BusinessMagazin

Author: adison

  • Pe ce se bazeaza FMI cand prevede crestere economica pentru Romania

    Anul acesta, PIB este asteptat sa scada cu 2% (estimare
    neschimbata inca din primavara, desi reprezentantii FMI vorbeau de
    obicei de o scadere “in jur de 1,9%, pana la 2%”). Ca efect al
    majorarii TVA, inflatia va depasi usor 8%. Deficitul de cont curent
    este proiectat la 5-6% din PIB, iar deficitul fiscal nu va trebui
    sa depaseasca 6,8% din PIB, pentru a scadea la anul la 4,4% din
    PIB.

    Din punctul de vedere al lui Franks, intoarcerea la cresterea
    economica va avea loc pe seama productiei industriale, a
    exporturilor si, din a doua parte a anului viitor, si pe seama
    cererii interne de consum in crestere, dupa ce vor trece efectele
    de runda a doua ale majorarii TVA. La acestea se adauga o mai buna
    absorbtie a fondurilor europene, asigurarea stabilitatii sistemului
    financiar si mentinerea stabilitatii in cadrul legislativ, fara
    modificari de taxe si impozite. In viziunea FMI, “are loc o
    redresare a economiei in Europa si la nivel global”, care ar
    justifica optimismul institutiei in privinta Romaniei.

    Optimismul FMI, care a anuntat luni la Bucuresti ca saluta
    eforturile “extraordinare” ale Guvernului de a lua masuri
    impopulare de consolidare fiscala si a facut cunoscut ca urmatoarea
    transa de credit va fi acordata la inceputul anului viitor daca vor
    fi indeplinite toate conditiile asumate, a fost apreciat ca atare
    de analisti.

    “Continuarea acordului cu FMI este o veste pozitiva pentru pietele
    financiare. Drept urmare, ne mentinem prognoza referitoare la o
    usoara apreciere a leului pana la 4,15 in iunie 2011”, a comentat
    Eugen Sinca, analist in cadrul BCR.

    Conditiile FMI pentru urmatoarea transa, in valoare de 900 de
    milioane de euro, se refera la eliminarea arieratelor, adoptarea
    legii salarizarii unitare, adoptarea legii pensiilor, aprobarea
    legii bugetului pe 2011 si modificarea Ordonantei 50 privind
    creditele de consum, asa incat numai BNR sa aiba dreptul sa
    suspende activitatea de creditare a unei banci, nu si ANPC.

    Romania – in momentul de fata cel mai mare datornic la FMI,
    inaintea Ungariei – are de rambursat anul acesta catre FMI 62,08
    milioane de DST (drepturi speciale de tragere), respectiv
    echivalentul a 70,32 milioane de euro. Cuantumul platilor va creste
    in 2011 la 262,3 milioane DST, in 2012 la 1,58 miliarde DST, urmand
    ca maximul sa fie atins in 2013, cu 4,27 miliarde DST de rambursat,
    pentru ca in 2014 sa avem de platit 3,64 miliarde de DST.

    Creditul stand-by al Romaniei cu FMI, care expira in mai 2011, este
    in valoare de 11,44 miliarde DST (aproape 13 miliarde de euro), din
    care pana acum statul roman a tras 9,8 miliarde DST (11,1 miliarde
    de euro).

  • Conditiile Comisiei Europene pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut Romaniei


    Misiunea CE la Bucuresti precizeaza, de asemenea, ca autoritatile
    au convenit sa lucreze impreuna cu Parlamentul pentru a garanta ca
    Ordonanta 50 privind creditele amelioreaza transparenta si
    protejeaza drepturile consumatorilor, dar in acelasi timp
    protejeaza stabilitatea sistemului financiar, si este in deplina
    concordanta cu Directiva 48 a CE, pe care o adapteaza in legislatia
    romaneasca. “De asemenea, autoritatile vor asigura ca Banca
    Nationala ramane singura agentie autorizata sa reglementeze
    activitatea de creditare a bancilor.”

    Istvan Szekely, seful misiunii CE la Bucuresti, a estimat ca
    urmatoarea transa de imprumut ar putea fi acordata la sfarsitul lui
    februarie – inceputul lui martie.

    Guvernul ar trebui sa prezinte in curand propunerea de buget pentru
    2011 cu o tinta de deficit de 4,4%. “Misiunea CE saluta
    angajamentul continuu al autoritatilor de a reduce deficitul
    bugetar si de a continua reforme structurale ambitioase.
    Promulgarea legii salarizarii unice si implementarea reformelor in
    sistemul de sanatate vor fi pasi cruciali in aceasta privinta”,
    apreciaza misiunea CE.

