BusinessMagazin

Author: adison

  • Argumentele coreenilor

    Productie la Oradea. Anul acesta, Hanil Electronics, unul dintre furnizorii Samsung, a investit aproape 40 de milioane de euro intr-o uzina greenfield de langa Oradea unde sunt produse ecrane pentru monitoare LCD. Samsung negociaza aducerea altor patru furnizori in aceeasi zona.

    Telefoane In retea. Grupul israelian MCS Communications, care detine si distribuitorul telefoanelor mobile Samsung in Romania, a preluat reteaua de 46 de magazine Turbo GSM si si-a propus ca numarul de magazine sa ajunga la 200 in 2008. MCS este astfel un retailer cu atat mai interesat de vanzarea produselor pe care le importa si distribuie propria companie, HAT Group.

    Marketingul In Romania. Incepand cu luna septembrie, ca urmare a unui proces de descentralizare la nivelul Europei de Est, Samsung Romania coordoneaza si operatiunile de pe piata bulgara si depinde intr-o mai mica masura de centrul regional de la Viena.

  • Orchestra de laptopuri

    Ansamblul muzical al universitatii americane Princeton are repetitii de cateva ori pe saptamana. Numai ca, in loc sa cante la pian, vioara sau contrabas, cei 15 studenti din orchestra exerseaza notele muzicale pe tastatura QWERTY a unor laptopuri. Ideea ii apartine lui Perry Cook, directorul departamentului Sound Lab din cadrul universitatii, care, impreuna cu Dan Trueman, un compozitor si violonist pasionat de tehnologie, a descoperit ca un laptop conectat la niste boxe poate lua locul unor instrumente muzicale. Nu era vorba doar despre inlocuirea unui pian, ci si a chitarei, pentru muzica rock, sau a saxofonului, pentru jazz. De fapt, totul a inceput acum cativa ani, cand Cook si Trueman au colaborat pentru a conecta o vioara electrica la computer prin intermediul unor senzori, astfel incat sunetele sa poata fi introduse in sistem si modificate.

    Astfel, in urma cu doi ani a fost infiintata The Princeton Laptop Orchestra (PLOrk), una dintre primele orchestre din lume fara instrumente muzicale. Cook si Trueman au conectat in retea 15 laptopuri pe care au instalat o aplicatie software proprie, prin care computerele sa poata fi coordonate si sa scoata sunete la apasarea tastelor. Metoda nu este nici mai ieftina decat infiintarea unei orchestre obisnuite; dureaza in jur de 40 de minute pana este pusa la punct reteaua wireless, iar computerele sunt destul de scumpe, dar ideea in sine este de a da o semnificatie diferita notiunii de muzica electronica.

    „Sa compui muzica pentru laptopuri este o mare provocare“, spune Trueman. „Instrumentele muzicale au fost practic construite digital, prin intermediul aplicatiei software, si trebuie coordonate astfel incat sunetele sa se sincronizeze“, explica el cum functioneaza orchestra cu laptopuri. Insa exista si o serie de probleme. Spre exemplu, aplicatia software, care este de fapt creatie a unor programatori independenti, intrucat niciun producator din industrie nu a lansat pe piata o asemenea aplicatie, se poate bloca din pricina unor erori. O alta problema o reprezinta computerele in sine, care de asemenea se pot bloca sau chiar opri din diverse motive. „Am sustinut mai multe concerte in ultimul an si am descoperit din experienta ca pot aparea tot felul de necazuri cand vine vorba despre laptopuri“, spune Trueman.

    R. Luke Dubois, profesor de muzica pe computer in cadrul New York University si artist al laptopului, s-a confruntat cu o astfel de problema atunci cand computerul sau portabil PowerBook de la Apple a ramas fara baterie exact in mijlocul unui concert sustinut la inceputul acestui an in MonkeyTown, un bar din Brooklyn.

