Author: adison

  • Cum a transformat Monica Iavorschi o marca de frigidere intr-una de electrocasnice

    Mai apoi, a lucrat timp de patru ani in cadrul diviziei din Romania a companiei Avon, unde a acumulat experienta pe segmentele customer service si de analiza financiara, iar din 2001,Monica  Iavorschi s-a alaturat companiei Arctic, in calitate de director de marketing. In aceasta perioada, brandul Arctic a evoluat devenind unul dintre cele mai cunoscute branduri de produse electrocasnice de pe piata romaneasca, iar compania a preluat in portofoliu si brandul premium de electrocasnice Beko.

    “Extensia de brand Arctic reprezinta unul dintre momentele cheie ale carierei mele”, marturiseste Monica Iavorschi, precizand ca acest lucru a generat si unul dintre evenimentele importante in istoria companiei – transformarea Arctic dintr-o marca de frigidere intr-o marca de electrocasnice. Din 2008, Monica Iavorschi ocupa pozitia de director general al Arctic. “Planurile noastre de viitor vizeaza depasirea cu succes a acestei perioade delicate pe care o traverseaza intreaga piata de consum si economia in ansamblu”, precizeaza directoarea Arctic.

     

  • H&M, C&A si Decathlon, printre viitorii chiriasi ai mallului dezvoltat de Immofinanz in Constanta

    Immofinanz a achizitionat anul acesta integral proiectul
    centrului comercial din Constanta de la compania maghiara
    TriGranit, a redenumit proiectul si a continuat constructia, urmand
    ca proiectul sa mai cuprinda si un hipermarket Auchan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Steve Jobs are pe mana printre cele mai mari rezerve de “cash” detinute vreodata de o companie


    Cu una din cele mai mari rezerve de bani lichizi din lume,
    posibilitatile sunt variate, scrie Financial Times.


    Printre cele mai vehiculate informatii din piata se numara
    achizitia retelei de socializare Facebook, evaluata in tranzactiile
    private cu actiuni la circa 30 de miliarde de dolari, si poate
    chiar gigantul Disney, grupul evaluat la 67 de miliarde de dolari,
    la care Jobs detine deja o participatie.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • De ce fac romanii planuri financiare pentru copii?

    Taxa anuala de scolarizare la facultatile din Romania variaza
    intre 2.500 si 10.000 de lei, in timp ce la universitatile din
    strainatate se situeaza intre 4.000 si 63.000 lei in tarile din
    Uniunea Europeana si 150.000 lei in Statele Unite ale Americii,
    potrivit unei cercetari realizate de ING Asigurari de Viata pe baza
    informatiilor publicate de institutiile de invatamant.

    Aceste cheltuieli nu includ cazarea, al carei cost anual poate
    urca pana la 6.000-8.000 de lei in Romania daca are loc in locuinte
    inchiriate, si pana la 3.000-7.000 lei daca are loc intr-un camin
    de stat sau privat. In ceea ce priveste costul anual al cazarii in
    strainatate, acesta este de aproximativ 10.000 de lei in tarile
    Uniunii Europene si de circa 50.000 de lei in SUA.

    Astfel, cheltuielile pentru sustinerea unui copil la studii
    intr-o facultate din Romania depasesc, in varianta cea mai
    accesibila, 450 de lei pe luna (respectiv 5.500 lei/an) – o suma
    importanta, in conditiile in care reprezinta mai mult de o treime
    din salariul mediu lunar net. Potrivit Institutului National de
    Statistica, caştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.339 lei
    in luna august 2010. acesta reprezinta principalul motiv pentru
    care planurile financiare pentru copii au fost in topul celor mai
    vandute polite, atat in 2009, cat si anul acesta.

    “Planurile financiare pentru copii sunt printre cele mai
    solicitate produse din portofoliul ING Asigurari de Viata,
    reprezentand circa o treime din totalul vanzarilor noi din 2010 si
    un sfert din intreg portofoliul de contracte in vigoare”, spune
    Cornelia Coman, director general ING Asigurari de Viata. Aceasta
    explica tendinta prin faptul ca romanii au ajuns sa constientizeze
    faptul ca, si in Romania, costul educatiei creste constant si va
    pune o presiune tot mai importanta asupra bugetului familiei.

    Astfel, in portofoliul de planuri financiare pentru copii
    incheiate la ING Asigurari de Viata in primele noua luni din 2010,
    suma asigurata medie este cu 13% mai mare fata de perioada similara
    din anul precedent, in timp ce prima bruta anuala este cu circa 10%
    mai mare comparativ cu 2009.

    “La ING, sumele platite in 2010 pentru acest tip de polita
    copiilor care au implinit 18 ani – respectiv contracte ajunse la
    maturitate – si celor ai caror parinti au decedat in timpul
    derularii contractului depasesc 1,4 milioane de lei. Peste 70% din
    aceasta suma reprezinta maturitati”, spune Coman.

