BusinessMagazin

Author: adison

  • FUZIUNI: In sfarsit

    Doi ani de gandire, negocieri intense, zvonuri si un final neasteptat pentru multi. Omul de afaceri Ion Tiriac a decis ca nu vrea sa renunte total la banca pe care a creat-o, dar a acceptat o fuziune. Jumatate din actiunile sale vor fi controlate de acum inainte de HVB Romania, care va avea si prima optiune in stabilirea noii conduceri. Miscarea ii propulseaza pe nemti trei trepte in ierarhia bancilor romanesti, direct pe locul patru. Ce schimbari aduce aceasta miscare?

    Noua pozitie in piata va avea ca rezultat „venituri mai mari si o crestere cu mult mai puternica decat am fi fost capabili sa obtinem pe cont propriu“, admite Erich Hampel, CEO al Bank Austria Creditanstalt (BA-CA, care se ocupa, de la Viena, de operatiunile central si est-europene ale grupului financiar german, HVB). Desi este prezenta de sapte ani aici, HVB Romania s-a pozitionat doar pe locul sapte in sistemul bancar, desi are o putere financiara mare, peste forta actionarilor celorlalte banci din top – Société Générale si Raiffeisen.

    Cele 4,7% din piata castigate pana acum de HVB nu aveau, insa, cum sa multumeasca actionarii unei banci in viziunea careia „Romania este cea mai atractiva piata din Europa Centrala si de Est“, dupa cum spune Helmut Bernkopf, membru in conducerea BA-CA.   Fuziunea cu Banca Tiriac i-a dus acum pe austrieci direct pe locul patru. Cele doua banci vor avea, insumat, o cota de piata (in functie de active) de 7,5%. Iar obiectivul consta in atingerea, in Romania, a unei cote de piata de aproape 10%, spune Hampel. 

    Pentru sistemul bancar romanesc, aceasta fuziune inseamna, in primul rand, o alta banca internationala in topul primilor cinci jucatori. Implicit, o concurenta mai mare si, asa cum spune un bancher, „semnalul de start intr-un val de miscari, fuziuni sau achizitii“. Noua banca – ce se va numi HVB Tiriac – se pozitioneaza imediat dupa BCR, BRD si Raiffeisen si inaintea CEC. 

    O pozitie „confortabila“ – asa cum aprecia pentru BUSINESS Magazin Fueredi-Kolarik Ildiko, ofiterul de presa la nivel international al BA-CA. 

    Pozitie pentru care au luptat, negociind cu Tiriac, si alte nume mari din sistemul bancar romanesc, si chiar si jucatori absenti inca din Romania: Société Générale, BNP Paribas, UniCredit, Dexia, Erste Bank, OTP si Bayerische Landesbank, dupa cum spun surse din piata. Recent, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl, declara ca „daca Tiriac se va razgandi in privinta fuziunii cu HVB, Erste ar fi interesata de banca“. 

    Interesul pentru banca ce se situa la finele anului 2004 pe locul 11, cu o cota de piata de 2,9%, a ridicat – potrivit surselor din piata – valoarea bancii lui Ion Tiriac la peste 300 de milioane de euro.  Cu un an in urma, HVB si Piraeus Bank nu au dat mai mult de 150-200 de milioane de euro pentru aceeasi banca. Ion Tiriac a vrut sa vanda banca de mai demult. Prima tentativa a avut loc in 1997, dar discutiile cu olandezii de la ABN Amro au esuat. Din cauza caderii economice si acumularii unor mari credite neperformante, Banca Tiriac a avut o perioada critica intre 1998 – 2000. Omul de afaceri a fost nevoit sa aduca 10 milioane de dolari noi pentru a sustine banca. El a angajat atunci si o noua echipa de management cu un CEO strain, care a reusit sa revitalizeze banca. 

    Acordul de fuziune incheiat acum nu presupune insa pentru austrieci – germani, pentru moment, nici un cost. „Nu vorbim de o achizitie si nici de o suma de bani proprie achizitiei“, a explicat Fueredi-Kolarik Ildiko. 

    Surse din piata spun ca s-a ajuns la aceasta formula tocmai pentru evita plata imediata a unor bani greu de justificat in fata actionarilor HVB. Motivul tine de dificultatile financiare cu care s-au confruntat nemtii in ultimii doi ani, cand au raportat pierderi de miliarde de euro. In formula agreata cu Ion Tiriac, austriecii ar urma sa plateasca pentru actiunile lui peste cativa ani o suma stabilita acum, la care se adauga si performantele obtinute de banca in acest rastimp. 

    Cum vad bancherii decizia lui Tiriac de a fuziona cu nemtii de la HVB? Aflat la Belgrad, la reuniunea BERD, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea, care este si prim-vicepresedinte al Alpha Bank, a declarat ca „fuziunea intre doi jucatori existenti pe piata romaneasca ii va permite noii banci sa preia o parte mai mare din piata si, implicit, sa aiba un cuvant mai greu de spus“. 

    Lucru care nu s-ar fi intamplat daca Ion Tiriac isi vindea banca unui jucator international absent din Romania. In acest caz, noua banca ar fi preluat doar cele mai putin de 3% din piata, ramanand spre coada clasamentului. „Miscarea facuta este de natura sa aduca o schimbare importanta in structura pietei bancare romanesti“, completeaza Ghetea. La fel de adevarat, admite unul dintre jucatorii care au stat la masa negocierilor pentru Banca Tiriac, „venirea altui mare «greu» din afara – cum ar fi, de exemplu, a francezilor de la BNP Paribas – ar fi crescut si mai mult concurenta deja foarte dura din sistemul bancar“.  Dura mai ales pe segmentul de retail, pe care il vizeaza acum mai toate bancile romanesti si in care lupta se da, in principal, prin reteaua de sucursale si pe care nemtii de la HVB Romania stiau – asa cum a admis si presedintele bancii, Dan Pascariu – ca nu o puteau castiga cu cele doar 12 sucursale pe care le aveau. Activitatea bancii a fost mult timp concentrata pe segmentul corporativ, al operatiunilor de trezorerie si private banking, si mai putin pe cel al persoanelor fizice. 