    Muzica pe laptop nu este insa o noutate. DJ din toata lumea folosesc computerele portabile pentru muzica techno, fara sa fie nevoie de mai multe astfel de echipamente sau de o echipa intreaga de oameni care sa dirijeze si sa mixeze sunetele. „Dar o orchestra formata din mai multe persoane este exact elementul care da o nota umana acestui nou gen de muzica“, zice Dan Trueman. „Si, chiar daca la o prima vedere nu pare, e destul de dificil pentru o singura persoana sa controleze simultan 15 laptopuri, fiecare avand un rol muzical diferit, chiar daca sunt conectate prin retea.“ In ultimul timp, conceptul orchestrei de laptopuri a inceput sa ia amploare, dupa ce astfel de ansambluri muzicale au aparut in ultimul an in mai multe orase ale lumii – Tokyo, Londra, Berlin sau Moscova. The Tokyo Laptop Orchestra, The London College of Communications Laptop Orchestra, The Berlin

    Laptoporchester, respectiv The Moscow Laptop Orchestra au sustinut in total cateva zeci de concerte de cand au fost infiintate, de peste un an sau de cateva luni. Luna trecuta, 50 de studenti din cadrul University of York au cantat trei piese de muzica instrumentala pe laptopuri de la Apple, formand astfel cel mai mare ansamblu digital de acest gen din lume. Worldscape Laptop Orchestra, cum a fost denumit grupul, a compus melodiile si a pus la punct toate detaliile tehnice in aproximativ cinci saptamani. „Computerele devin instrumente muzicale in adevaratul sens al cuvantului“, se incumeta sa declare Ambrose Field, directorul Worldscape Orchestra. „Ceea ce am vrut sa facem noi, adica sa permitem unui numar de 50 de oameni sa creeze muzica prin intermediul laptopurilor, intrece limitele atinse pana acum de alte orchestre de acest gen din lume.“

    Componenta unei orchestre unde instrumentele muzicale sunt inlocuite de laptopuri nu este foarte diferita de cea a unei orchestre obisnuite. In continuare este nevoie de un dirijor, chiar daca acesta da comenzile prin intermediul unei aplicatii de mesagerie instantanee, de tipul Yahoo! Messenger sau Google Talk, iar asezarea muzicienilor este cea traditionala, pe grupuri de instrumente si pe randuri. O prima diferenta ar fi insa faptul ca „instrumentele“ nu sunt conectate la un singur sistem de sunet care capteaza simultan toata muzica, ci fiecare laptop are propriul set de boxe. In ansamblul muzical pot fi folosite insa pe langa laptopurile muzicale si instrumente obisnuite, cu toate ca muzica nu va fi deloc asemanatoare cu cea a orchestrelor obisnuite. Practic, ideea in sine a muzicii pe computere este de a crea sunete digitale diferite si nu de a reproduce in aceasta varianta opere ale lui Beethoven, de exemplu.

    Laptopurile nu sunt insa singurele echipamente „muzicale“. Tot cu ajutorul unei aplicatii software, si consola de jocuri video Nintendo Wii poate lua locul unui instrument. Mai exact, este vorba despre o chitara, fiind suficient ca posesorul sa faca miscari similare cu cele prin care ar canta la chitara, avand in mana telecomanda consolei.

    Muzica din taste

     

  • Muzica din taste

    Orchestrele al caror principal instrument muzical este laptopul au incetat deja sa mai fie o raritate.

    SUA: Una dintre cele mai importante orchestre cu laptopuri este PLOrk – The Princeton Laptop Orchestra, formata din studenti ai Universitatii Princeton. Pe teritoriul SUA mai exista insa si altele, The Seattle Laptop Orchestra fiind unul dintre exemple.

    JAPONIA. Pentru concertele de muzica electronica, Orchestra de Laptopuri din Tokio are nevoie de o echipa de sase specialisti pe partea de sunet.

    MAREA BRITANIE. The London College of Communications Laptop Orchestra a fost infiintata anul trecut de cativa studenti care au venit cu ideea in timpul unor cursuri de arta a sunetului.

