In urma tranzactiei, care s-a ridicat la 150 de milioane de euro, Heineken si-a asigurat pozitia de lider pe piata romaneasca a berii, cu o cota de piata de 31% si o capacitate de productie anuala de sase milioane de hectolitri.
In cursa pentru cumpararea companiei Bere Mures au participat, la final, SABMiller (Ursus Breweries), Heineken si fondul de investitii Global Invest. La inceputul anului, in cursa pentru preluare a ramas doar compania olandeza Heineken. Negocierile au durat din ianuarie pana in primele zile ale lui martie, cand proprietarii Bere Mures au semnat cu Heineken.
Author: adison
-
Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Bere Mures de catre Heineken
-
Cine se pregateste pentru locul II
Aproape obsesiv in ultimii ani, multe dintre vocile importante ale pietei de asigurari anticipau startul unei puternice miscari de fuziuni si achizitii. Problema nu se pune daca, ci mai degraba cand unele companii din topul primilor zece asiguratori romani isi vor schimba proprietarul, declara inca din 2005 pentru BUSINESS Magazin directorul general de la Allianz-Tiriac Asigurari, Cristian Constantinescu.
Cu putine exceptii insa (notand aici surprinzatoarea achizitie din 2005 a grupului de firme Omniasig de catre Wiener Staedtische – actualmente Vienna Insurance Group), pana anul trecut au lipsit preluarile de mari dimensiuni.
Lucrurile s-au schimbat in ultimul an. Decizii luate la nivel international de grupuri prezente si in Romania sau realizate direct pe piata interna prefigureaza acum o schimbare dramatica in topul asiguratorilor. Grupul Erste Bank a anuntat saptamana trecuta ca vinde catre Vienna Insurance Group (VIG) toate operatiunile sale din asigurari din Europa Centrala si de Est.
Afacerea, incheiata la Viena intre cele doua grupuri austriece, schimba fata pietei, pentru ca in pachetul acestei tranzactii intra si doua dintre subsidiarele grupului BCR (controlat de Erste Bank), respectiv BCR Asigurari, cu operatiuni de asigurari generale, si BCR Asigurari de Viata.
In urma acestei tranzactii, VIG preia pentru 1,445 mld. euro (ce reprezinta un multiplu pret/prime brute subscrise de 1,2) operatiunile de asigurari ale Erste din Austria, Cehia, Slovacia, Croatia, Ungaria si Romania.
Perfectarea tranzactiei, asteptata pentru trimestrul al treilea, face din VIG principalul grup de pe piata interna a asigurarilor, cu o cota de circa 37%. VIG a avut in ultimii ani o strategie de achizitii agresiva, cumparand companie dupa companie.Intrarea pe piata si-a facut-o in 2001, preluand Unita, prima companie de asigurari cu capital privat din Romania, pentru ca un an mai tarziu sa achizitioneze Agras, iar in 2005 sa zguduie piata prin preluarea grupului Omniasig, pentru o suma considerata record la vremea respectiva (64 mil. euro). In 2007, austriecii au cumparat si Asirom, ajungand astfel sa detina in total cinci companii si o cota de piata de aproape 28%.
Firmele controlate de VIG au venituri estimate la peste 600 mil. euro, pe o piata totala a asigurarilor de aproximativ 2,15 mld. euro anul trecut. BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata le-ar mai aduce austriecilor un plus de peste 9% la cota de piata si “o pozitie dominanta neobisnuita in Romania”, dupa cum o apreciaza Gheorghe Grad, director general al brokerului de asigurari SRBA.
Pozitie dominanta care, in fi nal, ar putea ridica probleme chiar in cursul procesului de autorizare a recentei tranzactii. In atari conditii, nu ar fi surprinzatoare si o tranzactie prin care VIG sa vanda o companie din grup, surse din piata avansand deja varianta Unita – compania cu care VIG si-a facut intrarea in Romania. Tot Grad noteaza insa ca austriecii nu au integrat niciodata companiile pe care le detin sub acelasi nume, preferand sa actioneze ca entitati diferite pe pietele diferite pe care activeaza.
Pe piata asigurarilor generale, lider este Allianz- Tiriac, cu o cota de 17,3% si prime brute subscrise anul trecut de 371 de milioane de euro, urmat de Omniasig, parte a grupului VIG. Strategia agresiva de achizitie a austriecilor pe piata romaneasca il face pe Grad sa aprecieze ca “se comporta foarte asemanator unui fond de investitii”, anticipand si el ca in viitor nu ar fi de mirare ca VIG sa mai vanda din societatile pe care a ajuns sa le detina.