    „Acum vor sa aiba un cuvant mai greu pe piata de retail“, a explicat Bogdan Baltazar, fostul presedinte al celei de-a doua banci din piata – BRD. 

    In ce masura mai sunt insa austriecii interesati acum de BCR, premiul cel mare al pietei? Raspunsul lui Fueredi-Kolarik Ildiko pare sa mai inmoaie putin tonul ferm de pana in prezent cu care grupul isi anunta dorinta de a participa la privatizarea BCR. „Dupa fuziune, noua banca va detine a patra pozitie pe piata romaneasca, inaintea CEC. O pozitie confortabila, cu o cota de piata de aproximativ 7,5%.“ Ea explica totusi faptul ca acest lucru nu inseamna ca nu vor „privi in continuare cu interes evolutia sistemului bancar romanesc si privatizarile care au loc pe aceasta piata“.

    Pe o piata in care BCR lupta cu peste 300 de sucursale, iar Raiffeisen si BRD cu cate 200 fiecare, cele 60 de sucursale ale Bancii Tiriac aduc un plus altfel greu de obtinut rapid doar prin crestere organica.  Si totusi, crede reprezentantul uneia dintre cele mai mari banci romanesti, care a preferat sa isi pastreze anonimatul, „desi spectaculoasa, miscarea HVB nu are cum sa zdruncine pe termen scurt piata prea tare“. O fuziune, spune el, necesita mult timp, si „cu atat mai mult cu cat este vorba de banci atat de diferite“.  Fueredi-Kolarik Ildiko spune ca tocmai faptul ca cele doua banci sunt atat de diferite este marele atu al fuziunii. 

    Prin fuziune, spune ea, cele doua banci se vor completa „excelent“ si, impreuna, „vor continua sa se dezvolte bazandu-se o data cu fuziunea si pe resursele cu care vine cealalta parte“. Bancherii spun, insa, ca e nevoie de timp pentru ca cele doua sa isi armonizeze activitatea, produsele si procedurile interne. „Practic, va trebui sa ia «la mana» fiecare produs si normele interne, sa le armonizeze“. La fel, va trebui armonizat sistemul informatic al celor doua si procedurile interne. 

    De aceeasi parere este si presedintele bancherilor, care spune ca, in general, „o fuziune este un proces lung si chiar dureros“. Motivul? „Fuziunea inseamna, de fapt, un proces de eficientizare“, explica Ghetea diplomat faptul ca, dupa orice miscare de acest fel, urmeaza inevitabil si disponibilizari de personal. „Ai doua banci, doua departamente de contabilitate, doua de resurse umane si tot asa. O banca nu functioneaza cu doua compartimente de acest fel – unul trebuie sa dispara, asadar.“ 

    Oficialii HVB si Banca Tiriac estimeaza, pe de alta parte, ca fuziunea se va incheia pana la sfarsitul acestui an, dupa ce va fi autorizata si de institutiile oficiale locale. Va urma o rebrandare a bancii „nou-nascute“ cu noul nume, HVB Tiriac. Pe cand vor intalni romanii pe strada noul nume? Nimic precis. „Mai intai trebuie semnat contractul si trebuie stabilite si multe alte detalii“, conchide Fueredi-Kolarik.  

  • Zestrea HVB-Tiriac

    Cu active totale de 2.080 mil.  euro si 72 de unitati, HVB Bank Romania si Banca Tiriac se vor situa impreuna pe locul 4 in sistemul bancar romanesc. Noua banca va avea o cota de piata de 7,5%, dupa BCR, BRD, Raiffeisen Bank Romania si inaintea CEC.

    • cu ce a venit Banca Tiriac…

    Banca Tiriac, infiintata in 1991, are o retea teritoriala de 60 de unitati si 1.100 de angajati.

    ACTIVE: In martie 2005, activele bancii au ajuns la 706 milioane de euro fata de 620 milioane de euro la finele anului 2004. 

    COTA DE PIATA: La 31 decembrie 2004, banca se situa pe locul 11, cu o cota de piata de 2,9%. 

    PROFIT: In 2004, a avut un profit net de 13 mil. euro, in crestere cu 18% fata de 2003. 

    CREDITE ACORDATE: In 2004, volumul creditelor a ajuns la 360 mil. euro. 

    DEPOZITE ATRASE: Depozitele atrase s-au ridicat la 455 de milioane de euro, in crestere cu 82 de milioane de euro fata de anul precedent. 

    CLIENTI: In 2004, din 681.000 de clienti, 648.000 au fost persoane fizice.
     

    • …Si ce a adus HVB Romania?


    HVB Bank Romania este succesorul legal al BA-CA – Bank Austria Creditanstalt Romania. BA-CA este prezenta pe piata romaneasca din 1998, si are in prezent 12 sucursale si 320 de angajati. 

    ACTIVE: La finele lunii martie 2005, activele totale ale bancii erau de aproximativ 1,4 miliarde euro. 

    COTA DE PIATA: In functie de active, HVB Bank Romania se situeaza pe locul 7 in topul bancilor de pe piata locala, cu o cota de piata de 4,6%. 