    In sectorul financiar, imbunatatirea regimului de finantare si a
    structurii de guvernanta a fondului de garantare a depozitelor a
    fost un important pas inainte, adauga misiunea CE. Cu toate
    acestea, “s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste
    reducerea arieratelor in intreprinderile de stat care realizeaza
    pierderi si sunt necesare mai multe eforturi pentru a creste rata
    de absorbtie a fondurilor europene prin prioritizarea proiectelor
    de investitii”.

    CE estimeaza ca activitatea economica ar trebui sa se amelioreze
    catre sfarsitul anului, cu o scadere PIB in jur de 2% si o crestere
    in jur de 1,5% la anul. Dupa o crestere brusca din cauza majorarii
    TVA si a preturilor mai mari la alimente, inflatia ar trebui sa
    scada spre 3% in cursul lui 2011.

    Precedenta transa de imprumut pentru Romania a fost acordata la
    22 septembrie si a fost in valoare de 1,15 miliarde de euro – a
    treia transa dintr-un imprumut total de 5 miliarde de euro, care
    expira in mai 2011.

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de marti

  • Linux la bursa

    S-a intamplat in 2002. Era epoca “razboaielor religioase” dintre
    adeptii softului liber (o sa-i spun open source, desi nu-i chiar
    acelasi lucru) si sustinatorii programelor proprietare, asa ca-mi
    era destul de greu sa tin cat de cat in limite decente discutiile
    pe aceasta tema ce se purtau pe un forum virtual pe care s-a
    intamplat sa-l moderez. Subiectul care a starnit cele mai multe
    reactii se referea la utilizarea softurilor open source in
    sistemele administratiei publice si, pana la urma, din aceste
    discutii a rezultat o dezbatere “in carne si oase” la care au
    participat sustinatorii ambelor pozitii, ceva presa si cativa
    oameni din administratie. Totul a decurs frumos, cu argumente
    pertinente de ambele parti, dar finalul i-a apartinut unui distins
    parlamentar ce a dinamitat pozitiile free software cu un argument
    zdrobitor: nu e de incredere. Astazi, acest gen de discutii a iesit
    din actualitate in cercurile de specialisti IT, pentru ca oricum
    cele mai multe solutii informatice sunt un mixaj de softuri
    proprietare si open source.

    Si totusi, pentru multa lume, intrebarea persista: cum poate fi
    “de incredere” un software dezvoltat prin contributiile voluntare
    ale unor pasionati? Trecand peste faptul ca putine programe open
    source sunt dezvoltate astfel (nucleul Linux fiind mai degraba
    exceptia decat regula), argumentul “nu e de incredere” isi are
    radacina – oricat de ciudat ar parea – intr-o confuzie larg
    raspandita intre gratuit si liber. Gratuitatea, pe care foarte
    multa lume pune accentul, duce automat gandul la lipsa calitatii.
    In realitate, caracterul gratuit este nu doar secundar, ci si
    inselator.

    Poate ca sistemul de operare pe care il folosesc nu are pret de
    achizitie, dar ceea ce se cheama TCO (Total Cost of Ownership)
    poate fi semnificativ in unele cazuri. Insa caracterul liber este
    cel important, din multe puncte de vedere, dintre care in acest
    context voi puncta doar unul: codul public permite multor firme
    sa-si construiasca afaceri consistente pe servicii aditionale, cum
    ar fi suportul tehnic, instruirea, adaptarea unor programe pentru
    cerinte speciale sau asamblarea altora din componente open source.
    Asa se face ca in jurul fiecarui software open source semnificativ
    exista suficiente firme furnizoare de suport, de garantii si, pana
    la urma, de incredere. Intrebarea este daca increderea furnizata de
    aceasta sustinere este suficienta pentru ca cineva sa-si
    incredinteze aplicatiile vitale unei infrastructuri software bazate
    pe open source. E greu de imaginat ceva mai “mission critical”
    decat sistemele informatice care sustin marile burse ale lumii.

    Si totusi, New York Stock Exchange a inceput inca din 2007 sa
    migreze pe sisteme Linux, dupa ce s-a bazat multa vreme pe sisteme
    Unix proprietare cum ar fi HP-UX, AIX (de la IBM) sau Solaris (de
    la Sun). In acest caz, furnizorul de expertiza si incredere s-a
    numit Red Hat. Printre ratiunile care au determinat NYSE la aceasta
    mutare nu s-a numarat pretul, insa au contat flexibilitatea si
    caracterul liber, adica independenta de un anumit producator.