    RUSIA. Orchestra de Laptopuri din Moscova a fost infiintata anul trecut in mai, de 11 muzicieni, artisti si programatori.

    GERMANIA. In luna mai a acestui an, Laptoporchester Berlin a sustinut un concert cu opt laptopuri in orasul nemtesc Rheinsberg, tema principala fiind apa si sunetele pe care le creeaza.

  • Vand online casa. Rog seriozitate

    Cred ca anunturile de mica publicitate din ziare au pierdut trenul in lupta cu internetul“, proclama Michael Cassidy, presedintele si directorul executiv al Undertone Networks, furnizor de servicii de publicitate online. „Sumele de bani puse in joc sunt in scadere de la an la an, cresterea vine dinspre online.“

    Punctul de vedere de mai sus pare necredibil, fiindca vine de la un om interesat ca ziarele sa piarda trenul publicitatii. Totusi, in SUA, evolutia spre online e sesizabila. Anunturile de mica publicitate care promoveaza case, masini, locuri de munca sau oferte turistice sunt de regula postate in sectiunile specializate de pe Google, Yahoo! sau pe diverse mari portaluri; in acelasi timp au inceput sa se dezvolte si site-uri specializate care, asemenea ziarelor de mica publicitate, cumuleaza pe o pagina de internet anunturi publicitare din foarte multe domenii. Pe acest segment a intrat recent si Facebook, reteaua sociala care a vandut luna trecuta un procent de 1,6% din actiuni catre Microsoft, pentru aproximativ 165 de milioane de euro. Compania britanica Fuzzle Media a dezvoltat o aplicatie software ce poate fi instalata gratuit de catre utilizatorii Facebook si care ofera acces la noua sectiune a retelei sociale, dedicata anunturilor publicitare. Mai mult, fiecare utilizator are posibilitatea sa dea un anunt pe Facebook, iar cei interesati pot cere detalii suplimentare tot pe paginile retelei sociale.

    Anunturile de mica publicitate de pe site-uri reprezinta in prezent o componenta importanta din publicitatea online, cumuland in jur de 17% din totalul cheltuielilor companiilor din SUA pentru reclame pe Internet, conform companiei de cercetare a pietei eMarketer. Cea mai populara metoda de publicitate online, care atrage in jur de 40% din bugetele companiilor, raman reclamele contextuale, afisate pe paginile de internet ale motoarelor de cautare, in timp ce 20% din publicitatea online este reprezentata de bannere afisate pe site-uri – versiuni online ale ziarelor, bloguri, retele sociale si in general pagini de internet furnizoare de continut – precum si de reclame sub forma de clipuri video, care au inceput sa castige teren in ultima vreme.

    Intreaga piata americana a publicitatii online este estimata sa ajunga anul acesta la aproape 14,7 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de eMarketer, urmand ca pana in 2011 sa se dubleze, pana la aproximativ 28,8 de miliarde de euro. In primele noua luni ale acestui an, piata a inregistrat o crestere de 26%, pana la 10,4 miliarde de euro, conform unui studiu realizat de Interactive Advertising Bureau (IAB) si PricewaterhouseCoopers, atingand un nivel record in perioada iulie-septembrie – 3,5 miliarde de euro.

    Cresterea de anul acesta si anul viitor nu va mai fi totusi chiar atat de mare pe cat se estimase anterior, pe masura ce un procent din ce in ce mai mare din bugetele pentru publicitate va fi alocat reclamelor low-cost, cum sunt anunturile publicitare, considera unii dintre analistii eMarketer. Iar aceasta tendinta va determina automat scaderea sumelor cheltuite in ansamblu pentru reclame online. Compania de cercetare Forrester Research manifesta insa optimism, apreciind ca piata publicitatii pe internet din SUA va inregistra cresteri destul de mari in urmatorii cinci ani, rata medie anuala estimata fiind de 27%, ceea ce ar insemna ca in acest ritm va depasi pragul de 45 de milioane de euro in 2012.