Pana una-alta, cel mai mare pret se prefigureaza a fi platit pentru Asiban, companie afl ata acum in plin proces de vanzare, detinuta in cote egale de patru banci – BCR, BRD-SocGen, Banca Transilvania si CEC.
Ofertele depuse tot saptamana trecuta de cinci grupuri internationale o evalueaza intre 310 si 350 mil. euro, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar. Pretul platit in acest caz pentru un euro cifra de afaceri se situeaza intre 1,6 si 1,9 euro, la un volum de prime brute subscrise anul trecut de 186 mil. euro.
“Probabil ca acesta este si maximul pe care o sa-l vedem platit pentru o companie de pe piata romaneasca”, spune Romeo Jantea, CEO al brokerului de asigurari si fonduri de pensii FinCoP si fost director general al BCR Asigurari. In opinia lui, pretul ridicat pe care petitorii Asiban sunt dispusi sa-l plateasca se justifica prin “potentialul mai ridicat al companiei fata de altele”, dar si de faptul ca tinte de preluare nu prea mai sunt.
Cel putin pentru o parte a celor ce au depus oferte pentru preluarea Asiban, miza este chiar intrarea pe piata romaneasca de asigurari, al carei ritm de crestere este asteptat sa se mentina la 25-30% anual. “S-a dovedit ca lucrul pe baza de pasaport european nu e o solutie prea grozava”, spune Jantea, referindu-se la posibilitatea ca, dupa aderarea Romaniei la UE, grupurile straine sa poata oferi servicii direct din tara de origine in baza unei simple autorizari.
De la inceputul lui 2007, peste 170 de companii europene au notificat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) cu privire la intentia de a desfasura activitati de asigurare in Romania in baza principiului liberei circulatii a serviciilor.
Dar “sistemul de a vinde asigurari la distanta nu da roade prea bune”, considera Jantea, iar cei care se intorc acum spre sistemul clasic de vanzare si vor sa faca business local sunt nevoiti sa cumpere. Pentru Asiban au depus oferte angajante AXA (Franta), Groupama (Franta), Eureko (Olanda), Aegon (Olanda) si Generali (Italia) – favoriti fiind considerati, potrivit surselor din piata, francezii de la Groupama.
Pentru ei miza e mare: daca vor prelua Asiban, ce detine o cota de piata de 8,6%, ar urca direct pe locul secund in topul asiguratorilor, in conditiile in care si-au facut intrarea pe piata abia la finele anului trecut. Tot Groupama marca in octombrie 2007 un record de pret oferit pe o companie romaneasca, platind 90 de milioane de euro pentru un pachet de 90% din BT Asigurari.
Pentru societatea clujeana, care ocupa locul al zecelea in topul asiguratorilor, suma echivaleaza cu o evaluare totala a companiei la 100 de milioane de euro, la un volum al primelor brute subscrise de peste 82 de milioane de euro.
Altfel spus, Groupama a platit pentru un euro cifra de afaceri aproape 1,14 euro. Pretul initial a fost insa mult mai mic, de 60-70 de milioane de euro, dupa cum spunea imediat dupa vanzare Ciprian Ghetau, directorul de fuziuni si achizitii al casei de investitii Capital Partners, care a consiliat vanzatorul in decursul negocierilor.
La inceputul lunii februarie, printr-o afacere incheiata la nivel regional, Groupama a cumparat si OTP Garancia – divizia de asigurari a bancii maghiare OTP si odata cu ea si subsidiarele din Romania, Bulgaria si Slovacia.
Francezii au ajuns in acest fel sa castige prin achizitii circa 4,3% din piata autohtona (cumuland cotele BT Asigurari si ale OTP Garancia), iar daca vor prelua si Asiban, detroneaza direct ocupantul actual al locului secund in piata, respectiv Omniasig.
Valorile tranzactiilor au mers din record in record, pentru ca “se plateste pentru unicitate. In toata Europa de Sud-Est nu mai exista tinte de preluare, astfel incat investitorii interesati sunt dispusi sa plateasca prime de unicitate”, declara Doru Lionachescu, managing partner al casei de investitii Capital Partners.