    PROFIT: Profitul inainte de impozitare al filialei HVB Bank din Romania a crescut, in primul trimestru al acestui an, cu 160%, de la 4,6 mil. euro la 11,9 mil. euro.

    CLIENTI: Numarul total de clienti se ridica la aproape 32.000.

  • RESURSE: Febra aurului

    La Rosia Montana, printre vestigii istorice de pe vremea romanilor, aproape 300 de tone de aur asteapta sa fie extrase. Compania canadiana Gabriel Resources vrea sa inceapa lucrarile de exploatare a zacamintelor. Peste 3.000 de oameni contesta, insa, proiectul.

    Proiectul de exploatare a aurului de la Rosia Montana – aflata la 80 km de Alba-Iulia – ne pune in cap autoritatile ungare. Persany Miklos, ministrul mediului din Ungaria spune ca proiectul este "periculos". Ba chiar el spera ca studiul de impact care va fi realizat va demonstra de ce nu trebuie facuta o noua exploatare in formula propusa de Rosia Montana Gold Corporation (RMCG).

    Grupul canadian Gabriel Resources a castigat, acum mai bine de opt ani, dreptul de a incepe exploatarea zacamintelor de aur si argint din regiune. Cu o investitie initiala de 605 milioane de dolari (480 de milioane de euro), Gabriel Resources, in tandem cu societatea romaneasca Minvest Deva, spera sa extraga aur si argint in valoare de peste trei miliarde de dolari.

    Intre aur si Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) – numele societatii la care Gabriel Resources are 81,7% din actiuni si Minvest restul de 18,3% – stau, insa, cateva zeci de aprobari si autorizatii. Dar si organizatii neguvernamentale nemultumite de planurile RMGC. 

    Soarta proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana este decisa, chiar zilele acestea, de o comisie formata din reprezentantii Ministerului Mediului, Economiei, Sanatatii, Administratiei, Integrarii Europene, Culturii, Transporturilor si ai Academiei Romane. 

    Cu trei ani in urma, RMGC a mai depus un set asemanator de documente. Set retras, in 2003. "Compania a decis sa reia procesul, in conformitate cu cerintele aquis-ului comunitar", explica pentru Business Magazin Angela Filipas, directorul Directiei Evaluare Impact, Controlul Poluarii si Managementul Riscului din Ministerul Mediului.  Odata lamurite toate aspectele legate de memorandumul tehnic, RMGC va trebui sa depuna studiul de impact cel mai probabil in luna septembrie, crede Adrian Dascalu, director de relatii cu presa si investitorii la RMGC. Si, dupa evaluarea acestuia, ar putea primi acordul de mediu necesar obtinerii autorizatiei de constructie. "Obtinerea acordului integrat de mediu conditioneaza inceperea propriu-zisa a lucrarilor de constructie", crede Ionel Mantog, secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului (MEC).  "Probabil lucrarile vor demara prin 2008-2009", spune Dascalu. Deocamdata, Ministerul Mediului a primit 3.000 de contestatii legate de proiectul RMGC. Marul discordiei este tehnologia de extractie a aurului, care utilizeaza cianura in procesul de productie.  RMGC mai are o problema: relocarea a catorva mii de oameni din zona unde vor incepe lucrarile. 

    "Pana acum au fost achizitionate circa 34% din proprietati", sustine Adrian Dascalu. Insa procesul de cumparare a gospodariilor a fost oprit. Pana la obtinerea autorizatiei de mediu, spun reprezentantii RMGC. Din lipsa fondurilor, cred unii dintre actorii implicati in proiect. De altfel, investitorii de la Rosia Montana cautau, cu doi ani in urma, banii necesari demararii extractiei de aur. 

    Intre timp, lucrul in regiune a fost oprit. Cercetarile arheologice pe care RMGC spune ca a cheltuit sapte milioane de dolari au fost, la randul lor, stopate. 

    Cifrele sunt contestate de organizatiile nonguvernamentale care se opun proiectului. "La alegerile din 2000, au votat 4.200 de oameni din intreaga regiune. In 2004, au votat 4.300", spune Eugen David, presedintele Alburnus Maior. El nu isi explica modalitatea prin care RMGC a relocat o parte din populatie, dar in statistici nu se vede acest lucru. In timp ce RMGC incearca sa obtina aprobarile necesare inceperii lucrarilor, Alburnus Maior cauta modalitatile legale de a le pune bete in roate. Pe de o parte, organizatia aduce argumente istorice – siturile romane descoperite in zona, vestigiile istorice care s-ar distruge daca ar incepe lucrarile. Pe de alta parte, Alburnus Maior contesta tehnologia de lucru, considerata periculoasa pentru ca utilizeaza cianura. Concret, reziduurile de cianura, depozitate intr-un lac de decantare, s-ar putea scurge in raurile din regiune, spun activistii organizatiei. Reprezentantii RMGC contra-

    ataca, sustinand ca este cea mai sigura tehnologie de extractie a aurului, folosita in Statele Unite, Noua Zeelanda sau Australia. Din tot acest razboi, au rezultat 14 procese intentate de Alburnus Maior impotriva unor oficiali locali sau din  diferite ministere. Care este miza razboiului? Un zacamant de aur si argint evaluat la peste 3,2 miliarde de dolari (2,5 miliarde de euro), dupa cum spune Dascalu. Pentru care, deocamdata, Gabriel Resources sustine ca a cheltuit circa 112 milioane de dolari.  Pana cand nu se vor primi toate aprobarile de mediu, proiectul este, practic, blocat, iar lucrarile nu pot incepe. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa decida, zilele acestea, care argumente cantaresc mai greu: cele ale UE, care impun conditii stricte de exploatare a aurului (pe care cei de la RMGC spun ca le-ar respecta) sau sumele care ar putea veni la bugetul statului dupa inceperea lucrarilor si care sunt de ordinul milioanelor de euro. 