    Cei mai multi clienti incheie aceste planuri inca din primii ani
    de viata ai copiilor. In portofoliul de polite noi din aceasta
    categorie al ING Asigurari de Viata, proportia cea mai mare (46%)
    este reprezentata de contractele pentru copiii mai mici de doi ani,
    in crestere cu 4% fata de anul precedent. De asemenea, circa o
    treime din politele noi sunt incheiate pentru beneficiari cu varsta
    cuprinsa in intervalul trei-sase ani.

    Peste jumatate dintre clientii care au incheiat anul acesta un
    plan financiar pentru copii la ING Asigurari de Viata sunt femei
    (55%) si au venituri lunare cuprinse intre 800 si 2.000 de lei
    (54%). Cei mai multi au varste cuprinse intre 25 si 44 de ani (94%)
    si sunt casatoriti (in proportie de 86%).

  • Cum dispare un mit: Sony renunta la casetofoanele Walkman

    Potrivit companiei, ultimele Walkman-uri au fost produse in
    Japonia in luna aprilie a acestui an, iar in momentul in care
    stocul de dispozitive se va epuiza, Walkman-ul va deveni “istorie”,
    potrivit pcmag.com.


    Cu toate acestea, Sony va continua sa creeze Walkman-uri prin
    intermediul unei companii chineze, dispozitivele dezvoltate aici
    fiind destinate exclusiv fanilor aparatului,potrivit
    nypost.com
    .

    Sony a inceput sa produca Walkman-ul in anul 1979. Cu toate ca
    nu a avut succes la inceput, in anii 1980 acesta a reprezentat cel
    mai important instrument portabil pentru a asculta muzica. Numele
    Walkman, Pressman, Watchman, Scoopman, Discman si Talkman sunt
    denumiri date de catre Sony pentru o plaja mai larga de produse
    portabile create de catre companie.

    Denumirea Walkman provine de la cea a predecesorului sau,
    Pressman, care este casetofonul. Prima reclama pentru Walkman a
    aparut in anul 1979, avea ca motto ” Sa vedem diferenta!” si
    introducea pe piata ideea de miniatura si tehnologie avansata.
    Initial lansat in Japonia, Walkman-ul a fost introdus ulterior si
    in Asia, Orientul Mijlociu si America Latina.

    De asemenea, Walkman-ul a fost unul din primele trei dispozitive
    portabile pentru a asculta muzica, iar in cei 30 de ani in care a
    fost prezent pe piata, la nivel mondial s-au vandut peste 220 de
    milioane de dispozitive.

    In prezent, MP3 playerele sunt dispozitivele standard pentru a
    asculta muzica. Walkman-ul a fost inlocuit de catre CD-playere,
    care, la randul lor, au fost inlocuite de catre MP3 playere.

    Cu toate ca incepand din acest an a renuntat la productia de
    Walkman-uri, Sony pastreaza in continuare denumirea pentru alte
    produse ale sale. Spre exemplu, in august a lansat seria de MP3
    playere, numita Walkman NWZ- E350. Sony a anuntat ca va continua sa
    produca CD-playere in ciuda scaderii popularitatii acestora.

  • Cum a ajuns “imperiul” lui Vintu pe mainile unui IT-ist de 31 de ani

    “Compania Asesoft vine in intampinarea nevoii Realitatea TV de
    retehnologizare in vederea trecerii la emisia HD”, potrivit
    oficialilor companiei, odata cu acest pas, asteptarile pentru
    Realitatea Media fiind sa inregistreze o rata de 35% a
    profitului.


    Profitul este de altfel obiectivul principal al
    antreprenorului care va fi responsabil de managementul Realitatea
    TV, The Money Channel, Realitatea FM, Radio Guerilla si alte cateva
    posturi, “o buna parte din profiturile Realitatea Media urmand sa
    revina Asesoft”, dupa spusele lui Ghita. Actionariatul companiei
    din grupul lui Vintu va ramane insa neschimbat, anume Bluelink
    Comunicazione (Cyprus) Limited – 66,5% (al carei unic asociat este
    Vitalie Dobinda), PSV Company SA – 18,7%, Federaţia Sindicatelor
    Libere şi Independente “Petrom” – 13,4%, Global Video Media SRL –
    1,2%, Luca Liviu, Toroipan Gheorghe Cristian şi Luha Eugen Gheorghe
    – cu câte 0,000000345%.




    Sebastian Ghita (31 de ani) a intrat in business la o varsta
    foarte frageda, cand inca era la liceu, ocupandu-se in prima faza
    de productia de carti de vizita pentru manageri din diverse
    companii ploiestene. Astazi, Asesoft estimeaza un business de
    aproximativ 185 mil. euro in online si in magazine clasice pe
    IT&C si electrocasnice pentru acest an, in crestere fata de
    afacerile de 133 de milioane de euro din anul trecut. In schimb,
    Realitatea Media a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 29,4
    de milioane de euro, dar pierderile companiei au depasit 38 de
    milioane de euro.


