Cei care au luat credite cu dobanzi la oferta pentru sase luni, un an sau doi s-au trezit acum cu rate uriase. Si asta pentru ca nu le-a spus nimeni unde va ajunge dobanda dupa ce trece perioada promotionala.
Click aici pentru a citi mai multe amanunte.
Autoritatile romane insista foarte mult in ultima vreme pe ideea construirii unei noi centrale nuclearelectrice pe un alt amplasament decat cel de la Cernavoda. Punerea acesteia in functiune este prevazuta undeva dincolo de anul 2020.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Mai multe amanunte, aici.
Companiile de capitalizare medie de la Bursa au fost cele mai lovite de scaderile care au avut loc de la inceputul acestui an, pierzand intre 40% si 60%, in conditiile in care indicele BET a scazut cu 30%, iar SIF-urile au scazut in medie cu 32%.
Amanunte pe www.zf.ro
Noua aventura a lui Jason Statham in domeniul jafurilor reprezinta insa o ora si jumatatate de divertisment suficient de onest ca sa ne atraga atentia.
Ca orice „heist movie” (film centrat pe planul unui grup de personaje de a fura ceva), „The Bank Job” utilizeaza aceeasi formula: un hot carismatic, o banca mai mult sau mai putin inexpugnabila, o banda de actori secundari, unii mai amuzanti decat ceilalti, si o momeala foarte atragatoare: in cazul nostru, superba Saffron Burrows, cea care o interpreteaza pe Martine, capul rautatilor din filmul lui Roger Donaldson („The World’s Fastest Indian”, ”Dante’s Peak”, „Specii”).
Dar Donaldson aduce si ceva nou: spune ca „Jaful” lui este inspirat din realitate si pluseaza intr-un mod interesant. Se pare ca miza jafului nu sunt doar teancurile de bancnote, lingourile de aur sau bijuteriile inestimabile, ci si niscaiva fotografii care o infatiseaza pe o importanta membra a familiei regale britanice in timpul unei partide de sex.
Daca anumite amanunte din film sunt adevarate si daca presupusul consilier al lui Donaldson (care a fost implicat direct in jaful petrecut in 1971) ar exista in realitate, n-ar face decat sa adauge putina savoare acestei premiere.
Pana la urma, „Jaful de pe Baker Street” este doar povestea lui Terry (Statham), un vanzator de masini care viseaza, in marea de mici gainarii care-i umplu saptamana de lucru, la lovitura vietii sale. Ocazia apare o data cu Martine (Burrows), care-i propune lui Terry sa sparga o banca de pe Baker Street, aruncanu-i in brate si un plan aparent infailibil: din subsolul unui magazin vecin cu banca, hotii vor sapa un tunel pana in seiful cu cutii de valori, in care sistemul de alarma este scos din functiune din cauza unei defectiuni.
Dar intr-una dintre cutiile de valori se afla celebrele fotografii, singura garantie care-l tine pe Michael X (pseudonimul lui Michael de Freitas, unul dintre liderii miscarii imigrantilor de culoare din Marea Britanie, implicat in acelasi timp intr-o multime de activitati ilegale) departe de catusele politiei prea speriate ca arestarea lui sa duca la declansarea unui scandal sexual. Bineinteles, serviciile secrete isi baga si ele coada.
Chiar daca Roger Donaldson isi ingreuneaza filmul cu mai mult balast decat ar trebui (vezi, de exemplu, amuzanta scena in care Terry ii explica sotiei sale ca timp de doua saptamani nu va veni la ore potrivite acasa), pataniile trasnitei trupe de hoti stau in picioare, iar accesoriile inspirate din realitate par sa functioneze, desi a spune ca evenimentele din film s-au petrecut aidoma in realitate este ca si cum ai restaura o tapiserie antica pornind de la cateva petice si adaugand imaginea World Trade Center in centru.
Dar povestea, inventata sau nu, functioneaza la fel de bine, pentru ca „Jaful” ne indeplineste cateva dintre cele mai ascunse dorinte (adesea valorificate de tabloide): ne ajuta sa tragem cu ochiul in budoarul capetelor incoronate, mai ales cand acestea nu sunt foarte cuminti, si ne confirma o multime de teorii ale conspiratiei.