    De partea cealalta, faptul ca anunturile publicitare din ziare pierd din popularitate e greu de contestat. Tot pe piata americana, rata anuala de crestere a investitiilor pentru reclamele din ziare, de 30-40% in anii precedenti, s-a diminuat la 20 de procente in prima jumatate a acestui an si la mai putin de 15% in trimestrul al treilea, conform companiei de consultanta Media Post. Interesul mai redus al companiilor pentru mediul traditional de publicitate, pus pe seama migrarii spre internet, incepe sa afecteze industria de media, mai ales ca anunturile publicitare inseamna in SUA in jur de 70% din veniturile din reclame. In prima jumatate a acestui an, veniturile ziarelor americane (print) din reclame de genul anunturilor publicitare au scazut cu 16,5% fata de perioada similara din 2006, pana la 1,35 miliarde de euro, conform Newspaper Association of America (NAA). „Eu citesc in continuare ziare in format traditional, dar cand vreau sa cumpar un produs sau sa caut anumite servicii recurg tot la internet, pe site-uri precum Zillow, Amazon, Autobytel sau Craigslist“, spune Rick Edmonds, analist de business in cadrul Poynter Institute.

    Ziarele incearca sa-si schimbe strategia pentru a putea mentine interesul companiilor pentru reclama. Multe isi dezvolta foarte mult versiunea online, transformand astfel o parte din pierderile pe partea de print in castiguri pe internet. Altele investesc si detin procente din site-uri de anunturi publicitare, spune Charlie Diederich, directorul de marketing si publicitate al Newspaper Association of America. Gannett Company, spre exemplu, editorul a 85 de cotidiene americane, printre care si USA Today, si a aproape 1.000 de publicatii saptamanale, bilunare sau lunare, este una dintre companiile care se extind si in segmentul online, investind in site-uri specializate de mica publicitate. „Am anticipat schimbarile industriei si incercam sa ne adaptam la noile conditii si la preferintele de consum media ale cititorilor“, spune Tara Connell, vicepresedinte al departamentului de comunicare corporatista al Gannett. Compania a achizitionat participatii la mai multe site-uri de anunturi publicitare, printre care CareerBuilder.com, Cars.com si Apartments.com, acoperind astfel trei dintre cele mai importante segmente – anunturile pentru locuri de munca, masini si apartamente.

    O alta strategie, adoptata de editori precum Hearst, MediaNews sau Cox, este aceea de a incheia parteneriate cu companii din internet, in cazul de fata cu Yahoo!, pentru a afisa online reclame si anunturi publicitare. Initial, companiile de media au vizat acest parteneriat strict pentru anunturile de locuri de munca disponibile, publicate in cadrul sectiunii dedicate a Yahoo!, HotJobs, dar pe parcurs, tipul anunturilor s-a diversificat. Din noiembrie anul trecut, cand a fost formata acest parteneriat, si pana in prezent, contracte asemanatoare au semnat cu Yahoo! un numar de 22 de editori care reprezinta in jur de 400 de cotidiene americane. Pentru Yahoo!, acest parteneriat inseamna ocazia de a vinde spatiu de reclama pe paginile de internet ale ziarelor partenere. In ceea ce priveste companiile de publishing, beneficiile sunt clare: pe de-o parte isi pot creste veniturile din reclama in mediul online, iar pe de alta parte, avand alaturi un nume important in industria internetului, pot sa se adapteze la noile conditii din piata printr-o strategie orientata mai mult catre internet.

