Author: adison

  • Puscariasi pe stadioane

    In opinia sa, prin folosirea acestei metode ar mai fi rezolvate doua probleme. Prima ar fi reducerea costurilor legate de constructie, iar a doua se refera la criza de forta de munca din tara, cauzata de emigrarile masive din ultimii trei ani.

    Cwizkalski a dat exemplul fostelor state comuniste, unde detinutii erau folositi frecvent pentru astfel de munci.

    Conform agentiei de rating Fitch, organizarea, impreuna cu Ucraina, a Campionatului European de Fotbal din 2012 va costa Polonia aproape 27 de miliarde de euro, bani necesari pentru construirea de stadioane si pentru modernizarea infrastructurii.

    Reprezentantii fostului guvern polonez au contestat cifra, spunand ca este prea ridicata, dar nu au avansat o estimare oficiala. In opinia agentiei, nevoile totale ale Poloniei pentru modernizarea intregii infrastructuri de transport ajung la 100 de miliarde de euro.

  • De ce India?

    Amplasata in orasul Rapi, aceasta a fost construita impreuna cu firma locala Themis Medicare Ltd., cu care Richter a infiintat un joint-venture in august 2004.

    Investitiile necesare pentru constructia fabricii, unde lucreaza 225 de persoane, au fost de 8,8 milioane de euro. In cazul in care ar fi fost ridicata in Ungaria, ar fi fost necesara o suma dubla, iar in cazul unei tari din Europa Occidentala suma ar fi fost de patru ori mai mare. In privinta costurilor de operare, acestea vor ajunge la 1,7 milioane de euro pe an.

    Daca fabica ar fi fost amplasata in Europa Occidentala, costurile anuale ar fi ajuns la aproximativ 10 milioane de euro. Costurile reduse de constructie si de operare constituie motivele pentru care aproape toti marii producatori mondiali din industria farmaceutica detin cel putin o capacitate de productie in India.

  • Privatizare amanata cu un an

    Pana la sfarsitul acestui an urmeaza sa se stabileasca daca va continua colaborarea cu consortiul de companii angajat pentru a oferi consultanta in vederea privatizarii sau daca va fi organizata o noua licitatie, intreaga procedura urmand sa fie luata de la capat.

    Ludwik Sobolewski, presedintele Bursei de la Varsovia, nu se opune acestor planuri, considerand ca, dupa toate aparentele, anii 2009 sau 2010 par a fi favorabili unei privatizari. Sobolewski spune ca pana atunci va pregati bursa pentru acest proces si ca spera ca valoarea de piata sa se majoreze.

  • Mai putin, deci mai bine

    In aceeasi perioada, nivelul salariului mediu brut aproape s-a triplat, ajungand anul trecut la 767 de euro. Intre 1993 si 2006, pretul cu amanuntul la produsele alimentare s-au majorat cu doar 37%, conform datelor furnizate de Asociatia Agricola din Cehia.

    De remarcat ca preturile la produsele agricole s-au majorat pana in 2000 cu 31%, astfel ca in ultimii sase ani acestea au fost practic constante.

    David Marek, economist la banca de investitii Patria Finance, spune ca, desi a scazut foarte mult, ponderea cheltuielilor cehilor cu produsele alimentare este inca ridicata fata de cea din tarile dezvoltate. Astfel, daca in Cehia procentul este de 16,3%, in zona euro este de 15,6%, iar in Statele Unite de 15%.

    Pe langa cheltuielile cu produsele alimentare, un procent de aproape 3% din venituri este cheltuit pentru achizitia de produse alcoolice si tutun. 

  • Olandezul de la Microsoft

    Franke a fost director general al operatorului ucrainean de telefonie mobila UMC si este o figura cunoscuta in comunitatea de afaceri din Kiev. Cu o experienta de 25 de ani in industria de comunicatii, Franke si-a inceput activitatea in spatiul ex-sovietic in 1994, cand a inceput sa dezvolte operatiunile din Rusia ale Ericsson.

    Ulterior, a fost responsabil de toate activitatile de comunicatii mobile ale operatorului Golden Telecom. Franke a declarat ca industriile IT si telecom intampina aceleasi provocari si ca legaturile dintre ele devin din ce in ce mai stranse.

