar avea efecte pozitive si asupra inflatiei, deoarece incurajarea economisirii va contribui la limitarea consumului imediat. Legea limiteaza valoarea contributiei la maximum 15% din salariul brut, insa limitarea e mai greu de aplicat in cazul angajatilor fara venituri fixe, cum ar fi cei din vanzari retribuiti prin comision.

    Asiguratorii au incercat sa exemplifice concret cum pot fi economisiti bani utilizand pensiile facultative. Luand in considerare un salariu lunar brut de 1.000 de lei si o contributie de aproape 200 de euro anuala la pilonul III, adica 50 de lei lunar adaugati veniturilor brute, directorul ING Fond de Pensii a calculat ca salariatul are un castig net de 23 de lei in fiecare luna. Diferenta apare fiindca baza impozabila se reduce la 780 de lei dupa achitarea contributiilor sociale in cazul in care in care este achitata pensia facultativa, in absenta acesteia baza impozabila fiind de 871,5 lei.

    De asemenea, dupa calculul impozitului aferent, angajatorul realizeaza un profit mai mare cu cinci procente in cazul in care ofera pensii facultative in locul unor bonusuri de aceeasi valoare.

    "Neintelegerea avantajelor este o piedica importanta in dezvoltarea sistemului. Chiar daca salariatul poate incheia singur un contract de pensie facultativa, am avut cazuri in care s-a renuntat la contract deoarece angajatorul refuza sa ii achite contributia lunara. Si aceasta reglementare ar trebui modificata, astfel incat salariatul sa isi poata achita singur primele aferente, deoarece in prezent nu se poate decat prin virament din partea companiei", a declarat Radu Vasilescu.

    In fine, societatile de pensii private spun ca absenta unui calendar de emitere a certificatelor de trezorerie si a titlurilor de stat, instrumente considerate obligatorii pentru functionarea optima a sistemelor de pensii private, face imposibila si aprecierea randamentelor obtinute de fonduri.

    "Avem nevoie de aceste instrumente si pentru stabilirea unui randament oficial trimestrial, semestrial si anual. Altfel, noi nu avem cu ce sa ne comparam rezultatele, nu avem la ce sa ne raportam", spune Radu Vasilescu.

    O veste buna a venit totusi din partea ministrului economiei si finantelor, Varujan Vosganian, care a anuntat ca in scurt timp va fi creata piata secundara a tilurilor de stat, prin listarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Potrivit lui Vosganian, pana la sfarsitul lui martie ar urma sa fie gata procedurile pentru listarea titlurilor de stat la bursa.
    Ministrul a precizat insa ca Finantele "nu pot face emisiuni de titluri de stat doar de dragul emisiunilor", intrucat acestea depind exclusiv de necesitatile de finantare ale trezoreriei publice, nu de nevoile de plasament ale fondurilor de pensii.

  • Marcile ieftine fac profituri uriase

    Martin Winterkorn, seful celui mai mare producator de masini din Europa, Volkswagen, avea toate motivele sa fie fericit, chiar daca era o zi de 13. Rezultatele anuale anuntate saptamana trecuta la centrul de conferinte al Volkswagen din Wolfsburg consemnau un record pentru producatorul german, nemaiatins in istoria sa de peste 70 de ani.

    Grupul Volkswagen reusise in 2007 sa obtina 6,2 miliarde de euro profit operational, adica aproape sase euro la fiecare 100 de euro incasati de pe urma masinilor vandute.

    La o prima vedere poate parea putin, dar valoarea reprezinta de trei ori mai mult decat realizasera germanii in 2006 si aproape dublu fata de cat au obtinut anul trecut concurenti francezi Renault si PSA Peugeot–Citroen. Daca Winterkorn zambea cand a anuntat depasirea obiectivelor financiare, era insa si pentru ca subalternii sai, Rupert Sadler si Reinhard Jung – sefii Audi si, respectiv, Skoda – isi facusera foarte bine treaba anul trecut.

    Audi – marca pe care Winterkorn a condus-o timp de cinci ani inainte de a prelua anul trecut pozitia de CEO al intregului grup Volkswagen – si Skoda au inregistrat o marja operationala de 8%, si, respectiv, 9%, contribuind cu mai mult de jumatate din profitul grupului.

    Cum pentru Audi, o marca premium, o marja mai mare de profit este de asteptat, in cazul Skoda rezultatele i-au suprins pe foarte multi dintre analisti si chiar dintre manageri.

    "Europa de Est si Asia sunt zonele care ne-au adus cele mai mari ritmuri de crestere si de aici vor veni si cresterile viitoare", explica Reinhard Jung, CEO al Skoda Auto.

    Intr-adevar, la 16 ani de la preluarea sa de catre Volkswagen, marca ceha se apropie usor de anvergura pe care a avut-o compania in primele decenii ale acestui secol, cand vehiculele produse de firma infiintata Václav Klement si Václav Laurin in 1895 erau vandute nu doar in Europa, ci si zone indepartate precum Noua Zeelanda, Brazilia sau Japonia.

    Analistii europeni considera ca Skoda a devenit acum adevarata masina populara – aluzie la denumirea Volkswagen, care in limba germana desemneaza o masina populara, si la discutiile ivite in jurul masinii ieftine pe care Volkswagen ar putea sa o produca pentru a concura cu Logan.

    "Avem in vedere un nou model care sa fie pozitionat sub Fabia (cel mai ieftin model din gama Skoda – n. red.), atat ca pret, cat si ca dimensiuni. O decizie va fi luata in urmatoarele luni", sustine Holger Kintscher, membru in consiliul de administratie al Skoda, responsabil pentru departamentul financiar.