Roger Donaldson dezvaluia cu mandrie, intrebat fiind de ce jaful de pe Baker Street n-a fost reflectat in ziarele vremii, ca acest caz a fost subiectul unei „D-Notice” (actul prin care guvernul Marii Britanii poate pretinde presei sa nu dezvaluie amanunte despre un anumit caz), ceea ce a aprins imediat imaginatia curiosilor. Care au fost consecintele jafului si ce contineau celebrele cutii de valori, in „Jaful de pe Baker Street”.
„THE BANK JOB”/”JAFUL DE PE BAKER STREET”. R: ROGER DONALDSON. D: JASON STATHAM, SAFFRON BURROWS, STEPHEN CAMPBELL MOORE, DANIEL MAYS, ALKI DAVID, MICHAEL JIBSON, RICHARD LINTERN. DIN 28 MARTIE
La inceput, ecologia a fost pur si simplu un subiect la moda. A fost tema predilecta la Forumul Economic de la Davos, dezbatuta in cabinetele sefilor de stat si folosita ca strategie de promovare de catre miliardarii care anuntau alocarea unor sume spectaculoase pentru salvarea mediului.
Evident, primeau si scutiri de taxe datorita acestor nobile cruciade. Mai nou, salvarea planetei tinde insa spre o anumita democratizare – din birourile politicienilor, ale miliardarilor si ale militantilor pentru salvarea planetei, a trecut in casele oamenilor de rand.
“Mai ales in societatea occidentala, unde se pune mare accent pe calitatea vietii, consumatorii simt nevoia sa schimbe modul in care traiesc, iar noua abordare a ecologiei tine de adaptarea stilului de viata la mediu”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Francesco Morace, sociolog, scriitor, jurnalist si presedinte al Future Concept Lab, un institut de cercetare cu sediul la Milano.
Morace a fondat Future Concept Lab in 1988, iar in prezent lucreaza cu 50 de consultanti in peste 25 de tari care observa viata cotidiana a oamenilor din toata lumea, fenomenele culturale, cu scopul de a defini tendintele din societatea actuala.
Specialistii au identificat foarte clar etapele parcurse de tendinta spre o viata cotidiana “ecologica”.
“Valul
Producatorii bunurilor de larg consum au sesizat tendinta, ca si impactul economic pe care il poate avea mediului. “Ecologia este acum despre bani, despre cum vom supravietui din punct de vedere economic in urmatorii 20 de ani”, spune Clare Brass, designer industrial care in prezent este director al fundatiei SEED de protectie a mediului.
Una dintre pietele unde producatorii au lansat produse menite sa schimbe stilul de viata al consumatorilor este cea de electrocasnice. “Am ajuns intr-o faza in care companii mari precum Whirlpool realizeaza produse promovate prin conceptul ecologic si care vizeaza nu numai 5-10% din piata, ci toata piata. Iar in urmatorii 10 sau 15 ani tendinta va fi din ce in ce mai puternica”, spune Morace.
Electrocasnicele reprezinta peste un sfert din consumul total de energie al unei gospodarii, conform Agentiei Mediului din SUA. Iar campaniile din acest domeniu au capatat o atat de mare amploare, incat s-au format chiar agentii speciale pentru auditul consumului de energie, cum este KeySpan, care face evaluari si ofera solutii pentru cresterea eficientei.
De exemplu, KeySpan apreciaza ca folosirea masinii de spalat vase in loc de spalarea manuala economiseste 19.000 de litri de apa pe an si 25 de euro la costurile totale cu energia intr-o familie. La sfarsitul anului 2006, Bosch a creat pe site-ul companiei o sectiune speciala, Green Resource Center, pentru a-i educa pe clientii in ceea ce priveste eficienta consumului de energie.
In timp, sectiunea s-a dezvoltat, iar in prezent include un calculator pentru economisirea energiei, informatii despre cele mai noi programe ecologice, reduceri pentru consumatorii care achizitioneaza produse Bosch prietenoase pentru mediu, precum si consiliere pentru cei care vor sa isi construiasca locuinte ecologice.
In plus, pe site exista o prezentare multimedia unde este explicat, din punctul de vedere al companiei, efectul pe care un individ il poate avea asupra mediului daca achizitioneaza un produs prietenos pentru mediu.
De exemplu, pentru anul 2007 s-a estimat ca peste 8 milioane de americani au achizitionat o masina de spalat vase; Bosch sustine, promovandu-si astfel produsele, ca daca fiecare masina ar fi fost din seria Bosch Energy Star (linia ecologica a producatorului), energia economisita ar fi redus emisiile de dioxid de carbon cu 4,3 milioane de tone.