  • Beneficii si riscuri

    Exploatarea aurului de la Rosia Montana aduce o serie de beneficii economiei din regiune, dar prezinta si riscuri pentru mediul inconjurator, arata academicianul Ionel Haiduc, intr-un studiu postat pe site-ul Academiei Romane.

    Extractia: Se va utiliza metoda excavarilor la suprafata, in patru cariere. Roca sterila va fi depozitata in doua halde, iar namolul (cu cianuri) va fi acumulat intr-un bazin de decantare. 

    Locuri de munca: Proiectul creeaza 2.000 de locuri de munca in faza de constructie si 500 in faza operationala. 

    Redeventa: Statul roman beneficiaza de redevente estimate la 4,4 milioane dolari anual.  

    Cianura: Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului cu solutie de cianura de sodiu. Dupa 1990, au fost 30 de accidente cu deversari de cianuri.

  • Pasi pana la extractie

    Pana va putea sa inceapa efectiv lucrarile de extractie a aurului de la Rosia Montana, Gabriel Resources mai trebuie sa parcurga cateva etape obligatorii. Cel mai important, de care depinde continuarea demersului, este acordul de mediu.

    Memorandum tehnic: RMGC a depus, in decembrie 2004, la Ministerul Mediului, memorandumul tehnic pentru explicarea modalitatii de extractie a aurului.

    Evaluare: Un comitet format din reprezentanti ai sapte ministere si ai Academiei Romane evalueaza memorandumul.

    Studiu de impact: Ulterior, RMGC va elabora un studiu de impact, supus dezbaterii publice.

    Acord de mediu: Dupa ce se analizeaza eventualele contestatii, Ministerul Mediului emite acordul de mediu sau respingerea proiectului. 

    Autorizatia de constructie: In baza acordului de mediu, RMGC va putea obtine autorizatia de incepere a constructiei exploatarii miniere.

  • STRATEGIE: Tratament Erste pentru dinozauri

    Cincisprezece romani, toti sub 30 de ani, se pregatesc sa devina „oameni de legatura“ intre bancherii austrieci si cei romani. Recrutati de austriecii de la Erste Bank in toamna anului trecut, ei au inceput deja un program intensiv de training la Viena. Asa se pregateste Erste pentru posibila preluare a batranului CEC romanesc.

    Violeta Plamadeala are 27 de ani, este casatorita si, pana nu de mult, avea un loc de munca confortabil intr-una dintre cele mai importante banci romanesti. Si totusi, in toamna anului trecut, cand a gasit in ziare anuntul de recrutare, a decis ca este „o sansa cum nu intalnesti prea des“. Asa a intrat in „concursul“ pentru programul de pregatire de personal al austriecilor de la Erste Bank.

    Si alti 3.150 de tineri romani, cu experienta de minim doi ani in sistemul bancar – asa cum impuneau conditiile anuntului – au trimis scrisori de intentie pe adresa agentiei din Ungaria, care a intermediat recrutarea. Dupa interviurile telefonice, doar 50 au plecat la Budapesta pentru interviurile finale, cu oficialii de la Erste. In final, au ramas doar 15. Iar din februarie, ei s-au mutat, pentru sase luni de training, la Viena. Pentru ce se pregatesc ei, insa? Ce le-au promis austriecii de la Erste Bank si ce asteapta ei de la aceasta „mare provocare“, asa cum o numesc?

    Sa se intoarca in Romania. „Ne vom intoarce acasa“, spune convinsa Andra Olteanu, un alt „recrut“ al bancii austriece. Nici nu se gandeste la alta varianta, cu atat mai mult cu cat in toamna se va casatori, iar familia ei a ramas in tara. Vrea, spune ea, ca in Romania sa traiasca si sa isi faca o cariera.

    Si Violeta Plamadeala, si Andra Olteanu sunt convinse ca intentia Erste de a intra pe piata romaneasca se va materializa cat de curand – cea mai buna varianta pentru austrieci fiind preluarea CEC.

    Casa de Economii si Consemnatiuni, la care statul detine 100% din actiuni, va fi scoasa la privatizare pana la sfarsitul lunii iunie, cand va fi publicat anuntul de privatizare, potrivit declaratiilor oficiale.

    „Vom fi foarte agresivi in procesul de privatizare al CEC“, declara in cadrul unei vizite organizate pentru presa romana la sediul central de la Viena, presedintele Erste Bank, Andreas Treichl. Iar competitia se anunta apriga. In lupta pentru CEC s-au inscris deja mai multe nume grele si din tara, si din strainatate. Concurentii austrieci ai Erste de la Bank Austria Creditanstalt si Raiffeisen Bank, ungurii de la OTP, olandezii de la Rabobank si banca italiana UniCredito si-au anuntat, la randul lor, interesul pentru CEC.  Oficialii Erste nu explica insa cat de agresivi vor fi si evita cu diplomatie sa dea amanunte privind suma pe care ar fi dispusi sa o plateasca. Referindu-se la acest subiect, presedintele Treichl declara, zambind, ca „daca se va intampla sa pierdem in fata unui alt competitor, inseamna ca statul roman a incasat foarte multi bani din vanzarea acestei banci“.  De unde insa atat interes din partea austriecilor de la Erste  pentru „batranul“ CEC romanesc? Institutia infiintata de Alexandru Ioan Cuza in urma cu peste 140 de ani se potriveste perfect modelului de afaceri al grupului austriac. Fortata de concurenta acerba sa caute piete mai profitabile decat cea din Austria, Erste si-a inceput din 1997 extinderea in Europa Centrala. Erste a urmat, in toate cazurile, acelasi model: achizitia bancilor scoase la privatizare de statele ex-comuniste. In nici una din tarile in care sunt prezenti, austriecii de la Erste nu au infiintat o banca „de la zero“. Rand pe rand, au intrat in Cehia (in 2000), Slovenia (2001), Croatia (2002), Ungaria (2003) si, in urma cu doar o saptamana, in Serbia. O zona compacta pe harta Europei Centrale, unde au deja peste 9 milioane de clienti, harta ce ar fi foarte bine completata de Bulgaria si Romania. Dar in Bulgaria au esuat, fiind invinsi, in licitatia pentru DSK Bank, in 2003, de ungurii de la OTP. Romania ramane astfel o tinta pe care nu isi mai permit sa o „rateze“. Cu atat mai mult cu cat spre est nu prea mai sunt, pentru moment, banci „care sa se potriveasca atat de bine profilului Erste“, dupa cum aprecia, in aceeasi intalnire, strategul – sef al Erste Bank, Manfred Wimmer. 