    Cum pretul unui model Skoda Fabia incepe la mai putin de 10.000 de euro, este de asteptat ca un model mai ieftin sa intre in competitie directa cu Dacia Logan si sa propulseze vanzarile producatorului ceh cu mult dincolo de pragul de 8 miliarde de euro depasit in 2007. Pentru comparatie, afacerile Skoda au fost anul trecut de peste trei ori mai mari decat estimau oficialii Dacia, o alta marca de masina despre care soferii spuneau in perioada dinainte de 1989 ca este de preferat sa ai tot timpul la tine o trusa de scule cand o conduci.

    Situatia s-a schimbat insa dramatic in ultimii aproape 20 de ani. Atat Dacia, cat si Skoda contribuie acum la profiturile grupurilor-mama cu mai mult de 10% fiecare. Mai important insa, atat masinile Skoda, cat si cele sub brandul Dacia sunt acum mai profitabile decat marcile Volkswagen si Renault, chiar daca sunt sensibil mai ieftine. Sau, cum spunea recent Carlos Ghosn, presedintele Renault, "prin Logan am demonstrat ca o masina nu trebuie sa fie foarte scumpa pentru a fi foarte profitabila".

    Iar lucrurile sunt departe de a se opri aici, deoarece numele cunoscute inainte de anii ’90 mai mult in zona central si est-europeana au ajuns acum prin intermediul unor modele precum Fabia, Octavia sau Logan in showroom-urile retelelor de dealeri din India, China sau Brazilia, adica tari de la care va veni in proportie foarte mare cresterea industriei auto in urmatorul deceniu.

    "Cred ca nimeni nu isi inchipuia acum zece ani anvergura pe care o poate avea marca Skoda", recunoaste Horst Mühl, membru in cadrul boardului directorilor Skoda, unde este responsabil pentru productie si logistica. Prin atitudine si stilul apasat in care vorbeste despre productie, el aduce cu fostul sef al Dacia, Constantin Stroe, unul dintre putinii oameni care imediat dupa preluarea de catre Renault, atunci cand Dacia anunta pierderi de zeci de milioane de euro, facea referire permanent doar la momentul cand Dacia urma sa lanseze masina de 5.000 de euro, cel care urma sa salveze fabrica pitesteana.

    "Chiar daca stiam din experienta Volkswagen cu Skoda ca urma sa avem cresteri importante, pot spune ca ne-a surprins (si este chiar cazul lui Louis Schweitzer, fostul presedinte al Renault) cererea pe care Logan a avut-o pe pietele dezvoltate, precum Franta sau Germania, care sunt principalele destinatii ale exporturilor noastre", spune Stroe.

    Dincolo de rezultatele financiare solide din ultimul an, un alt element care leaga cele doua marci auto din fostul bloc comunist este reprezentat de lista pretendentilor in momentul privatizarii, care a inclus atat Volkswagen, cat si Renault.

    Daca cehii au optat in 1991 pentru Volkswagen (avand in vedere ca Renault voia sa produca in Cehia automobilul de clasa mini Twingo, considerat ca aducand o valoare prea mica pentru producatorul ceh), Dacia a ajuns in septembrie 1999 in portofoliul Renault.

    Numai ca aici similitudinile dintre cele doua simboluri ale industriei comuniste se incheie, deoarece evolutia ulterioara a Dacia si Skoda a fost fundamental diferita.

    Germanii au preferat sa schimbe imaginea marcii prin transformarea Skoda intr-un "Volkswagen mai ieftin", avand in vedere ca modele precum Skoda Octavia imparteau foarte multe componente tehnologice (inclusiv motoare si platforme) cu modele corespondente ale Volkswagen, fiind insa la preturi cu cel putin 10-15% mai mici.

    In cazul Dacia, abordarea industriasilor francezi a fost insa diferita. Fie ca era vorba de Manuel Gomez, primul presedinte strain al Dacia, sau de Luc Alexandre Menard, cel care i-a urmat acestuia dupa anul 2004, discursul era acelasi: "noi nu vrem sa facem un Renault mai ieftin, ci o cu totul alta masina".

    Iar in toamna anului 2004, viziunea de la jumatatea anilor ’90 al lui Louis Schweitzer, fostul presedinte al Renault, s-a realizat, fiind lansata pe piata Logan, prima masina low-cost din istoria de peste 100 de ani a industriei auto.

    Iar daca tot a venit vorba de istorie, trebuie spus ca aceasta este poate pana la urma principala diferenta dintre Skoda si Dacia. Este de ajuns sa privesti cele peste 40 de masini, de la limuzine la cabriolete si masini de curse, sau esecurile din perioada comunista expuse in muzeul de la Mladá Boleslav, foarte aproape de fabrica responsabila pentru aproape o zecime din exporturile Cehiei.

  • Planurile Enel pentru Romania

    Din aprilie, cand ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud, societate pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane. Compania italiana detine in prezent doua distributii de electricitate, fostele filiale Electrica Banat si Dobrogea, care au intrat in portofoliul sau in 2004.

    Enel are in vedere mai multe proiecte de productie a electricitatii in Romania. In primul rand e vorba de noi centrale electrice pe carbune, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu grupul german E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica.

    De asemenea, Enel a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana, si spera sa se implice si in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda. La sfarsitul acestei luni, Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara. Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania).

    Anul trecut, compania italiana a derulat pe piata romaneasca investitii de 108 milioane de euro, dintr-un program de 2 miliarde de euro anuntat pana in 2015.

    Enel a inregistrat anul trecut venituri totale de 43,7 miliarde de euro si un profit net de 3,98 miliarde de euro, in crestere cu 31% fata de anul anterior.