Lionachescu nu este surprins de efervescenta din piata romaneasca, atata vreme cat criza mondiala “nu-si face resimtite efectele decat punctual, in cateva domenii” (e vorba in primul rand de cel imobiliar). “In asigurari, nicio companie romaneasca nu are vreo legatura cu criza ipotecara si nu a pierdut nimic din valoare fata de acum sase luni”.
Si la nivel mondial, Lionachescu spune ca efectele nu sunt devastatoare decat in cazul unor banci care au avut expunere directa pe acest segment si al companiilor de asigurari care au avut obligatiuni legate de segmentul creditelor ipotecare secundare.
Se va opri valul de preluari aici? Destul de improbabil: daca Groupama castiga cursa pentru Asiban, “pe dinafara” va mai ramane AXA, un alt grup ce a tatonat piata in ultimii ani.
Numai ca tintele mari de achizitii s-au cam terminat, pe masura ce actionarii romani au vandut rand pe rand Asirom, Ardaf, Asitrans sau Astra. Raman in vizor insa companiile mai mici si, cum spune Gheorghe Grad, “niciodata sa nu spunem niciodata, pentru ca pana la urma totul e de vanzare, iar singura intrebare realista este pentru ce pret”.
-
Pierderile continua la BVB
Brokerii se asteapta ca intreaga saptamana sa fie dominata de incertitudine, in cea mai mare parte fiind vorba de o asteptare a incheierii summitului NATO. "Astazi au fost mai multe ordine de vanzare decat de cumparare, dar piata este dominata de incertitudine. Lucrurile par sa se indrepte catre o directie de apreciere, dar sunt asteptate semnale mai clare din partea burselor internationale", a declarat un broker.
Indicele BET a inchis cu o scadere de 0,6%, coborand pana la 6.920 puncte, iar BET-C a pierdut 0,7%, pana la 4.964 puncte. SIF-urile au cazut din nou cel mai mult, 2%, valoarea indicelui BET-FI fiind de 52.715 puncte. Lichiditatea s-a ridicat la 8,8 milioane euro, cu 6,2 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala.
Valoarea totala a tranzactiilor a fost sustinuta puternic de o transferul unui pachet de 4% din actiunile societatii Foraj Sonde Targu Mures (simbol FOSP), la pretul de 100 lei/actiune. Cele peste 53.000 de titluri tranzactionate au avut astfel valoarea de aproximativ 1,4 milioane euro.
-
Dufa Deutek a preluat Bengoss
In urma tranzactiei, Dufa isi extinde portofoliul de produse comercializate prin completarea gamei traditionale de vopsele, lacuri si tencuieli decorative deja existente, cu o gama completa de mortare uscate ce cuprinde adezivi, sape, mortare, amorse, izolatii si chituri de rosturi.
"Semnarea acordului de achizitie a Bengoss Comimpex este o etapa strategica in dezvoltarea afacerii noastre. Impreuna cu echipa de management a Bengoss Comimpex tintim pentru acest an o dublare a cifrei de afaceri pe aceasta categorie de produse", declara Bruno Negoita, director general Dufa Deutek. Tinta pentru 2009 este atingerea unei cifre de afaceri cumulate de 65-70 milioane euro si ocuparea unei pozitii de top pe noul segment de piata in maximum doi ani.
Conform lui Cornel Stan, fondator al companiei Bengoss Comimpex, negocierile au durat cateva luni, iar in urma tranzactiei fostul proprietar va ocupa o pozitie de consultant strategic in probleme de management.
"Investim in companii care sunt sau care vor sa devina lideri de piata, iar in acest proiect vom investi atat cunostintele adunate in domeniul pietei materialelor de constructii (prin investii precum Ceramica Iasi, Dufa Deutek, Bolix Polonia – producator de top european), cat si competentele de management pe care le-am dezvoltat pe piata romaneasca", a declarat Emma Popa Radu, Director al Advent International Romania.
Pentru aceasta tranzactie, echipa Advent a fost consiliata de Ernst & Young (financiar si taxe), CMS Cameron McKenna (juridic), Tax House (structurare fiscala), Dataroom Projects (due diligence si negocieri) si WS Atkins (mediu). Salcianu Attorneys at Law a oferit consultanta juridica vanzatorului.
Bengoss Comimpex este prezenta pe piata de 10 ani, atingand in 2007 o cifra de afaceri de aproximativ 9 milioane euro, cifra ce corespunde unei cote de piata de aproximativ 5% din piata mortarelor de constructii. Compania dispune de o capacitate de productie moderna, bazata pe tehnologii si echipamente de ultima ora care corespund celor mai exigente standarde germane.