    Afacerea Asesoft a inceput cu contracte cu statul, idee
    inspirata din anunturile pe care antreprenorul le gasea in
    Monitorul Oficial in vederea licitatiilor, la care a inceput sa si
    participe, chiar daca in prima faza le pierdea. De altfel, prima
    licitatie a castigat-o dupa aproape un an, pentru furnizarea unor
    calculatoare, iar experienta acumulata in urma participarii la
    licitatii a inceput sa-i aduca apoi tot mai multe contracte.

    De-a lungul timpului, Sebastian Ghita a decis sa imparta liniile
    de business in companii separate, conduse fiecare de cate un
    director (toti managerii sai au fost alesi din randul fostilor
    colegi de liceu). Astazi, sub umbrela Asesoft exista cinci
    companii, dintre care de departe cea mai mare este cea de
    distributie condusa pana anul trecut de Iulian Stanciu.

    In ultima perioada, antreprenorul a fost implicat in mai multe
    tranzactii pe piata locala, printre care achizitia pachetului
    majoritar de actiuni al magazinului de comert online eMAG, prin
    Asesoft Distribution. afacerea de distributie care are cea mai mare
    pondere in business-ul lui Ghita, dar si al lantului de
    electroretail Flanco. Sebastian Ghita detine alaturi de alti trei
    investitori si compania Corni Eolian care dezvolta un proiect de 70
    MW in judetul Galati. Investitia pe care Ghita o va realiza la
    Galati se numara printre primele 20 de proiecte eoliene ca
    dimensiune din Romania care au semnat deja un contract de racordare
    la reteaua de energie, potrivit datelor Transelectrica, pe lista
    celor 20 aflandu-se grupuri energetice mari cum ar fi CEZ (Cehia),
    Enel (Italia), RWE (Germania), Energias de Portugal sau Verbund
    (Austria).

    In plus, Ghita mai detine participatii si la Teamnet
    International (solutii IT pentru firme), Asesoft International
    (integrator IT), Asesoft Net si Asesoft Smart.

  • Omul de afaceri Ilie Carabulea, audiat la DNA

    Avocatul Viorel Jidveian, aparatorul prim-procurorului de la
    Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu, Florin Apostu, declara,
    vineri, ca in acest dosar omul de afaceri Ilie Carabulea este
    acuzat ca i-ar fi dat mita o masina prim-procurorului Apostu.

    Anterior declaratiei avocatului, Ilie Carabulea a negat
    informatiile care deja circulau privind implicarea sa in acest
    dosar.

    Detalii pe
    www.mediafax.ro
    .

  • Colectarea selectiva, un vis?

    Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat
    ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul
    in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are
    loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la
    inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa
    separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer.”
    Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.


    Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc
    uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept
    acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte,
    spune ea, in timp ce pocneste din degete. “Cert e ca acum, cand te
    trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata
    strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine
    fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai
    aruncat gresit.”


    Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care
    ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o
    fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat
    ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un
    barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de
    gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in
    fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata
    portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute
    de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra
    colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se
    intreaba, probabil, “Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la
    gramada?”.


    “Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
    sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
    celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
    platesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
    Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
    privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
    deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
    romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
    ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
    lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
    de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
    de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
    tinde sa aiba si o urma de suspiciune.

    Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
    cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
    nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
    conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
    nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
    iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
    “Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
    suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
    si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
    dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
    marturiseste seful Eco-Rom.

    De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
    cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
    deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
    colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
    populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
    separat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
    capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
    colectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
    cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
    lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.

  • Guvernul a trecut in revista 362 de amendamente depuse la legea educatiei

    “Amendamentele care urmaresc conceptia de modernizare a
    educatiei asumata de Guvern vor fi luate in considerare. Guvernul
    se va reuni intr-o noua sedinta miercuri, cand va adopta forma
    finala a Legii educatiei”, a afirmat purtatorul de cuvant al
    Executivului, Ioana Muntean.

    Proiectul, in forma finala, va fi transmis joi Parlamentului, zi in
    care, daca va supravietui votului motiunii de cenzura, Cabinetul
    Boc isi va asuma raspunderea pe proiectul Legii educatiei.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info.

  • In tara fara autostrazi, Guvernul va obliga soferii sa plateasca si o taxa de mers pe autostrada

    Decizia de introducere a noii taxe, care a primit deja avizul
    Ministerului Transporturilor si Ministerului Finantelor Publice, ar
    apartine Comisiei Europene, care considera ca statul nu are
    suficienti bani pentru a intretine sistemul actual de autostrazi,
    dar nici pe cele care vor fi construite in cativa ani din fonduri
    europene.

    “Comisia Europeana a conditionat aprobarea proiectelor pentru
    constructia de autostrazi de luarea la nivel politic in Romania a
    unui angajament privind asigurarea sustenabilitatii constructiilor
    de autostrazi cofinantate de UE prin introducerea unui sistem de
    taxare a accesului la autostrazi, atunci cand acestea vor fi date
    in folosinta”, sustin sursele citate de Mediafax, care au precizat
    ca documentul a fost dezbatut si aprobat in sedinta de Guvern de
    miercurea trecuta.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info