    In sala de conferinte din sediul central al Erste, inconjurat de tablourile in ulei ale preotului care a fondat in 1819 „stramosul“ actualului Grup Erste – o institutie de economii ce servea in principal muncitorilor si mestesugarilor -, strategul vorbeste despre planuri de viitor. „Ucraina este interesanta, dar inca insuficient de stabila din punct de vedere politic.“ Iar alte tari – precum Slovenia sau Polonia – au ajuns deja la un nivel de dezvoltare al serviciilor bancare ce ar face o achizitie foarte scumpa.

    Motiv pentru care, chiar si in eventualitatea unei infrangeri in cazul licitatiei pentru CEC, austriecii spun ca vor incerca achizitia unei alte banci locale – atunci cand va fi posibil. De fapt, conducerea Erste nu este deloc dispusa sa renunte la Romania, o tara care „este interesanta si datorita iminentei aderari la Uniunea Europeana“. Scaderea dobanzilor de pe piata romaneasca spre nivelul din UE este un considerent important pentru deciza de a investi, apreciaza Wimmer. Iar scaderea ratelor poate genera o explozie a activitatii de creditare, mai ales pe segmentul de credite ipotecare, varful de lance al grupului austriac. Ce se va intampla la CEC, in cazul in care Erste va reusi sa il cumpere?

    Asa cum au facut in toate bancile pe care le-au cumparat pana acum, si pentru CEC austriecii au in minte un amplu plan de restructurare. Despre pozitia actuala a CEC pe piata romaneasca, Treichl spune ca este sub ambitiile bancii. CEC detine in prezent 5% din piata bancara romaneasca si are peste 9.000 de salariati si 1.408 unitati. In opinia lui, imediat dupa preluarea bancii, este nevoie de investitii in cresterea bazei de clienti. Erste si-a propus ca obiectiv o cota de 20% din piata romaneasca.

    Pe ce se bazeaza austriecii in aceste planuri ambitioase, explica strategul-sef al bancii. „Pe experienta transformarii altor «dinozauri».“ Unul dintre exemple este cel al fostei case de economii de stat cehe, Ceska sporitelna. „Cand Erste a preluat-o, Ceska sporitelna era o banca falimentara“, declara franc actualul presedinte al bancii cehe, americanul Jack Stack. In 1999, lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau cele mai mici salarii din Cehia.

    Zambind amar, presedintele Ceska sporitelna isi aminteste ca atunci cand a ajuns la conducerea bancii „la fiecare sarbatoare, cand oamenii solicitau mai mult bancomate, devenise o regula: toate se blocau, iar telefonele cu reclamatii sunau neintrerupt“. Motiv pentru care, in cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare – din totalul de 600 de milioane de euro – a fost alocata tehnologiei. 

    Programul de transformare aplicat de Erste in institutiile financiare achizitionate consta in 20-25 de proiecte care acopera toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului.

    In cazul preluarii CEC, aici vor interveni romanii care invata acum, la Viena, modelul austriac. „Pregatirea noastra pune mult accent pe dezvoltarea personala“, spune Violeta Plamadeala, „pentru ca noi vom face legatura intre partea austriaca si cea romana.“ Motiv pentru care fiecare dintre „recrutii“ romani lucreaza acum intr-una din unitatile bancii austriece, in departamentul corespunzator specializarii lor de baza. Cei 15 vor avea posibilitatea – in cazul unui esec al Erste in licitatia pentru CEC – sa opteze pentru a lucra in alte banci din grup. Nici Violeta, si nici Andra nu vor sa se gandeasca insa, acum, la nici o alta varianta decat „inapoi, acasa“.

  • Modelul Ceska sporitelna

    600 de milioane de euro a costat procesul de transformare a fostei banci cehe de stat intr-o institutie financiara moderna. Falimentara in 2000 cand a preluat-o Erste, banca a fost innoita prin investitii in modernizarea sucursalelor si in tehnologii.

    • ETAPELE

    Inainte de preluare, la Ceska sporitelna, casa de economii a Republicii Cehe, mai bine de  45% din creditele acordate erau neperformante. Potrivit presedintelui bancii, lipsa investitiilor lasase Ceska sporitelna cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Procesul de transformare a bancii, inceput in 1999, a cuprins patru etape:  Septembrie 99 – decembrie 99: A avut loc procesul de due-diligence. In aceasta prima faza au fost implicati 100 de reprezentanti ai Erste Bank si 100 din personalul Ceska sporitelna.