    Putini castiga

     

  • Urmatorul Second Life vine din Romania

    In Erepublik, dolarul poate sa aiba o valoare mai mica decat moneda romaneasca, oricine poate ajunge presedinte (daca este votat), iar lanturi de restaurante fast-food puse la punct de antreprenori ad-hoc pot depasi McDonald’s. In Erepublik totul incepe, acum, de la zero si oricine are sanse egale sa devina cel mai mare politician, cel mai bogat cetatean al unei tari sau cel mai inspirat manager. Jocul online tip massive-multiplayer, lansat pe 20 noiembrie, avea deja la sfarsitul saptamanii trecute 1.000 de utilizatori inregistrati din 36 de tari. Oricum, departe de tinta fixata pentru sfarsitul anului viitor, de 400.000 de persoane, cetateni ai noii lumi virtuale. Ca si in Second Life, totul are un pret, utilizatorul fiind obligat la cumparaturi doar pentru mancare virtuala, unitati care asigura existenta unui cont. Spre deosebire de cunoscutul joc online, nu exista o singura moneda, ci sunt folosite unitatile monetare ale fiecarei tari in parte, inclusiv leul nou. Lunar, pe data de intai au loc noi alegeri pentru a hotari presedintele fiecarei tari participante si membrii parlamentului. Ei sunt cei care stabilesc, pe timpul mandatului de o luna, care sunt taxele si impozitele impuse de stat, influentand astfel mediul economic. Simulatorul economic, politic si social Erepublik este un joc online complex, iar deprinderea mecanismelor cere un timp de acomodare. Apoi totul devine mai simplu. „Proiectul se adreseaza unui public ce nu-si permite sa piarda ore intregi in fata computerului, asa incat jocul este creat astfel incat sa nu consume mult timp“, spune George Lemnaru de la Tevin Solutions, compania romaneasca de dezvoltare web care a realizat toata acesta platforma de realitate virtuala, pornind de la o idee proprie. Finantarea, mai mult de 100.000 de euro investiti pana acum, a venit de la familia Bonte.

    Omul de afaceri Alain Louis Bonte este cunoscut in Romania prin detinerile de la lantul de farmacii Centrofarm, la compania imobiliara Generalcom, la producatorul de medicamente Sintofarm si are un portofoliu de actiuni pe bursa Rasdaq estimat la 27 de milioane de euro. Fiul acestuia, Alexis Bonte, este cunoscut industriei online europene in special pentru implicarea timpurie in site-ul de turism lastminute.com, vandut acum doi ani pentru un miliard de dolari. Va fi Erepublik urmatoarea lui lovitura?

  • Europenii prefera Blu-Ray

    Filmele destinate vizionarii pe ecrane high definition sunt acum in proportie de 73% Blu-Ray, formatul impus de Sony, in defavoarea celui HD-DVD, sprijinit de Toshiba si Microsoft, conform unui studiu recent realizat de GfK. Citand rapoartele de vanzari ale principalilor distribuitori de filme europeni, Blu-Ray Association a anuntat oficial ca a fost vandut discul Blu-Ray cu numarul un milion. Vanzarile de discuri de acest fel care contin jocuri sunt chiar mai mari, 21 de milioane, toate pentru consola Play Station 3 produsa de Sony. Producatorii de filme privesc cu sperante aceasta evolutie, in conditiile in care piata de DVD-uri tinde sa scada. In orice caz, scaderea de vanzari pe suport DVD nu este compensata inca de cresterea vanzarilor de discuri din noua generatie, unul dintre motive fiind chiar faptul ca exista doua formate concurente, iar industria de filme nu s-a pus inca de acord cu unul sau altul. O parte a caselor de productie filmeaza pentru formatul Blu-Ray, o alta pentru HD-DVD si cativa pentru ambele formate, rezultand costuri suplimentare. Dintre filmele disponibile in rezolutie de inalta definitie Blu-Ray, cele mai vandute au fost „300“, „Spider-Man 3“ si „Piratii din Caraibe“.
    I
    Japonia, piata cea mai deschisa la noi tehnologii, dar si tara de origine a Sony, vanzarile de Blu-Ray domina detasat, avand 97% cota de piata din totalul filmelor in format de inalta definitie. In acelasi timp, vanzarile de filme pe discuri HD au ajuns sa reprezinte 19,8% din totalul filmelor comercializate in Japonia.