Dufa Deutek a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 30 milioane euro in 2007 si o cota de piata de aproximativ 16%. Printre marcile companiei se numara düfa DEUTEK, SuperWeiss si Danke!.
Dufa Romania s-a infiintat in anul 1998 ca joint venture intre 2 investitori autohtoni si concernul Meffert AG din Germania iar in 2005 compania a fost achizitionata de fondul de investitii Advent International, incepand procesul de rebranding prin implementarea ulterioara a denumirii Dufa Deutek. Fondat in 1984, Advent International are reprezentante in 15 tari situate pe 4 continente.
De la infiintare, Advent a investit peste 12 miliarde de dolari si a finalizat peste 200 de preluari care s-au transformat in tranzactii de peste 35 de miliarde de dolari, in 35 de tari. Fondul american a derulat incepand cu 1997 investitii in Romania precum Terapia Cluj, Mobifon/Connex, Brewery Holdings, Euromedia Grup, Ceramica Iasi si Labormed Pharma.
-
Ponturi banoase de pe Rasdaq
In ciuda scaderilor generalizate, exista si companii care au avut randamente pozitive in cele aproape trei luni scurse de la inceputul anului. Mai putin printre companiile tranzactionate pe piata principala a bursei, insa printre societatile de pe Rasdaq se afla si titluri cu randamente peste media pietei si cu perspective foarte bune pentru 2008.
Din pacate, problema cu piata secundara este absenta informatiilor, mai ales a rezultatelor la zi. Fara toate datele financiare sau cele referitoare la actionariatul companiei, este dificil sa iei o decizie de investitie.
Discutia despre piata Rasdaq – reglementata sau nu – este lunga si complicata.
Nefiind prinsa in reglementarile Bursei de Valori atunci cand a avut loc fuziunea, Rasdaq are inca in vigoare regulamentul din 1998, in care sunt prevazute obligatii pentru emitentii de pe piata secundara. Nerespectarea acestora nu atrage insa penalizari, drept pentru care multe societati listate nu au prezentat date la zi. Din aceasta cauza, tranzactionarea pe Rasdaq este influentata puternic de zvonuri si de stirile aparute in presa.
Dificultatile legate de reglementare afecteaza investitorii atunci cand se cauta informatii reale si verificate; tranzactionarea gen “cumpara pe zvon si vinde pe stire” este des utilizata in cazul “rasdacelor”, asa cum sunt denumite de brokeri si investitori societatile cotate.
“Comorile” listate pe Rasdaq, adica actiunile care cresc mai mult de 100% intr-un an, au si deficiente la capitolul lichiditate, ceea ce inseamna ca investitorul poate avea surpriza de a nu gasi contrapartida atunci cand vrea sa marcheze profitul. Valoarea redusa de tranzactionare pentru o “rasdaca” nu inseamna cateva sute de mii de lei pe zi, ci cateva tranzactii pe luna.
Iar transferarea unui pachet de cateva zeci de actiuni poate majora pretul unui titlu cu maximul permis (25%) intr-o singura sedinta. Din fericire, majoritatea investitorilor cunosc aceste neajunsuri, iar gasirea unor companii cu perspective sanatoase de crestere nu e imposibila.
Vom incerca si noi sa vedem care sunt posibilele “vedete” de anul acesta de pe piata secundara. Un bun exemplu de emitent listat la Rasdaq, categoria a III-a, este Zarea Bucuresti (simbol ZARE), producator de vin.
Contrar evolutiei bursei in general, actiunea a crescut de la inceputul anului cu nu mai putin de 45%, de la o cotatie de 1,54 lei la sfarsitul anului trecut pana la 2,24 lei la jumatatea lunii martie.
Rezultatele preliminare pentru 2007 nu justifica ascensiunea, ba chiar dimpotriva. Un profit net de cateva sute de mii de lei, asortat cu datorii de 25,5 milioane de euro (suma mai mare decat cifra de afaceri) si creante de 16,3 milioane de euro.
Adica fabricantul de vin din Bucuresti are de dat 9,2 milioane de euro, suma imensa comparativ cu profitul realizat. De ce a crescut ZARE cu aproape 50% chiar si dupa publicarea rezultatelor financiare? Raspunsul vine din sectorul imobiliar.