    • Martie 2000 – iunie 2000: Planificarea transformarii a fost facuta de 22 de echipe de tranzitie, alcatuite din 300 de specialisti austrieci de la Erste si din reprezentanti ai Ceska sporitelna.
    • Iunie 2000 – decembrie 2001: Faza de aplicare a planului de transformare a avut ca obiectiv restructurarea bancii si cresterea eficientei activitatii. 
    • Ianuarie 2002 – decembrie 2003: odata terminata restructurarea bancii, accentul s-a pus pe cresterea veniturilor si dezvoltarea activitatii bancii.

     

    • SCHIMBARILE

    Dupa 18 luni, Ceska sporitelna era transformata considerabil, spun reprezentantii bancii. In prezent, este cea mai mare banca din Cehia din punct de vedere al numarului de clienti, cu peste cinci milioane. 

    • SUCURSALE: numarul de sucursale a scazut de la peste 1.000 la momentul preluarii la 647 in primul trimestru al anului 2005.
    • ANGAJATI: Dupa preluare, numarul angajatilor a scazut de la 15.500 la aproximativ 12.000, cati are banca in prezent. Reprezentantii bancii spun ca fiecare angajat obisnuit a facut, in medie, 12 zile de training. Efortul total de training a constat in peste 70 de mii de ore de pregatire. 
    • MANAGEMENT: Pentru ca „austriecii nu sunt foarte bine priviti in Cehia, din motive istorice“, la conducerea Ceska sporitelna a fost adus un american, Jack Stack. Americanul, care a lucrat 25 de ani la banca americana Chase Manhattan, spune ca, la nivel de „middle management, mai avem inca probleme in a-i face pe oameni sa isi asume singuri responsabilitati“ – apreciind ca aceasta este una dintre cele mai mari slabiciuni ale bancii, in prezent.

  • INVESTITII: Sperante mari si cam atat

    Fondurile mutuale au inceput anul in forta, cu castiguri intr-o luna cat un depozit bancar pe un an. Acum lucrurile s-au mai linistit, la fonduri nu mai vin la fel de multi investitori, iar castigurile aduse sunt mici.

    Administratorii se plang ca reglementarile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) sunt prea stricte, ca nu li se permite sa isi dezvolte retele de distributie sau sa isi faca publicitate si isi pun sperantele in orice schimbare de pe piata, chiar si in aparitia unor concurenti. Adevarul ramane insa ca cele mai multe dintre fonduri administreaza sume echivalente cu portofoliul unui investitor mai mare de pe piata de capital, iar pentru a putea supravietui incaseaza comisioane de administrare destul de mari, iar de aici si performantele reduse. In primul trimestru, activele fondurilor mutuale au avansat cu nu mai putin de 20%, atingand aproape nivelul de 70 de milioane de euro – fondurile au reusit sa mai atraga atentia investitorilor prin performantele bune induse de cresterea exploziva de la Bursa. De la mijlocul lunii martie, piata fondurilor a intrat in amorteala deja obisnuita in ultimii ani. 

    „Piata fondurilor merge la fel ca toata piata de capital. A crescut o data cu Bursa, si pe termen mediu credem ca are sanse reale sa isi revina“, spune Dragos Simion, presedintele Quadrant Asset Management, una dintre cele mai vechi societati de administrare de pe piata. Quadrant administreaza doua fonduri mutuale, Stabilo si Integro, si are si o oferta pentru administrarea unor conturi individuale. Un cont individual functioneaza ca un fond mutual, doar ca are un singur investitor, care mandateaza administratorul sa ii administreze banii in anumite limite impuse de acesta. Administratorii vad insa un lucru bun si in faptul ca macar clientii pe care au reusit sa ii atraga la inceputul anului nu au plecat. „Am fost surprins de maturitatea investitorilor, care nu s-au speriat de scaderea datorata reculului Bursei. E adevarat ca am avut iesiri de bani de pe fondurile cu investitii in actiuni. Dar cei mai multi din investitori au intrat in fonduri cu plasamente monetare care au un risc mai redus“, spune Eugen Voicu, presedintele Certinvest, societate care administreaza patru fonduri mutuale.

    Certinvest a fost preluata in urma cu un an si jumatate de Fondul Romano-American de investitii, care spera ca valoarea companiei va creste in paralel cu dezvoltarea pietei romanesti a plasamentelor administrate. Sumele administrate de fonduri raman insa nesemnificative fata de banii pe care bancile le atrag din economiile populatiei sau din li-chiditatile companiilor. Persoanele fizice si companiile au in prezent plasate in depozite la termen in lei sau valuta aproximativ 12 miliarde de euro.

    Administratorii spera insa ca tendinta de migrare a economiilor dinspre depozite bancare clasice catre produse mai sofisticate cum sunt fondurile mutuale, prezenta in Europa Occidentala in ultimii 20-30 de ani, se va resimti in urmatorii ani si pe piata romaneasca. Pe luna aprilie fondurile au reportat performante slabe, cu o crestere medie de doar 0,13% a unitatilor de fond si cu scaderi usoare la nivelul activelor din cauza plecarii unor investitori. Administratorilor pare sa le ramana o singura varianta: sa astepte o noua crestere exploziva a Bursei, care sa atraga din nou atentia investitorilor asupra fondurilor mutuale.