    Cei mai multi analisti pun prevalenta discurilor Blu-Ray pe seama introducerii consolei Play Station care poate functiona ca player pentru orice film Blu-Ray. In acelasi timp, consola Xbox produsa de Microsoft care foloseste discuri HD-DVD nu a reusit sa se impuna. Dar cifrele finale ar putea suferi corectii semnificative in luna decembrie, cand se inregistreaza cele mai mari vanzari. Ambele console si-au redus recent pretul de piata in speranta cresterii acestor vanzari. Dar, cel putin in Statele Unite, castigatorul e al treilea nume, producatorul japonez Nintendo, care cu modelul Wii este lider de piata. Si fara a folosi vreunul dintre formatele de inalta definitie.

  • Noutati

    Pescuitorul de perle

    Radu Paraschivescu, prozator notabil si editor plin de idei, s-a dedicat indeletnicirii de pescuitor de perle. Incepand cu gloriosul „Io m-am facut io pa mine“, iesit de pe buzele frematand de piosenie crestina ale lui Gigi Becali, pana la „Fasolea nu-i ca caviarul“, izvodit de mintea cruda a Oanei Zavoranu, citatele natange din gandirea persoanelor publice ne delecteaza cu intreg navodul lor de intuneric. „Aceasta forma de tristete in fata limbii romane sub asediu m-a impins sa produc, antologia de perle «Fie-ne tranzitia usoara»“, spune Radu Paraschivescu. Nascuta din rapiditatea cu care vedetele, noi sau vechi, spun prostii, „aceasta noua radiografie a betesugurilor care surpa discursul public din Romania“, chiar aparuta intr-o colectie de carte comica, „nu dilueaza in niciun fel gravitatea fenomenului“.

    Radu Paraschivescu, „Mi-e rau la cap, ma doare mintea“,
    Editura Humanitas, 2007

    Orasul-fantoma

    Marcel Brion, membru al Academiei franceze, eseist, critic literar, specialist in istoria artei, cunostea la perfectie sapte dintre limbile Occidentului. Un scriitor cu vocatia universalitatii, care a lasat pagini de referinta privind romantismul sau arta fantastica, dar care, astazi, pare sa fi fost dat uitarii. Ambitiile sale literare s-au concretizat in cateva romane dense, cu o atmosfera ciudata, in care granitele dintre real si imaginar au tendinta sa se dizolve. De aici tasnesc personaje tragice si misterioase, care dau cititorului senzatia ca patrunde intr-un clarobscur ametitor, deopotriva fantasmatic si familiar. In „Orasul nisipurilor“, personajul principal este un arheolog aflat in cautarea unor manuscrise, undeva printre ruinele oraselor Asiei Centrale. El se trezeste in mijlocul unei furtuni de nisip si participa la renasterea unui oras de mult disparut. Incet-incet, se amesteca printre negustorii si musteriii din mijlocul bazarului si al caravanelor si incepe sa traiasca in ritmul unor vremuri apuse, patrunzand tainele vechiului Orient. Pana cand orasul dispare din nou, precum nisipul dintr-o clepsidra.

    Marcel Brion, „Orasul nisipurilor“,
    Pro Editura si Tipografie, Bucuresti, 2007

  • Lichiditate mica, apreciere redusa

    Cea mai mare crestere dintre indici a fost inregistrata azi de BET, care a urcat 0,5 procente, pana la valoarea de 8.965 de puncte. In prima parte a zilei majorarea a fost mai accentuata, pragul de 9.000 de puncte fiind depasit, insa aprecierea nu s-a mentinut si in a doua parte a sedintei. "Se poate observa totusi o apreciere mai accentuata la nivelul blue-chips-urilor, lucru normal avand in vedere nivelul scazut al cotatiilor. Multi investitori se indreapta acum spre companiile mari si lichide, cu actiuni ieftine acum si cu posibilitati mari de crestere in perioada imediat urmatoare", declara un broker.