Insa cea mai indrazneata miscare de pana acum a facut-o Whirlpool, care a integrat ideea de produse ecologice intr-o “bucatarie verde”. Inovatiile incorporate in aceasta vin ca o continuare a tehnologiei “Al saselea simt”, dezvoltata de Whirlpool in ultimii zece ani si care in prezent economiseste 30% din consumul de apa si energie la aparatele electrocasnice.
Preturile produselor dotate cu tehnologia “Al saselea simt” sunt cu aproximativ 30% mai mari decat cele ale electrocasnicelor obisnuite, insa investitia este recuperata prin economisirea energiei.
La prima vedere, “bucataria verde” arata similar cu una normala, insa diferentele sunt importante. Designerii companiei au realizat un eco-sistem care reduce consumul si recicleaza, astfel incat consumul de apa si energie este cu 70% mai eficient decat in cazul unei bucatarii normale.
Tehnologia eco-sistemului permite refolosirea caldurii generate de frigider, singurul aparat electrocasnic ce functioneaza 24 de ore din 24, pentru a produce apa calda pentru masina de spalat vase. Frigiderul este divizat in cateva compartimente, fiecare cu
Astfel, consumul de energie se reduce la jumatate. In plus, s-a introdus un spatiu de stocare a alimentelor care nu trebuie intotdeauna tinute in frigider, cum este cazul legumelor. Mai mult, tavanul bucatariei detecteaza cantitatea de fum sau abur degajate in timpul gatirii si adapteaza puterea de absorbtie.
De asemenea, masoara temperatura si umiditatea aerului care trece prin filtre, il purifica si climatizeaza bucataria. Ideea de “bucatarie verde” este inca in stadiul de concept, urmand sa intre in productie in urmatorii ani.
Marca aflata in portofoliul Ursus Breweries, membra a grupului SAB Miller, si-a continuat anul trecut cresterea dupa ce in 2006, Timisoreana a raportat o cota de piata de 8,8%, fata de 7,1% 2005. In numai trei ani, marca produsa in cea mai veche fabrica de bere din Romania a urcat in acest segment de pe pozitia 5 pe prima pozitie.
In afara de faptul ca Timisoreana este cea mai populara bere, isi mentine si titlul de marca de bere cu cea mai rapida crestere de pe segmentul mainstream. In anul 2007, marca de bere Timisoreana a raportat o cota de piata, in cadrul segmentului mainstream, de 27,9%. Pe acelasi segment, berea Timisoreana inregistra in 2006 o cota de piata de 23,4%, respectiv 21,1% in 2005.
In 2007, volumul Timisoreana a inregistrat o crestere de 41,8% fata de anul anterior, in conditiile in care piata berii a cunoscut un ritm de crestere de,9.6%.
Timisoreana face parte din portofoliul de marci al Ursus Breweries alături de Peroni, Ursus, Stejar, Ciucas, Reed’s si Pilsner Urquell.
Compania detine conform studiilor MEMRB o cota de piata de 24,9%; pe piata berii sunt prezente si Heineken, InBev, Tuborg si European Food.
“De fiecare data cand intram intr-o tara avem sentimentul ca am venit prea tarziu. Mereu ne spunem ca poate ar fi trebuit sa venim macar de acum un an; si in cazul Romaniei a fost la fel”, spune Jorge Morgadinho, managerul de expansiune al Sonae Sierra, dezvoltator care si-a facut intrarea pe piata acum aproape un an, prin achizitionarea mall-ului River Plaza din Ramnicu Valcea, in urma unei tranzactii de 42 de milioane de euro.
Dezvoltatorul detine in acest moment o retea de 47 de centre comerciale, alte 27 aflandu-se in diferite faze de dezvoltare, dintre care doua in Romania – la Ploiesti si la Craiova.
Primul mall a fost construit in 1990 in Portugalia, dezvoltatorul si-a extins apoi activitatile in Spania si Brazilia in 1999, in timp ce intrarea pe celelalte trei piete, Grecia, Germania si Italia, s-a facut in 2001.
Desi intrarea in Romania si-au facut-o, intr-adevar, relativ tarziu, avand in vedere ca numarul proiectelor de centre comerciale anuntate pentru urmatoarea perioada se ridica la deja la aproximativ o suta, Morgadinho spune ca decizia a fost luata totusi la momentul potrivit:
“Ne place sa fim creativi si inovatori, dar nu ne place riscul”, recunoaste el, mai cu seama ca proiectele sunt construite pentru a fi tinute in portofoliul propriu.
“Majoritatea dezvoltatorilor din Romania construiesc centre comerciale pentru a le vinde imediat pentru profit”, spune Morgadinho, explicand ca dezvoltarea unui mall pentru a-l opera si nu pentru a-l vinde ii va permite sa vina pe piata cu chirii mai mici, nefiind interesat de maximizarea acestora pentru obtinerea unui pret mai bun de vanzare.
“Ne intereseaza mai mult mentinerea chiriei platite. Spre exemplu, daca un retailer plateste 40 de euro pe metrul patrat intr-un anumit centru comercial si doreste sa vina si la mine, si stiu ca ii va fi foarte greu sa plateasca acelasi pret, sunt dispus sa negociez un nivel de 35 sau 38 de euro ca sa poata sa achite chiria pe un termen mai lung, in loc sa inceapa sa sufere dupa doi ani.”
Chiriile medii lunare practicate in mall-urile din Bucuresti au scazut anul trecut comparativ cu 2006 cu 4%, pana la 24-27 de euro pe metrul patrat, in timp ce in tara au scazut de la un nivel mediu de 18-25 euro/mp la 15-25 euro/mp, potrivit ultimului raport intocmit de catre compania de consultanta imobiliara Colliers International.
Tendinta de scadere este de altfel preconizata sa se mentina, in contextul cresterii ofertei de spatii comerciale, care a dus deja la o putere de negociere mai mare din partea retailerilor, in special a celor considerati “ancorele” unui mall – cele mai importante magazine ale acestuia.
Retailerii mari au inceput sa puna conditii, explica Monica Marin, directorul departamentului de retail din cadrul Colliers – spre exemplu, “daca inainte cutuma era ca spatiul destinat supermarketului sa fie predat oarecum la rosu, fara podea sau instalatie de aer conditionat, acum retailerii mari au inceput sa ceara ca spatiul sa fi e macar partial amenajat, ceea ce creste costurile dezvoltatorului”.
Comerciantii considerati “ancora” platesc oricum un nivel mai redus de chirii, avand in vedere ca suprafata inchiriata este mai mare – potrivit aceluiasi raport, e vorba de 7 pana la 12 euro/mp/luna.
Cresterea competitiei intre centrele comerciale, scaderea generala a chiriilor si intrarea pe piata cu o oferta mai mai mica va presupune si un randament anual al capitalului investit (ROE) investit mai mic, aspect care nu il ingrijoreaza insa pe Morgadinho.
“Daca comparam cinci proiecte in Ploiesti cu doar doua proiecte in acelasi oras, este logic ca randamentul anual va fi mai mic in al doilea caz. Este o posibilitate ca randamentul sa coboare de la 12% la 9%, spre exemplu. Nu spun ca va cobori cu siguranta, dar vom accepta un nivel mai redus”, comenteaza el, explicatia fiind ca numarul mare de centre comerciale detinute in total de grup ii permite dezvoltatorului sa accepte si un ROE mai redus in Romania.
Randamentele actuale sunt de altfel mult mai reduse decat cele din perioada in care existau pe piata doar cateva centre comerciale, ca efect al cresterii costurilor de constructie si al scumpirii terenurilor.
“Acum cinci-sase ani erau randamente de 20-25%. Totusi, in materie de randament inca este buna investitia in centre comerciale”, considera Ali Ergun Ergen, administrator si retail development manager al Baneasa Investments, dezvoltator care va inaugura peste mai putin de o luna cel mai mare mall din Romania – Baneasa Shopping City.
Managerul Sonae Sierra e de parere ca 30% dintre proiectele anuntate la ora actuala de diverse companii nu vor deveni realitate niciodata, in timp ce o parte din cele care se vor finaliza nu vor fi sustenabile pe termen lung – o parere impartasita, de altfel, de mai toti dezvoltatorii si consultantii imobiliari.
“Ni s-au prezentat spre cumparare proiecte la un randament de 6%; pe langa faptul ca este mic, majoritatea proiectelor sunt concepute la un nivel de chirii nesustenabil pe termen lung in conditii de concurenta. Valoarea unui mall va fi peste cinci ani mai mica decat cea pe care o platesti acum.”
Un randament anual de 6% – calculat ca raport intre chiriile percepute si suma investita in dezvoltare sau achizitie – ar fi printre cele mai bune inregistrate in Europa pe segmentul spatiilor comerciale, doar Turcia (7-8%) si Rusia (9,5-10,5%) oferind in acest moment un nivel superior, potrivit unui studiu al companiei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield intocmit toamna anului trecut.
Pietele din regiune, precum Ungaria, Polonia sau Cehia, ofera randamente mai mici decat Romania, acestea fi ind cuprinse intre cinci si 6% pe an. Si chiar daca randamentele locale se apropie deja de nivelul regiunii, Ergun Ergen considera ca “dezvoltarea de centre comerciale ramane una din cele mai profi tabile investitii din acest moment deoarece randamentele sunt foarte bune”.
Revenind la Sonae Sierra, dezvoltatorul este detinut in proportii egale de catre Sonae SGPS, cel mai mare grup ce companii private din Portugalia, si de Grosvenor din Marea Britanie, un dezvoltator imobiliar cu o istorie de 300 de ani, detinut de catre familia Ducelui de Westminster.
Proiectele dezvoltate de Sonae Sierra sunt vandute ulterior catre un fond special creat, Sonae Fund, unde dezvoltatorul detine 50,1% din capital. Din fi ecare proiect sunt vandute 49,9% din actiuni, obtinandu-se astfel fondurile destinate finantarii, dar pastrandu-se in acelasi timp si controlul asupra proiectelor comerciale.
Aceste pachete de actiuni sunt detinute in principal de fonduri de pensii, care doresc un venit stabil si sigur pe termen lung. Sau, cum spune Jorge Morgadinho, “mallurile pe care le construim vor exista in portofoliul nostru mult timp si dupa ce eu nu voi mai fi”.
Indicele BET, care grupeaza evolutia companiilor mari si lichide, a recuperat cel mai greu scaderile de pe parcursul sedintei, trecerea la valori pozitive avand loc doar in ultimele minute de tranzactionare. BET a inchis sesiunea cu o apreciere de 0,4%, ajungand pana la 6.884 puncte. Bursa in ansamblu, prin indicele compozit BET-C, a urcat mai rapid peste zero, si a reusit sa inchida cu valoarea de 4.906 puncte, un avans de 0.7% fata de inchiderea de vineri.
Societatile de investitii financiare s-au apreciat mai mult decat restul actiunilor, dupa o volatilitate de circa trei procente pe parcursul sedintei. Indicele BET-FI a urcat 1,3% pana la final, ajungand la valoarea de 53.363 puncte. Toate cele cinci SIF-uri au incheiat pe plus, cel mai mare avans fiind inregistrat de SIF Transilvania cu 2,7%. Cel mai tranzactionat titlu a fost cel al SIF Oltenia, cu un total de peste 1,1 milioane euro.
Valoarea totala de tranzactionare s-a ridicat la 6 milioane euro, din care 4,4 milioane euro aferente pietei principale. Pe piata Rasdaq a avut loc o tranzactie importanta cu titluri ale companiei Casa Alba – Independenta Sibiu, rezultata din divizarea companiei Independenta Sibiu – producator de utilizaje pentru metalurgie. Tranzactia, in valoare de aproape 0,8 milioane euro, a cuprins un pachet de peste 20.000 de actiuni la pretul de 144 lei, in crestere cu aproape 25%.
Finalul pozitiv al sedintei da sperante pentru sesiunea de maine, cand vor relua tranzactionarea si principalele burse din vestul Europei si din SUA. Daca acestia vor continua revenirea, indicii futures fiind in crestere in acest moment, BVB are sanse sa creasca mai mult decat astazi. Miercuri este asteptata si decizia Bancii Nationale privind rata dobanzii de politica monetara, de la care se asteapta o majorare de 0,25-0,5 puncte procentuale.
Aceasta schimbare a intervenit odata cu incheierea mandatului de trei ani in aceasta functie al lui Vassilios Trochalidis. Locul acestuia va fi luat de Nickolaos Chourmis (40 de ani), directorul de vanzari si servicii de date in cadrul OTEGlobe, patte a grupului OTE, de la inceputul anului 2007. Anterior, Chourmis a detinut functii de conducere in Grecia, in companii din domeniul telecomunicatiilor precum Q-Telecom, Vodafone, Unifon si CosmoLine.