    In anul financiar 2007, biroul din Ucraina al Microsoft a obtinut o crestere de 40%. Daca in urma cu patru ani aici lucrau sase persoane, in prezent numarul acestora a ajuns la 100.

  • Mercator intra in Muntenegru

    Pentru anul urmator se asteapta ca vanzarile sa atinga 25 de milioane de euro. Muntenegru este a patra piata din afara Sloveniei unde Mercator isi incepe operatiunile. Pana in prezent, Mercator a intrat in Serbia, Croatia si Bosnia.

    Compania slovena este al doilea mare retailer care intra in Muntenegru in ultima perioada, dupa ce holdingul sarb Delta a deschis doua magazine.

    Mex a fost fondat in urma cu 11 ani, avand unitati deschise in patru orase din tara. Potrivit estimarilor pentru acest an, vanzarile Mercator vor ajunge la aproximativ 2,3 miliarde de euro. 

  • Magnet pentru investitori

    Detaliile financiare ale tranzactiei nu au fost facute publice. Conform estimarilor din media ceha, valoarea portalului web este estimata la aproximativ 100 de milioane de euro.

    Inainte de tranzactie, printre actionarii firmei se numarau fondul de investitii Baring Communications Equity Ltd., infiintat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, o filiala a ING Group si firma americana de consultanta financiara Communications Equity Associates Inc.

    Un alt investitor in Centrum.cz, care ofera atat servicii de cautare pe internet, cat si servicii de reclama contextuala, a fost Intel Capital, un fond de investitii al Intel Corporation. Intr-un comunicat al NetCentrum, cei doi fondatori afirma ca vor reinvesti o parte din banii obtinuti in urma acestei tranzactii in dezvoltarea companiei.

  • Revenire puternica a bursei

    Saptamana a deschis pe plus, in crestere relativ redusa fata de ultima cotatie a lunii noiembrie, cu o crestere mai importanta pentru indicele SIF-urilor, plus 1,4%. Evolutia a continuat si marti, cu o majorare de 0,5 procente pentru BET, apreciere care indica un interes crescut pentru actiunile blue-chipsurilor. Marti a fost si ultima sedinta bursiera in care se puteau vinde actiuni din portofoliu pentru a subscrie la Transgaz (diferenta de timp apare din cauza perioadei de deocntare si incasare a banilor).

    "Astazi (miercuri) si maine ar trebui sa vedem verde in continuare, iar dupa aceea o corectie scurta. Saptamana viitoare incep sa se intoarca si banii din suprasubscrierea Transgaz, cati or fi, moment in care actiunile ar mai putea urca", a comentat un investitor atent la analiza tehnica in momentul respectiv. Si a avut dreptate. Miercuri cotatiile au inregistrat un salt semnficiativ, cu BET in urcare de doua procente, iar BET-FI cu 4,5%. Cea mai importanta crestere dintre SIF-uri a fost consemnata de Muntenia, cu un plus de 7,1% si o valoare de tranzactionare de 1,7 milioane euro.

    Cresterea a continuat cu mai multa forta si joi, cu o apreciere de 2,8% pentru BET si de 5% pentru BET-FI. In timp ce indicele companiilor mari si lichide si-a consolidat pozitia de deasupra pragului de 9.000 de puncte, SIF-urile au recuperat aproximativ 10% in doar doua zile si 15% in sapte sedinte consecutive de apreciere. Practic, societatile de investitii financiare au revenit cu cotatiile la nivelul lunii octombrie, recuperand pierderile din noiembrie, cea mai rosie luna a anului.