    Indicele compozit a ramas nemiscat, cu o crestere de 0,02%, majorarile si scaderile cotatiilor fiind impartite in mod egal de catre societatile listate. Plusurile si minusurile au fost impartite aproape egal si de catre SIF-uri, indicele BET-FI consemnand o majorare de doar 0,3%.

    Actiunile transportatorului de gaze naturale Transgaz au inceput sa atraga din ce in ce mai mult investitorii, transa destinata celor de retail fiind deja suprasubcrisa in proportie de 119,7%. Nivelul subscrierilor din
    transa mare a ajuns la aproape 12%, fiind preconizata o aglomerare a cererilor in ultimele trei zile de subscriere. Raportat la totalul actiunilor oferite, nivelul de subscriere este de 51,7%.

    Astazi a inceput si perioada de inaintare a cererilor pentru oferta publica initiala a societatii Casa de Bucovina Gura Humorului, care se va incheia pe 11 ianuarie 2008. Oferta include 45,5 milioane actiuni, la pretul de 0,2 lei, dublu fata de valoarea nominala a actiunii. Actionarul majoritar al societatii este SIF Muntenia cu 86% din actiuni.

  • Politica pasilor marunti

    Kempinsky, Sheraton sau Hyatt, despre care se vorbeste de atat timp, vor veni cu siguranta in Romania, insa asta nu se va intampla mai devreme de 2012“, considera Paul Marasoiu, director al firmei de consultanta Peacock Hotels. Marasoiu spune ca aceste lanturi hoteliere au proiecte in curs de derulare pe piata romaneasca si ca intrarea lor pe piata va insemna trei hoteluri cu 1.300 de camere in total, numai ca nu acum. Sunt doua motive pentru care vorbim de un orizont atat de indepartat: in primul rand, unui brand hotelier de top ii ia ani de zile pana sa semneze hartiile si sa cada de acord asupra parteneriatului si a modului cum va fi construit hotelul, iar in al doilea rand asteapta sa se consolideze piata, crede directorul Peacock Hotels. Pe piata hotelurilor bucurestene de cinci stele (unde momentan sunt prezente sase hoteluri, patru dintre ele fiind afiliate la lanturile JW Marriott, Hilton, Intercontinental si Crowne Plaza) se vor mai deschide insa 1.100 de camere in urmatorii trei-patru ani, care ar putea atrage nume noi de pe piata internationala. Dar nu vor pierde marii Sheraton si Hyatt cresterea de acum a pietei? „Astfel de nume nu au nevoie de o piata in crestere neaparat pentru a se aseza pe o piata noua, ele genereaza trafic prin simpla prezenta“, spune Marasoiu. Malin Malineanu, reprezentantul pentru Romania al lantului hotelier Best Western, e de parere ca intarzierea marilor operatori are de fapt legatura cu scaderea marjelor de profitabilitate din alte capitale central- si est-europene, precum Budapesta. „Deoarece acolo le scad profiturile, acestia sunt mai sceptici, iar cum in Romania si mai ales in Bucuresti bariera costurilor a crescut foarte mult, mai au timp sa se razgandeasca“, crede Malineanu.

    Asadar, pana la punerea primei caramizi pentru cele trei hoteluri, in Bucuresti se vor inaugura hoteluri de mici dimensiuni (pana in 100 de camere) si o serie de hoteluri medii (in jurul a 200 de camere) in noile cartiere mixte (rezidential plus birouri), care vor dezvolta noi zone ale Capitalei. „Este normal ca in zone precum Baneasa, Semanatoarea, Otopeni sau Eroilor-Cotroceni, unde se dezvolta atat de multe proiecte cu sute de locuinte si mii de metri patrati de birouri, sa apara si cate un hotel de dimensiuni direct proportionale cu dimensiunea proiectului“, explica Paul Marasoiu. Ceea ce este corect: in proiectul Baneasa, dezvoltat in zona de nord a Bucurestiului de Baneasa Investment, in cursul anului viitor se va deschide al patrulea hotel Ramada de pe piata romaneasca (primele trei fiind in Bucuresti si Sibiu), iar in cadrul proiectului Sema Parc, dezvoltat de compania River Invest pe locul fostei fabrici Semanatoarea, este proiectat un hotel de patru stele cu 200 de camere.