    Cele mai mari doua banci romanesti, BRD si BCR, sunt prezente pe piata fondurilor cu societati de administrare si fonduri. Alte banci puternice, cum ar fi Raiffeisen, Banca Transilvania sau Finansbank, au anuntat ca vor incerca sa aspire economiile populatiei si cu fonduri mutuale. Administratorii independenti, cei care „au dus greul“ in ultimii ani, luptandu-se cu reticentele investitorilor, isi pun acum sperantele chiar si in intrarea unor concurenti. „Intrarea bancilor pe piata fondurilor va da mai multa credibilitate si va da impresia ca fondurile mutuale sunt un lucru serios. Investitorii se vor uita probabil cu mai multa atentie la aceasta alternativa de plasament. Selectia fondurilor in care vor investi va fi facuta insa in functie de performante, si de aceea cred ca intrarea bancilor pe piata reprezinta de fapt un avantaj pentru fondurile mutuale actuale“, crede Dragos Simion de la Quadrant Asset Management. 

    In ultimul an, fondurile mutuale ale bancilor si-au aratat forta de care dispun in atragerea de noi clienti, reusind sa incaseze comisioane de administrare nu numai de pe urma persoanelor fizice ci si a companiilor, aratandu-le avantajele pe care le are un plasament intr-un fond mutual fata de un depozit bancar. Cel mai mare fond de pe piata romaneasca, Simfonia 1, administrat de SG Asset Management, societatea de administrare a BRD – SocGen, a reusit sa atraga printre clienti peste 650 de persoane juridice, in timp ce BCR Clasic, fondul cu plasamente monetare al BCR Asset Management, are aproximativ 120 de investitori persoane juridice. Simfonia 1 are o cota de aproximativ 45% pe piata fondurilor mutuale. Daca multi dintre investitori au reusit sa isi depaseasca frica de o noua frauda pe piata fondurilor, nu acelasi lucru se poate spune si despre CNVM, autoritatea de reglementare si control in domeniul fondurilor de investitii.

    „Se poate spune ca frica de un nou FNI este mai prezenta la CNVM decat in randul investitorilor“, spune presedintele Certinvest. Voicu se plange sa CNVM nu i-a aprobat mai multe materiale publicitare, dintre care unul in care afirma ca un nou FNI nu mai este posibil. Administratorii se plang si de reglementarile prea stricte ale CNVM, care nu le lasa o marja prea mare de manevra in privinta modului in care administreaza banii si le impune limite pentru plasamentele in anumite categorii de instrumente, interzicand altele – cum ar fi produsele financiare derivate, proprietatile imobiliare sau biletele la ordin, chiar daca acestea sunt garantate chiar cu investitii in fond. Legislatia pietei de capital da administratorilor posibilitatea sa lanseze fonduri in care restrictiile sunt mai putine, categorie de fonduri numita in legislatie „alte organisme de plasament colectiv“. Normele de aplicare a legii pentru acest tip de fonduri nu exista insa, urmand sa apara in a doua jumatate a acestui an. 

    „Nu avem ce sa facem. Sa lansam un fond nou de actiuni nu are rost, pentru ca mai avem unul. Sa lansez un fond de obligatiuni din nou nu are rost pentru ca obligatiuni nu se gasesc de cumparat. Asteptam legislatia secundara si ne gandim sa lansam un fond din categoria «alte organisme de plasament colectiv» la care sa avem o libertate mai mare de miscare“, spune Dorin Danescu, directorul SIRA, societate care administreaza un fond de actiuni, Omninvest si unul cu profil monetar, FCEx. Certinvest vrea, de asemenea, sa lanseze un astfel de fond, dar cu investitii pe piata imobiliara.

  • Cinci grame pe zi?

    S-a inviorat putin piata cafelei: pe primele patru luni ale lui 2005, vanzarile au crescut cu 20% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Dar piata nici n-avea cum sa ramana acolo unde era, adica pe ultimul loc in consumul european. Motivele sunt doua: reducerea accizei si publicitatea.

    Patru grame pe zi este cantitatea medie de cafea pe care, conform statisticilor, o consuma un roman, adica mai putin decat este nevoie pentru o ceasca. Daca ne uitam peste granita, constatam ca aici se bea de cinci ori mai putina cafea decat media europeana, iar explicatia e simpla: pretul mare al cafelei, prohibitiv pentru marea parte a celor 22 de milioane de romani. Iar pretul e mare pentru ca, cel putin deocamdata, cafeaua e purtatoare de accize.

    Scaderea, de la 1 ianuarie 2005, a accizelor la cafea a fost primita cu entuziasm pe piata, una dintre cele mai oscilante in termeni de valoare si volum. A meritat? Pentru Kraft Foods Romania, al doilea jucator de pe piata romaneasca a cafelei, vanzarile au crescut cu peste o cincime (21%) in primele patru luni ale acestui an comparativ cu perioada similara a anului trecut, spune Doina Cavache, Corporate Affairs Manager la Kraft Foods Romania (KFRo). „Cresterea consumului de cafea este unul din factorii care a determinat cresterea vanzarilor“, explica Doina Cavache. Alaturi de KFRo, si alte afaceri infloresc pe baza cresterii consumului: cu cat un jucator are volum de vanzare mai mare, cu atat va resimti mai bine, in cifra de afaceri, efectele scaderii accizei. Despre cine e vorba? Primii cinci jucatori de pe piata cafelei sunt – potrivit MEMRB – Elite, Kraft Foods Romania, Maspex, Tchibo si Nestlé. Cu totii si-au vazut afacerile palind in ultimii ani, caci Romania are cel mai scazut nivel al consumului de cafea din Europa – de 1,5 kilograme pe cap de locuitor pe an -, in timp ce media europeana este de circa 7 kg. 