    Explicatiile pentru aprecierea neasteptat de puternica a titlurilor SIF nu s-au inmultit nici vineri, cand eventualele tranzactii imprtante ar fi trebuit sa iasa la iveala. Pe langa cea mai des intalnita explicatie, pretul de piata sub valoarea unitara (raportata la suma activelor), adica actiune ieftina, a mai aparut ideea privind modificarea situatiei contabile din 2008. Aplicarea standardelor internationale de contabilitate, masura ce va intra in vigoare de anul viitor, va mari profitul societatilor de investitii financiare, ceea ce se traduce prin dividende in crestere pentru actionari. Chiar si participarea masiva a SIF-urilor la oferta Transgaz (de ordinul zecilor de milioane pentru fiecare societate de investitii) ar putea fi o explicatie. Cei care nu au avut suficiente fonduri pentru participa cu succes la IPO, ar fi putut prefera sa cumpere SIF-uri, devenind actionari indirecti si la transportatorul de gaze naturale.

    Oferta initiala a Transgaz a fost de departe capul de afis al saptamanii. Prima saptamana a perioadei de derulare nu a inregistrat interes din partea investitorilor mari, subscrierile venind din partea celor cu sume mici, de maximum 0,5 milioane lei. Pana in acest moment, nivelul de cerere pe transa mica (40% din numarul total de actiuni scoase la vanzare, 470.000 de titluri) este de 677%, de aproape sapte ori peste oferta, iar numarul final de actiuni subscrise va fi aflat luni, cand vor fi inregistrate si ultimele ordine de cuparare.

    Investitorii mari nu s-au miscat pana in ultimele doua zile de derulare a ofertei, la finalul zilei de miercuri abia fiind acoperit numarul de actiuni oferite (60% din total, adica 706.000 de titluri). Iar saltul cu adevarat semnificativa a venit vineri, odata cu inregistrarea ultimelor ordine. Gradul de subscriere al transei mari a ajuns pana la 2.430%, adica de 24 de ori mai mult decat numarul de actiuni oferit. IPO Transelectrica de anul trecut, in valoare de aproape 35 milioane euro, a fost subscrisa de 6,5 ori, ajungand la o cerere in valoare de 230 milioane euro. Suma la care s-a ajuns in acest moment la Transgaz este de aproape cinci ori mai mari, fiind subscrise actiuni in valoare de 1,1 miliarde euro, record absolut pentru piata de capital romaneasca.

    Suma va fi probabil si mai mare dupa inregistrarea tuturor ordinelor de achizitie, cel mai probabil la finalul zilei de luni, 10 decembrie. Valoarea actiunilor cerute arata ca o eventuala oferta a companiei RCS & RDS ar fi avut succes pe piata romaneasca. Operatorul de cablu tv, internet si telefonie a renuntat la lansarea unei oferte initiale la London Stock Exchange, in valoarea de 500 milioane euro, dupa ce conditiile pietei au fost considerate nefavorabile.

    Transgaz a atras 1,1 miliarde de euro

  • Dr. Oetker a cumparat marca Inedit

    In fabrica de la Cetateni vor fi produse in continuare produse BIO dar si cele pe baza de soia nemodificata genetic.

    Dr. Oetker are in portofoliu deserturi, aditivi alimentari, cerealele, snacks-uri si semipreparate (pizza congelata). Compania a avut in 2006 o cifra de afaceri de 30,7 milioane de euro, in crestere cu circa 13% in euro fata de anul anterior.

    Dr. Oetker a intrat pe piata locala in 1998, cand a cumparat Regal Corporation din Domnesti (Arges), o firma producatoare de budinci si zahar vanilat. In anul 2001, compania a inceput constructia fabricii din Curtea de Arges, care a fost inaugurata un an mai tarziu.

  • Iaurturi Yoplait in editie limitata pentru Sarbatori

    Gama Yoplait continea deja, in momentul lansarii editiei limitate, sapte tipuri de iaurt, din care unul simplu si restul cu fructe. Tnuva a intrat pe piata in acest an, in urma dezvoltarii unui proiect green-field in valoare totala de 55 de milioane de euro.

    Pe piata, a carei valoare ar putea ajunge in acest an la 1 miliard de euro, sunt acum cateva zeci de companii ce proceseaza lapte. Firmele ce acopera insa intreaga tara se pot numara pe degete, majoritatea fiind active doar la nivel local sau regional.

    Cele mai mari companii din domeniul lactatelor, in functie de vanzari, sunt acum Friesland Foods Romania, Danone, Hochland, Albalact si La Dorna.