    Aceasta in conditiile in care cele circa 600 de servere ce
    proceseaza tranzactii in valoare de circa 150 de miliarde de dolari
    pe zi isi permit doar 90 de secunde de “odihna” pe an. Daca in
    cazul NYSE a fost vorba totusi de o trecere de la Unix la
    Unix-like, mult mai spectaculoasa pare decizia bursei din Londra de
    a renunta la un sistem bazat pe software Microsoft (TradElect) in
    favoarea unei solutii bazate pe Linux. Printre motivele care au
    stat la baza deciziei se numara in principal cateva incidente,
    dintre care pana de aproape opt ore survenita in septembrie 2008 a
    fost considerata o adevarata catastrofa (incidentul s-a petrecut
    imediat dupa ce guvernul american s-a decis sa salveze Fannie Mae
    si Freddie Mac).

    Pe de alta parte, LSE isi doreste timpi de raspuns mult mai
    buni, tinta fiind de 0,13 milisecunde (sistemul actual ofera doar
    2,7 milisecunde). Spre deosebire de Deutsche Boerse, care a trecut
    pe Linux asistata de IBM, bursa londoneza a optat pentru o alta
    solutie: a cumparat fi rma MilleniumIT, specializata in dezvoltarea
    de sisteme “mission critical” foarte sigure si scalabile. Pretul
    platit a fost de 18,4 milioane de lire sterline, adica mai putin de
    jumatate din pretul sistemului TradElect. Iar daca rezultatele din
    teste se confirma in productie, LSE va avea cea mai rapida
    platforma de trading din galaxie. Asadar, marile finante ale lumii
    se sprijina pe un nucleu de sistem de operare pornit dintr-o joaca
    si dezvoltat de voluntari. Dar nu-l acuzati pe Linus Torvalds
    pentru criza.

  • Liderii clientilor nemultumiti de banci i-au scris sefului misiunii FMI! VEZI ce ii cer!

    “Aceasta scrisoare deschisa va este adresata de reprezentantii
    clientilor nemultumiti ai mai multor banci din Romania. Asa cum ati
    aflat suntem organizati in grupuri pe internet si sustinem in mod
    voluntar interesele oricarui cetatean roman care reclama abuzurile
    din contractele cu bancile. Daca la inceputul demersului nostru
    eram cateva zeci, numarul nostru a crescut de la zi la zi si creste
    de la ora la ora, astfel ca acum suntem cateva zeci de mii de
    romani care au descoperit si reclama nenumaratele abuzuri din
    contractele cu unele banci. O parte dintre noi ne-am inscris deja
    in procese colective, in incercarea de a ne gasi dreptatea in
    justitie”, scriu clientii nemultumiti.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Investitorii straini au redevenit interesati de sectorul agricol al Balcanilor

    Companiile straine au investit, in Serbia si alte state
    balcanice din afara Uniunii Europene, in industria laptelui, in
    procesarea carnii, in cultura plantelor si alte domenii. Regiunea
    atrage, insa, si investitori noi, in conditiile in care criza
    economica mondiala de tempereaza.”Am avut contact, in special, cu
    investitori din zona Golfului, care au nevoie de diversitate pentru
    a-si asigura siguranta alimentara. Mai multe grupuri puternice din
    Orientul Mijlociu se gandesc serios la cele 3,2 milioane de hectare
    de teren pe care le poate oferi Serbia”, a afirmat vicepremierul
    sarb, Bozidar Djelic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile din SUA ar putea depasi Cupa Mondiala la audienta

    Akmai Technologies furnizeaza un software care usureaza
    urmarirea materialelor video pe internet. Circa 20% din traficul de
    internet la nivel mondial are loc pe platforme ale companiei
    Akmai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dacia pregateste doua noi modele Duster

    Planurile se potrivesc situatiei din piata auto in care se
    concretizeaza o tendinta din ce in ce mai evidenta de indreptare a
    consumatorilor spre masini ieftine.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • CFR Calatori vrea sa disponibilizeze 15% din angajati in 2011

    Masurile sunt incluse in programul de restructurare si
    rederesare economico-financiara a CFR Calatori si obtinut de
    agentia MEDIAFAX.La elaborarea programului, compania a tinut cont
    de recomandarile Bancii Mondiale prezentate Ministerului
    Transporturilor, in vederea realizarii unui buget de venituri si
    cheltuieli echilibrat pentru anul viitor, fara pierderi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AIG, pregatita sa inapoieze 37 miliarde dolari primite de la guvernul american

    Gigantul in asigurari a incheiat luni vanzarea companiei
    American Life Insurance Co. De asemenea, a vandut ALICO catre
    MetLife pentru 16,2 miliarde dolari din care 7,2 miliarde dolari
    oferiti cash, iar 9 miliarde dolari in obligatiuni
    MetLife.Incheierea contractului ALICO vine la cateva zile dupa ce
    AIG a incheiat o oferta publica pentru o alta divizie de asigurari,
    AIA Group, care a adus asiguratorului american 20,51 miliarde
    dolari.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro