BusinessMagazin

Author: adison

  • Aviatia low-cost face un pas in fata

    Startul l-a dat in toamna Easyjet. Compania britanica a semnat acorduri cu Amadeus si Galileo, companii care vand agentiilor de turism sisteme GDS (Global Distribution Systems), permitand rezervari si vanzari de bilete in timp real pe portalurile agentiilor de turism.

    Easyjet a semnat acordul cu Amadeus pentru a impulsiona, dupa cum a declarat in comunicatul de presa, vanzarile de bilete de avion catre oamenii de afaceri, segment care reprezenta in toamna anului trecut 20% din vanzarile Easyjet.

    Miscarea companiei britanice a atras o oarecare dezaprobare din partea unor competitori, mai ales a Ryanair, care a profitat de ocazie ca sa sublinieze ca Easyjet nu este de fapt un low-cost, ci o companie de linie mascata.

    Sistemele GDS, ce se adreseaza predominant agentiilor care se ocupa de turism de afaceri, sunt cumva opuse conceptului de low-cost in aviatie, care are la baza vanzarea de bilete fara niciun fel de intermediere, pe propriul site al companiei, tocmai pentru a nu avea cresteri de costuri.

    Semnand contractul cu Amadeus, cei de la Easyjet au intrat in bazele de date ale agentiilor de vanzari de bilete online, crescandu-si sansele ca ofertele lor sa fie vizibile nu numai de pe propriul website, ci de pe portalurile tuturor agentiilor de turism care folosesc sistemele Amadeus si Galileo, asa cum se vad orice alte oferte ale companiilor de linie.

    Odata cu intrarea in baza de date a agentiilor, Easyjet si alte companii care i-au urmat exemplul au incalcat una dintre regulile de baza ale modelului de aviatie low-cost, si anume existenta tertilor intre companie si client.

    Dupa ce Easyjet a facut primul pas, agentiile de ticketing din mai multe tari europene au solicitat in lunile ce au urmat solutia care sa permita prezenta ofertelor low-cost pe paginile lor de internet.

    Gheorghe Racaru, directorul companiei aeriene low-cost Blue Air, considera ca vanzarea de bilete pe alte site-uri decat cel al Blue Air este o metoda normala de crestere a prezentei online: “Preferam sa vindem cat mai multe bilete indiferent de canalul de distributie folosit, iar aceste platforme nu fac altceva decat sa completeze structura pasagerilor Blue Air cu un segment de pasageri obisnuiti sa cumpere biletele de pe site-uri renumite”.

    Blue Air a incheiat astfel de acorduri cu mai multe site-uri de profil din strainatate: Lt-bestdeal.eu, Halcon-viajes.com, Airmet.pt sau cu Carlson Wagonlit Franta pentru distributia prin agentiile de turism ale acesteia si pe platforma ei online.

    Tendinta a ajuns imediat in Romania, iar agentii de vanzari online precum Paravion.ro sau Vola.ro, care folosesc sistemul Amadeus, au solicitat intrarea si a companiilor low-cost in sistemele lor.

    Razvan Antoni, oficialul Amadeus in Romania, spune ca aceasta se va intampla dupa 1 aprilie, iar sistemul va permite atunci ca, la cererea unui client pe un site, sa ii fie listate toate ofertele, atat cele ale companiilor care au aderat sa intre in aceste sisteme de vanzari, cat si ale celor care nu au agreat intrarea.

    Principala diferenta dintre cele care au fost de acord cu intrarea si cele ce nu o doresc este legata de cedarea unui comision din vanzarea biletelor, variind intre 3 si 7%.

    “Comisionul pe care il cedam este confidential pentru fiecare contract in parte (cu fiecare site de ticketing se incheie un contract – n.red.) si este stabilit prin negociere directa, in functie de potentialul de vanzare al portalului respectiv si de istoricul vanzarilor realizate pe o perioada de cel putin sase luni”, spune Gheorghe Racaru de la Blue Air.

    Pana la venirea solutiei care sa permita includerea companiilor low-cost pe portalurile online, majoritatea site-urilor de ticketing, inclusiv cele din Romania, au inceput sa vanda bilete ale companiilor low-cost prin call-center.

    Daniel Truica, director general si actionar minoritar al agentiei Vola.ro, spune ca a inceput sa vanda bilete low-cost prin call-center imediat dupa lansarea site-ului, in 2006.

    “Am facut contracte cu toti operatorii de zboruri ieftine pentru a le vinde biletele prin call-center, pana la definitivarea solutiei tehnice care sa permita postarea lor pe site”, spune Truica. Dupa cum spune oficialul Amadeus, dintre companiile low-cost prezente in Romania, cele mai deschise la a intra in sistemele Amadeus au fost Blue Air, Easyjet si Germanwings.

    Celelalte – Sky Europe, Wizz Air, My Air sau Ryanair – nu sunt deocamdata de acord cu intrarea in aceste sisteme, astfel ca agentiile le vand biletele adaugand o taxa de procesare. “Agentii nostri de la call-center nu fac nicio discriminare intre ofertele companiilor low-cost si ale companiilor de linie, in asa fel incat clientului chiar sa i se ofere varianta cea mai potrivita de pret”, sustine directorul Vola.ro.

    Si chiar daca nu toate companiile low-cost ofera comision, Daniel Truica este de parere ca merita sa vanda si biletele acestora: “Ideea e sa poti oferi clientului absolut toate variantele care exista pe piata”.

    Intrarea companiilor low-cost in sistemele de vanzari online este de asteptat sa impulsioneze nu numai vanzarile acestor companii, dar si cota de piata pe care o detin vanzarile online de bilete de avion. Razvan Antoni crede ca in 2008 cresterea cotei de piata a vanzarilor electronice de bilete de avion va fi mai mult decat dubla si va ajunge la 12%, fata de 5%, cat este in prezent.

    “De acum, in acest domeniu vor fi salturi mari”, considera Antoni, care spune ca piata va avea perspective bune, atata vreme cat grupurile straine de profil incep sa fi e interesate de acest segment.

    Primul pas a fost facut prin vanzarea pachetului majoritar din Vola.ro catre un fond de investitii polonez, Tar Heel Capital, care a finantat in februarie 2008 cu 1,1 milioane de euro atat Vola.ro, cat si Fru.pl, un site de profil polonez.

    Daniel Truica spune ca investitia fondului a venit intr-un moment cat se poate de fericit: “Acum putem dezvolta site-ul in asa fel incat sa luam o parte cat mai importanta din cresterea pietei din acest an”.

  • Romanii vor sa faca cinste cu berea

    Desi media europeana este de 68%, 80% dintre romani prefera sa iasa in oras pentru a bea un pahar impreuna cu partenerul lor actual si numai 45% dintre ei sunt dispusi sa o faca cu un potential nou partener. De asemenea, barbatii romani sunt printre cei mai curtenitori bautori din Europa, 92% dintre ei considerand ca e de datoria lor sa plateasca si consumatia partenerelor.

    8 din 10 barbati din Europa (81%) cred ca ar trebui sa achite consumatia partenerei intr-o seara petrecuta in oras. Totusi, acestia ar putea sa faca niste economii, deoarece femeile nu se asteapta neaparat sa li se faca cinste – 43% dintre femeile europene se asteapta sa achite consumatia in mod egal, iar 7% dintre ele s-ar astepta sa plateasca toata consumatia.

    Rusii sunt insa cel mai putin predispusi la romantism cand vine vorba de consumul de bauturi in compania partenerului de viata actual; doar jumatate dintre acestia ar fi dispusi sa plateasca si consumatia prietenei sau a sotiei, in timp ce cealalta jumatate considera normal sa imparta in mod egal nota de plata.

    Campioane, la „tratament egal” in ceea ce priveste plata consumatiei sunt suedezele, care in proportie de 78%, se asteapta sa imparta nota (raportat la media europeana de 25%). Procentul creste si mai mult, cand este vorba de un partener potential nou, suedezele ramanand in continuare in top (86%).

    Romancele, pe de alta parte, nu par a fi constante in asteptarile lor: daca la prima intalnire, 58% dintre ele se asteapta sa plateasca in mod egal nota de plata, cand vine vorba de parteneri stabili, doar 35% dintre romance mai par a fi dispuse sa imparta costurile cu partenerul lor.

    Daca romanii par mai degraba fideli, preferandu-si actualele prietene si sotii pentru a iesi sa bea un pahar, italienii sunt europenii cei mai dispusi sa faca acest lucru cu un potential nou partener (59% dintre acestia raportat la o medie europeana de 32%).

    Locul cel mai potrivit pentru a savura o bere la prima intalnire este Suedia, unde procentul femeilor care considera potrivit acest lucru este cu 10% mai mare decat cel al barbatilor.

    Studiul facut de compania „Added Value” la initiativa SABMiller a fost realizat prin intervievarea online a peste 7.500 de persoane din 15 tari europene, din fiecare tara raspunzand peste 500 de persoane in legatura cu preferintele de consum pentru bauturile alcoolice.

    In Romania, SABMiller plc este prezent de peste 10 ani prin intermediul subsidiarei sale locale Ursus Breweries, care detine o cota de piata de 24,9%. Compania are sediul central in Bucuresti si detine 4 fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov, avand peste 1.500 de angajati. Marcile Ursus Breweries sunt: Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, REDD’S si Pilsner Urquell.

  • IPO Teraplast de saptamana viitoare

    Oferta echivalenta a 20% din capitalul social al Teraplast inainte de majorarea de capital cuprinde actiuni la un pret ce variaza intre 1 si 1,4 lei pe titlu, pretul urmand a fi stabilit in functie de gradul de suprasubscriere si de valoarea actiunii din cererile investitorilor. Daca oferta va fi subscrisa de trei ori, pretul va fi stabilit la limita inferioara a intervalului cererilor, in caz contrar urmand a fi luat in calcul cel mai mic pret, cel de un leu.

    "Sumele atrase prin listarea la BVB vor fi utilizate pentru continuarea investitiilor programate, in special pentru relocarea productiei, proiect aflat in desfasurare. Aproximativ 40% din valoarea totala a investitiilor programate pana in 2013, de 66 milioane euro, vor fi realizate in cursul anului 2008 deoarece dorim sa nu pierdem trendul de crestere agresiva a sectorului constructiilor", a declarat Emanoil Viciu, presedinte si director general al companiei.

    Societatea bistriteana intentioneaza sa stranga intre 13 si 19 milioane euro prin cele aproape 50 de milioane de actiuni din oferta. In cazul suprasubscrierii, oferta ar putea suplimentata cu inca 12,4 milioane actiuni, ridicand ponderea la 25% din actualul capital social. "Vom utiliza drepturile de alocare si pentru oferta Teraplast si, in functie de rezultatul subscrierii, vom incerca sa listam societatea la categoria I a BVB", a declarat Mirela Ionescu, presedintele Raiffeisen Capital&Investment (RCI), intermediarul ofertei.

    Perioada de decontare a ofertei este programata sa se incheie pe 24 aprilie, iar tranzactionarea drepturilor de alocare ar trebui sa inceapa pe 30 aprilie, insa data ar putea fi intarziata de sarbatorile de Paste. Distributia actiunilor se va face prin reteaua de agentii a RCI si a Raiffeisen Bank, adica un total de 53 de unitati in 44 de orase.

  • Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Bere Mures de catre Heineken

    In urma tranzactiei, care s-a ridicat la 150 de milioane de euro, Heineken si-a asigurat pozitia de lider pe piata romaneasca a berii, cu o cota de piata de 31% si o capacitate de productie anuala de sase milioane de hectolitri.
    In cursa pentru cumpararea companiei Bere Mures au participat, la final, SABMiller (Ursus Breweries), Heineken si fondul de investitii Global Invest. La inceputul anului, in cursa pentru preluare a ramas doar compania olandeza Heineken. Negocierile au durat din ianuarie pana in primele zile ale lui martie, cand proprietarii Bere Mures au semnat cu Heineken.

  • Cine se pregateste pentru locul II

    Aproape obsesiv in ultimii ani, multe dintre vocile importante ale pietei de asigurari anticipau startul unei puternice miscari de fuziuni si achizitii. Problema nu se pune daca, ci mai degraba cand unele companii din topul primilor zece asiguratori romani isi vor schimba proprietarul, declara inca din 2005 pentru BUSINESS Magazin directorul general de la Allianz-Tiriac Asigurari, Cristian Constantinescu.

    Cu putine exceptii insa (notand aici surprinzatoarea achizitie din 2005 a grupului de firme Omniasig de catre Wiener Staedtische – actualmente Vienna Insurance Group), pana anul trecut au lipsit preluarile de mari dimensiuni.

    Lucrurile s-au schimbat in ultimul an. Decizii luate la nivel international de grupuri prezente si in Romania sau realizate direct pe piata interna prefigureaza acum o schimbare dramatica in topul asiguratorilor. Grupul Erste Bank a anuntat saptamana trecuta ca vinde catre Vienna Insurance Group (VIG) toate operatiunile sale din asigurari din Europa Centrala si de Est.

    Afacerea, incheiata la Viena intre cele doua grupuri austriece, schimba fata pietei, pentru ca in pachetul acestei tranzactii intra si doua dintre subsidiarele grupului BCR (controlat de Erste Bank), respectiv BCR Asigurari, cu operatiuni de asigurari generale, si BCR Asigurari de Viata.

    In urma acestei tranzactii, VIG preia pentru 1,445 mld. euro (ce reprezinta un multiplu pret/prime brute subscrise de 1,2) operatiunile de asigurari ale Erste din Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania.
    Perfectarea tranzactiei, asteptata pentru trimestrul al treilea, face din VIG principalul grup de pe piata interna a asigurarilor, cu o cota de circa 37%. VIG a avut in ultimii ani o strategie de achizitii agresiva, cumparand companie dupa companie.

    Intrarea pe piata si-a facut-o in 2001, preluand Unita, prima companie de asigurari cu capital privat din Romania, pentru ca un an mai tarziu sa achizitioneze Agras, iar in 2005 sa zguduie piata prin preluarea grupului Omniasig, pentru o suma considerata record la vremea respectiva (64 mil. euro). In 2007, austriecii au cumparat si Asirom, ajungand astfel sa detina in total cinci companii si o cota de piata de aproape 28%.

    Firmele controlate de VIG au venituri estimate la peste 600 mil. euro, pe o piata totala a asigurarilor de aproximativ 2,15 mld. euro anul trecut. BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata le-ar mai aduce austriecilor un plus de peste 9% la cota de piata si “o pozitie dominanta neobisnuita in Romania”, dupa cum o apreciaza Gheorghe Grad, director general al brokerului de asigurari SRBA.

    Pozitie dominanta care, in fi nal, ar putea ridica probleme chiar in cursul procesului de autorizare a recentei tranzactii. In atari conditii, nu ar fi surprinzatoare si o tranzactie prin care VIG sa vanda o companie din grup, surse din piata avansand deja varianta Unita – compania cu care VIG si-a facut intrarea in Romania. Tot Grad noteaza insa ca austriecii nu au integrat niciodata companiile pe care le detin sub acelasi nume, preferand sa actioneze ca entitati diferite pe pietele diferite pe care activeaza.

    Pe piata asigurarilor generale, lider este Allianz- Tiriac, cu o cota de 17,3% si prime brute subscrise anul trecut de 371 de milioane de euro, urmat de Omniasig, parte a grupului VIG. Strategia agresiva de achizitie a austriecilor pe piata romaneasca il face pe Grad sa aprecieze ca “se comporta foarte asemanator unui fond de investitii”, anticipand si el ca in viitor nu ar fi de mirare ca VIG sa mai vanda din societatile pe care a ajuns sa le detina.

    Pana una-alta, cel mai mare pret se prefigureaza a fi platit pentru Asiban, companie afl ata acum in plin proces de vanzare, detinuta in cote egale de patru banci – BCR, BRD-SocGen, Banca Transilvania si CEC.

    Ofertele depuse tot saptamana trecuta de cinci grupuri internationale o evalueaza intre 310 si 350 mil. euro, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar. Pretul platit in acest caz pentru un euro cifra de afaceri se situeaza intre 1,6 si 1,9 euro, la un volum de prime brute subscrise anul trecut de 186 mil. euro.

    “Probabil ca acesta este si maximul pe care o sa-l vedem platit pentru o companie de pe piata romaneasca”, spune Romeo Jantea, CEO al brokerului de asigurari si fonduri de pensii FinCoP si fost director general al BCR Asigurari. In opinia lui, pretul ridicat pe care petitorii Asiban sunt dispusi sa-l plateasca se justifica prin “potentialul mai ridicat al companiei fata de altele”, dar si de faptul ca tinte de preluare nu prea mai sunt.

    Cel putin pentru o parte a celor ce au depus oferte pentru preluarea Asiban, miza este chiar intrarea pe piata romaneasca de asigurari, al carei ritm de crestere este asteptat sa se mentina la 25-30% anual. “S-a dovedit ca lucrul pe baza de pasaport european nu e o solutie prea grozava”, spune Jantea, referindu-se la posibilitatea ca, dupa aderarea Romaniei la UE, grupurile straine sa poata oferi servicii direct din tara de origine in baza unei simple autorizari.

    De la inceputul lui 2007, peste 170 de companii europene au notificat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) cu privire la intentia de a desfasura activitati de asigurare in Romania in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.

    Dar “sistemul de a vinde asigurari la distanta nu da roade prea bune”, considera Jantea, iar cei care se intorc acum spre sistemul clasic de vanzare si vor sa faca business local sunt nevoiti sa cumpere. Pentru Asiban au depus oferte angajante AXA (Franta), Groupama (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) si Generali (Italia) – favoriti fiind considerati, potrivit surselor din piata, francezii de la Groupama.

    Pentru ei miza e mare: daca vor prelua Asiban, ce detine o cota de piata de 8,6%, ar urca direct pe locul secund in topul asiguratorilor, in conditiile in care si-au facut intrarea pe piata abia la finele anului trecut. Tot Groupama marca in octombrie 2007 un record de pret oferit pe o companie romaneasca, platind 90 de milioane de euro pentru un pachet de 90% din BT Asigurari.

    Pentru societatea clujeana, care ocupa locul al zecelea in topul asiguratorilor, suma echivaleaza cu o evaluare totala a companiei la 100 de milioane de euro, la un volum al primelor brute subscrise de peste 82 de milioane de euro.

    Altfel spus, Groupama a platit pentru un euro cifra de afaceri aproape 1,14 euro. Pretul initial a fost insa mult mai mic, de 60-70 de milioane de euro, dupa cum spunea imediat dupa vanzare Ciprian Ghetau, directorul de fuziuni si achizitii al casei de investitii Capital Partners, care a consiliat vanzatorul in decursul negocierilor.

    La inceputul lunii februarie, printr-o afacere incheiata la nivel regional, Groupama a cumparat si OTP Garancia – divizia de asigurari a bancii maghiare OTP si odata cu ea si subsidiarele din Romania, Bulgaria si Slovacia.

    Francezii au ajuns in acest fel sa castige prin achizitii circa 4,3% din piata autohtona (cumuland cotele BT Asigurari si ale OTP Garancia), iar daca vor prelua si Asiban, detroneaza direct ocupantul actual al locului secund in piata, respectiv Omniasig.

    Valorile tranzactiilor au mers din record in record, pentru ca “se plateste pentru unicitate. In toata Europa de Sud-Est nu mai exista tinte de preluare, astfel incat investitorii interesati sunt dispusi sa plateasca prime de unicitate”, declara Doru Lionachescu, managing partner al casei de investitii Capital Partners.

    Lionachescu nu este surprins de efervescenta din piata romaneasca, atata vreme cat criza mondiala “nu-si face resimtite efectele decat punctual, in cateva domenii” (e vorba in primul rand de cel imobiliar). “In asigurari, nicio companie romaneasca nu are vreo legatura cu criza ipotecara si nu a pierdut nimic din valoare fata de acum sase luni”.

    Si la nivel mondial, Lionachescu spune ca efectele nu sunt devastatoare decat in cazul unor banci care au avut expunere directa pe acest segment si al companiilor de asigurari care au avut obligatiuni legate de segmentul creditelor ipotecare secundare.

    Se va opri valul de preluari aici? Destul de improbabil: daca Groupama castiga cursa pentru Asiban, “pe dinafara” va mai ramane AXA, un alt grup ce a tatonat piata in ultimii ani.

    Numai ca tintele mari de achizitii s-au cam terminat, pe masura ce actionarii romani au vandut rand pe rand Asirom, Ardaf, Asitrans sau Astra. Raman in vizor insa companiile mai mici si, cum spune Gheorghe Grad, “niciodata sa nu spunem niciodata, pentru ca pana la urma totul e de vanzare, iar singura intrebare realista este pentru ce pret”.

  • Pierderile continua la BVB

    Brokerii se asteapta ca intreaga saptamana sa fie dominata de incertitudine, in cea mai mare parte fiind vorba de o asteptare a incheierii summitului NATO. "Astazi au fost mai multe ordine de vanzare decat de cumparare, dar piata este dominata de incertitudine. Lucrurile par sa se indrepte catre o directie de apreciere, dar sunt asteptate semnale mai clare din partea burselor internationale", a declarat un broker.

    Indicele BET a inchis cu o scadere de 0,6%, coborand pana la 6.920 puncte, iar BET-C a pierdut 0,7%, pana la 4.964 puncte. SIF-urile au cazut din nou cel mai mult, 2%, valoarea indicelui BET-FI fiind de 52.715 puncte. Lichiditatea s-a ridicat la 8,8 milioane euro, cu 6,2 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala.

    Valoarea totala a tranzactiilor a fost sustinuta puternic de o transferul unui pachet de 4% din actiunile societatii Foraj Sonde Targu Mures (simbol FOSP), la pretul de 100 lei/actiune. Cele peste 53.000 de titluri tranzactionate au avut astfel valoarea de aproximativ 1,4 milioane euro.

  • Dufa Deutek a preluat Bengoss

    In urma tranzactiei, Dufa isi extinde portofoliul de produse comercializate prin completarea gamei traditionale de vopsele, lacuri si tencuieli decorative deja existente, cu o gama completa de mortare uscate ce cuprinde adezivi, sape, mortare, amorse, izolatii si chituri de rosturi.

    "Semnarea acordului de achizitie a Bengoss Comimpex este o etapa strategica in dezvoltarea afacerii noastre. Impreuna cu echipa de management a Bengoss Comimpex tintim pentru acest an o dublare a cifrei de afaceri pe aceasta categorie de produse", declara Bruno Negoita, director general Dufa Deutek. Tinta pentru 2009 este atingerea unei cifre de afaceri cumulate de 65-70 milioane euro si ocuparea unei pozitii de top pe noul segment de piata in maximum doi ani.

    Conform lui Cornel Stan, fondator al companiei Bengoss Comimpex, negocierile au durat cateva luni, iar in urma tranzactiei fostul proprietar va ocupa o pozitie de consultant strategic in probleme de management.

    "Investim in companii care sunt sau care vor sa devina lideri de piata, iar in acest proiect vom investi atat cunostintele adunate in domeniul pietei materialelor de constructii (prin investii precum Ceramica Iasi, Dufa Deutek, Bolix Polonia – producator de top european), cat si competentele de management pe care le-am dezvoltat pe piata romaneasca", a declarat Emma Popa Radu, Director al Advent International Romania.

    Pentru aceasta tranzactie, echipa Advent a fost consiliata de Ernst & Young (financiar si taxe), CMS Cameron McKenna (juridic), Tax House (structurare fiscala), Dataroom Projects (due diligence si negocieri) si WS Atkins (mediu). Salcianu Attorneys at Law a oferit consultanta juridica vanzatorului.

    Bengoss Comimpex este prezenta pe piata de 10 ani, atingand in 2007 o cifra de afaceri de aproximativ 9 milioane euro, cifra ce corespunde unei cote de piata de aproximativ 5% din piata mortarelor de constructii. Compania dispune de o capacitate de productie moderna, bazata pe tehnologii si echipamente de ultima ora care corespund celor mai exigente standarde germane.

    Dufa Deutek a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 30 milioane euro in 2007 si o cota de piata de aproximativ 16%. Printre marcile companiei se numara düfa DEUTEK, SuperWeiss si Danke!.

    Dufa Romania s-a infiintat in anul 1998 ca joint venture intre 2 investitori autohtoni si concernul Meffert AG din Germania iar in 2005 compania a fost achizitionata de fondul de investitii Advent International, incepand procesul de rebranding prin implementarea ulterioara a denumirii Dufa Deutek. Fondat in 1984, Advent International are reprezentante in 15 tari situate pe 4 continente.

    De la infiintare, Advent a investit peste 12 miliarde de dolari si a finalizat peste 200 de preluari care s-au transformat in tranzactii de peste 35 de miliarde de dolari, in 35 de tari. Fondul american a derulat incepand cu 1997 investitii in Romania precum Terapia Cluj, Mobifon/Connex, Brewery Holdings, Euromedia Grup, Ceramica Iasi si Labormed Pharma.

  • Ponturi banoase de pe Rasdaq

    In ciuda scaderilor generalizate, exista si companii care au avut randamente pozitive in cele aproape trei luni scurse de la inceputul anului. Mai putin printre companiile tranzactionate pe piata principala a bursei, insa printre societatile de pe Rasdaq se afla si titluri cu randamente peste media pietei si cu perspective foarte bune pentru 2008.

    Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.

    Discutia despre piata Rasdaq – reglementata sau nu – este lunga si complicata.

    Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.

    Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.

    “Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.

    Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.

    Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.

    Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.

    Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.

    Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.

    Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.

    De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.

    Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.

    Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.

    O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.

    Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.

  • Mega Image a cumparat La Fourmi

    Mega Image opereaza 23 de magazine si este detinuta de retailerul belgian Delhaize. Delhaize a cumparat intregul pachet de actiuni al La Fourmi, pachetul majoritar de peste 90% fiind preluat de la fondul elen de investitii Global Finance, iar restul de la unul dintre fondatorii retelei, Charles Maalouf.

    La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Anul trecut magazinele au realizat o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine La Fourmi, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.

    Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in toamna anului 2005, reteaua fiind preluata de la investitori de origine libaneza si extinsa de la 11 la 14 unitati.

    Fondul de investitii a incercat pe parcursul anului trecut sa extinda reteaua de supermaketuri prin achizitii, fiind aproape de preluarea magazinelor Albinuta, care au intrat insa in proprietatea Profi, sau a retelei de supermarketuri Ethos din Bucuresti.

  • 1.800 lei salariu mediu net… in 2013

    Estimarile au fost revizuite, cele din urma fiind mai optimiste, spre deosebire de cele relatate in luna noiembrie a anului precedent. La acea data, prognozele erau de 1.160 de lei pentru 2008 si de 1.770 de lei pentru 2013.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info