Compania are sediul pe un teren din sectorul 1 al Capitalei, teren pe care a decis sa il vanda catre un dezvoltator imobiliar spaniol, cu suma de 40 de milioane de euro (47,6 milioane de euro cu TVA). Cu acesti bani, compania isi permite relocarea sediului social si a capacitatilor de productie, plus investitii si achitarea datoriilor.
De ce nu recomanda brokerii astfel de actiuni? Din cauza riscului mare. Daca actionarii Zarea, spre exemplu, vor decide amanarea valorificarii terenului pana anul viitor, titlul se va deprecia la fel de repede, iar revenirea va fi amanata pana cand compania va decide vanzarea terenului.
Un alt motiv pentru care brokerii evita recomandarea unor societati cu posibilitati mari de crestere este si pastrarea informatiilor pentru conturile discretionare, daca ofera acest produs. Conturile discretionare sunt detinute de investitorii care isi plaseaza economiile in actiuni listate, dar nu se pricep sau nu doresc sa se ocupe activ de investitie.
Pentru acestia, care dau si comisioane mai ridicate decat cei ce aleg singuri cum sa tranzactioneze, casele de brokeraj pastreaza titluri pe care nu le recomanda decat atunci cand este necesar, cum ar fi cazul cand se doreste atragerea atentiei investitorilor asupra unei actiuni cu perspective pozitive, in scopul de a-i creste lichiditatea.
O alta companie care a crescut in 2008 este Romaero Bucuresti, simbol RORX, listata pe piata alternativa XMBS a Rasdaq. Societatea, care se ocupa cu constructii si reparatii de aeronave si nave spatiale, are o capitalizare de aproximativ 75 de milioane de euro, dupa ce la maximele de anul trecut a avut o valoare de piata de 145 de milioane de euro, mult pentru o companie tranzactionabila doar pe piata secundara.
Piata XMBS este caracterizata de negocierea extrabursiera a pretului, cu cotatii informative, adica executarea unui ordin afisat poate fi refuzata de catre broker.
-
Mega Image a cumparat La Fourmi
Mega Image opereaza 23 de magazine si este detinuta de retailerul belgian Delhaize. Delhaize a cumparat intregul pachet de actiuni al La Fourmi, pachetul majoritar de peste 90% fiind preluat de la fondul elen de investitii Global Finance, iar restul de la unul dintre fondatorii retelei, Charles Maalouf.
La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Anul trecut magazinele au realizat o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine La Fourmi, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.
Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in toamna anului 2005, reteaua fiind preluata de la investitori de origine libaneza si extinsa de la 11 la 14 unitati.
Fondul de investitii a incercat pe parcursul anului trecut sa extinda reteaua de supermaketuri prin achizitii, fiind aproape de preluarea magazinelor Albinuta, care au intrat insa in proprietatea Profi, sau a retelei de supermarketuri Ethos din Bucuresti.
-
1.800 lei salariu mediu net… in 2013
Estimarile au fost revizuite, cele din urma fiind mai optimiste, spre deosebire de cele relatate in luna noiembrie a anului precedent. La acea data, prognozele erau de 1.160 de lei pentru 2008 si de 1.770 de lei pentru 2013.
Mai multe amanunte pe www.gandul.info
-
Vosganian spera ca noua taxa auto sa fie sprijinita de romani
Vosganian a spus, intr-o conferinta de presa, ca au aparut, incepand de saptamana trecuta, mesaje clare din partea Comisiei Europene de acceptare a taxei de poluare auto, aratand ca proiectul este pregatit si ca vor incepe dezbaterile publice pe aceasta tema.
Mai multe detalii pe www.mediafax.ro
-
Americanii de la NCH au facut exit-uri de 500 mil. euro
Omul de afaceri Siminel Andrei, presedintele NCH Advisors, companie care administreaza activitatea locala a fondului american de investitii Broadhurst, a decis vanzarea retelei de centre comerciale Winmarkt pe care o detinea in Romania pentru 182,5 mil. euro catre grupul italian IGD.
In urma acestei vanzari, investitorii americani au ajuns la exit-uri de 500 de milioane de euro, luand in calcul doar tranzactiile derulate de la inceputul anului 2007, perioada in care s-a renuntat la o serie de active imobiliare, dar si la actiuni detinute in firme precum Asirom sau Oltchim.
Click aici pentru a citi continuarea acestui articol.
-
Romanul care a ajuns la masa negocierilor cu Bill Gates
Cititi mai multe pe www.protv.ro