    Deocamdata, hotelurile de lant care se anunta anul viitor au nume cunoscute pe piata romaneasca: Ramada, mentionat mai sus, si un Royal Tulip – marca de cinci stele a lantului Golden Tulip, la sfarsitul anului 2008. Este insa si unul al carui viitor nume e deocamdata necunoscut: este vorba de hotelul Bulevard, aflat in posesia proprietarilor rafinariei Rafo Onesti, care sunt pe ultima suta de metri cu renovarea hotelului. Acesta va fi clasificat la patru stele si va avea 72 de camere, dupa cum spune Marius Voloschi, directorul hotelului.
    Dincolo de aceste proiecte, precum si de cele care ar fi trebuit sa se deschida in 2007 si au fost amanate pentru la anul (cum ar fi Radisson SAS sau primul hotel de doua stele al Continental Hotels), hotelurile care se pregatesc pentru 2008 sunt de dimensiuni mici spre medii. Pentru primavara, se anunta lansarea hotelului Carol, cu 80 de camere, dezvoltat de omul de afaceri Teodor Meita (care detine restaurantul-club McMoni’s) si un Golden Tulip, dezvoltat de Nord Group, cu o investitie de 12 milioane de euro in zona de nord a orasului. Tot la anul, firma lui Marasoiu se va ocupa de constructia si lansarea celui de-al doilea hotel al dealerilor Sony in Romania, care detin deja hotelul Tulip Inn din zona centrala a Capitalei. „Acest al doilea hotel al proprietarilor de la Tulip Inn va avea 136 de camere si va fi un hotel boutique, situat in zona de vest a Capitalei“, spune Paul Marasoiu, precizand ca, la patru stele, si acesta va fi afiliat retelei Golden Tulip.

    Cum piata bucuresteana pare ca inca isi ia avant pentru dezvoltari mai mari pentru viitorul apropiat, afilierile la lanturi internationale merg mai bine pentru moment in tara. Malin Malineanu, care anunta inca de la sfarsitul anilor ’90, la lansarea lantului hotelier Best Western in Romania, ca va ajunge la 10 hoteluri afiliate in cativa ani, va atinge aceasta cifra abia la sfarsitul acestui an. „Principala cauza a faptului ca afilierile nu au mers mai repede este faptul ca multi dintre proprietarii de hoteluri nu au inteles ce presupune o afiliere si nu au venit spre noi“, spune Malineanu, care a preferat ca hotelierii sa vina si sa solicite ei afilierea. Al noualea hotel Best Western a fost afiliat luna trecuta, la 12 kilometri de Sibiu. „Fantanita Haiducului este inceputul povestii noastre de dragoste cu Sibiul“, sustine Malineanu, care este in discutii destul de avansate pentru afilierea a inca unui hotel in Sibiu. Insa nu acesta va fi numarul zece al lantului, ci un hotel din Baia Mare. „De fapt, suntem in discutii avansate cu inca trei hoteluri, dar cel din Baia Mare va fi probabil primul dintre acestea“, spune Malineanu.

  • Proiecte amanate

    Desi au fost anuntate inca de anul trecut pentru a fi deschise in 2007, cateva proiecte hoteliere au fost amanate pentru 2008.

    CINCI STELE. Unul dintre cele mai asteptate proiecte este cel al fostului hotel Bucuresti, care se afla in faza finala de renovare si va fi deschis in luna martie a anului 2008 sub management Radisson SAS.

    DOUA STELE. Anuntat pentru aceasta toamna, primul hotel de doua stele al lantului hotelier Continental Hotels a fost ridicat, dar va fi inaugurat in prima parte a anului 2008.