    Cresterea usoara din prima parte a acestui an vine dupa un an de stagnare. Iar in 2003, cafeaua inregistrase o revigorare dupa declinul din anii anteriori, cand romanii au virat, in parte, de la cafeaua ambalata la cea vrac. In plus, piata cafelei este afectata si de fenomenul contrafacerii si al evaziunii fiscale, care reprezinta peste 20% din totalul consumului, potrivit datelor Asociatiei Romane a Cafelei. Ce a impulsonat, totusi, consumul? Scaderea cu 20%, de la 1 ianuarie 2005, a accizelor la cafea s-a tradus in scaderea pretului pe raft cu cateva mii de lei, caci ponderea accizelor in pret variaza intre 10% pana la peste 20%, in functie de tipul cafelei. Concret, scaderea a fost de la de la 1,25 euro/kg la 1 euro/kg la cafeaua ambalata, ceea ce inseamna destul de putin din pretul unui pachet de cafea. La 250 g, reducerea de pret aferenta e de aproximativ 2.000 lei pe pachet.

    Pana la urma, impactul reducerii accizei este tipic pentru o piata competitiva, ca cea a cafelei. Pretul la raft a scazut pentru majoritatea cafelelor de marca. „Nu toate in acelasi timp si nu in aceleasi proportii, dar consumatorul simte“, crede Paul Nuber, director general al Nestlé Romania. Dar scaderea pretului la producator nu-i neaparat totuna cu pretul mai mic la raft. Pentru ca cele cateva mii de lei pot inseamna, de multe ori, un avantaj nu pentru cumparatori, ci pentru comercianti. Unii prefera sa-si rotunjeasca astfel marjele – si asa destul de reduse – si / sau sa-si finanteze activitatile de marketing, spune Adrian Orodan, director de marketing la Safilar, firma care importa si distribuie marca Dowe Egberts, detinuta de Sara Lee.

    La capuccino, modificarile sunt chiar mai mici, din cauza continutul mic de cafea, care „dilueaza“ si mai mult scaderea de pret.

    Dar desi nu inseamna mare lucru pentru buzunarul cumparatorului, scaderea accizelor de la 1 ianuarie inseamna totusi un mare pas spre eliminarea accizelor, estimata pentru 2007. In UE cafeaua nu intra in categoria produselor de lux, deci nu e purtatoare de accize.

    Romania are acum cele mai mari accize la cafea dintre toate tarile din Europa, introduse printr-un act normativ din 1998, cand a fost clasificata ca un bun de lux. Tari precum Ungaria, Cehia, Lituania nu au deloc accize, in timp ce Bulgaria, Letonia sau Croatia au accize de aproape doua ori mai mici.

    Un alt efect al scaderii accizei va fi accentuarea unui fenomen timid deocamdata: orientarea consumatorului catre produsele de calitate superioara. Jucatorii din piata cafelei spun ca vracurile vor pierde teren in favoarea cafelei ambalate. 

    In plus, interesul consumatorilor va migra catre produse pozitionate in segmente superioare: din economic spre mediu, din mediu spre premium.

    Pe de alta parte, in viitorul apropiat consumul de cafea ambalata va creste, dar acest lucru se va datora in special investitiilor mari in publicitate si cresterii puterii de cumparare a consumatorului roman. Dar poate si investitiile masive in publicitate au avut partea lor de „vina“. Numai in 2004 cheltuielile pentru promovare au crescut cu peste 25% fata de 2003. 

    La rate card, publicitatea la cafea a atins un total de 72,5 milioane de euro in 2004, fata de 57 de milioane in 2003, conform informatiilor Alfacont Mediatrack. Iar 2005 a pornit la fel de vijelios: in primele patru luni, actorii de pe piata cafelei au platit pentru faima nu mai putin de 27,3 milioane de euro. Dar in afara de banii producatorilor (publicitatea) si banii de cheltuiala ai consumatorului, si alti factori au un cuvant de spus pe piata cafelei.

    Evolutia pietei cafelei este influentata si de dezvoltarea puternica a retelelor comerciale moderne. Vanzarile de cafea ambalata cresc datorita ofertelor speciale de pret sau multipack, consumatorii fiind astfel tentati sa cumpere – si implicit sa bea – mai multa cafea decat ar cumpara in mod normal.

    Anul 2004 a fost unul prost – iar loc de mai rau, nu prea mai era, dupa spusele jucatorii. Deci cresterile de anul acesta sunt oarecum firesti si compensatorii. Intrebarea cheie e acum cat „elan“ are cresterea si daca va continua. 

  • Cafeaua de dimineata

    Romania are cel mai scazut nivel al consumului de cafea pe cap de locuitor din Europa (de 1,5 kilograme pe cap de locuitor pe an), in timp ce media europeana este de circa 7 kg. Consumul de cafea are si el particularitatile lui pe piata din Romania, dupa cum arata un studiu realizat de Daedalus Consulting.

    CEL PUTIN O CAFEA pe saptamana au consumat 84,5% dintre persoanele adulte, indiferent ca aceasta a fost cafea naturala, ness / cafea instant sau cappuccino.

    FEMEILE consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (91,1% fata de 77,4%).  90,5% din persoanele cu varste peste 30 de ani sunt consumatori de cafea intr-o proportie mai mare decat persoanele mai tinere 76,3%.

    CAFEAUA NATURALA este, de departe, cea mai consumata (77,2% din populatie), in timp ce 15,1% dintre respondenti consuma ness / cafea instant si 8,7% consuma cappuccino.

    SURSA: DAEDALUS. STUDIUL A FOST REALIZAT PE UN ESANTION DE 1.223 DE RESPONDENTI SI ESTE REPREZENTATIV PENTRU PERSOANELE CU VARSTA CUPRINSA INTRE 18 SI 65 DE ANI, DIN MEDIUL URBAN. DATELE AU FOST CULESE IN IUNIE 2004.