Author: adison

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

    “La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei”, se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

    Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

    Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

    În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

    În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

    Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

    În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

    Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

    În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

    De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

    În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit

    Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt “principalele” instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei şi al Parlamentului “nu se intervine”.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    În luna iunie, premierul Ponta anunţa că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situaţie a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanţii Comisiei Europene.

    Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.

    El a susţinut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiţii.

    Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.

  • Cele două judeţe moarte ale României. Liderii politici au stat 20 de ani cu mâna în banii de la guvernare, locuitorii se zbat în sărăcie lucie

    Judeţele Harghita şi Covasna au înregistrat în primul semestru al anului 2014 cel mai mic număr de societăţi înfiinţate la nivel naţional. Judeţul Mehedinţi se alătură în topul ruşinii în materie de antreprenoriat.

    În judeţul Harghita, 187 de SRL-uri au fost înfiinţate în perioada 1.01.2014-30.06.2014, însemnând o medie de o societate pe zi, în timp ce în judeţul Covasna, 137 de SRL-uri au fost înfiinţate în aceeaşi perioadă.

    Dinamica înfiinţării de noi SRL-uri arată o scădere de 33,3% în Harghita, faţă de perioada similară a anului trecut, şi o scădere de 1,7% în Covasna.

    Judeţele Harghita şi Covasna sunt cele mai sărace din Transilvania, locuitorii având salarii medii mult mai mici decât media naţională. Cele două judeţe au fost conduse în perioada 1990-2014 de către liderii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), care au deţinut funcţiile de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi cea mai mare parte a mandatelor de primari. Totodată, UDMR a numit prefecţii în Harghita şi Covasna în acest inteval şi a beneficiat de numeroase mandate de miniştri în Guvernul României, vizate fiind în principal ministerele mediului şi culturii.

    UDMR a făcut parte din guvernul Convenţiei Democrate Române (CDR) în perioada 1996-2000, din guvernul Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) între 2004 şi 2008, din Guvernul Boc între 2009 şi 2011, din Guvernul Ungureanu în 2012, şi din 2014 guvernează în cabinetul premierului Victor Ponta. “De ce se fac alegeri în România? Ca să aleagă UDMR cu cine intră la guvernare”, declara anterior liderul UDMR, Laszlo Borbely, fost şi actual ministru al mediului, la un post de televiziune.

    În clasamentul societăţilor nou înfiinţate, cel mai bine se clasează municipiul Bucureşti (6.902), urmat de judeţele Cluj (2.000), Timiş (1.540), Ilfov (1.510) şi Constanţa (1.265).

    Salariul mediu net pe care îl câştigau angajaţii companiilor din Harghita în 2013, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de circa 1.050 de lei, cel mai mic din ţară. Câştigurile lor sunt cu 470 de lei mai mici decât media naţională şi cu 1.100 de lei mai mici decât cele obţinute de către bucureşteni.

  • Daimler a lansat noul Mercedes Vito la preţuri începând de la 18.000 de euro. Compania a vândut 1,2 milioane de unităţi din acest model până în prezent

    Preţurile pentru modelul lansat la Berlin pornesc de la 18.000 de euro, au anunţat oficialii Daimler.

    Mercedes Vito are o capacitate de încărcare de până la 1369 kg, însemnând cea mai mare sarcină utilă din clasa sa. Indiferent de varianta de motorizare, fiecare Vito necesită intervale de service de până la 40.000 km sau doi ani. În medie, consumul de motorină este cu aproximativ 20 procente mai mic decât în cazul variantei precedente. Pe piaţa locală, Mercedes-Benz România comercializează anual câteva sute de unităţi ale modelului Vito.

    Vito dispune de o masă maximă admisă între 2.5 şi 3.2 tone

    Citiţi mai multe despre evoluţia vânzărilor Daimler AG în segmentul vehiculelor comerciale şi strategia din anii următori în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 18 august 2014.

     

  • Subsecretarul apărării pentru informaţii din SUA a făcut o vizită în România. Oficialul american s-a întâlnit cu Mircea Duşa

    Conform unui comunicat al MApN remis joi agenţiei MEDIAFAX, ministrul Duşa l-a asigurat pe partenerul american cu privire la menţinerea poziţiei ferme a părţii române pentru dezvoltarea relaţiilor cu SUA în domeniul apărării, în cadrul “Parteneriatului Strategic Intensificat pentru secolul XXI”.

    De asemenea, oficialul român a apreciat sprijinul acordat de SUA pentru pregătirea personalului şi dezvoltarea capabilităţilor, precum şi pentru susţinerea cu tehnică şi asistenţă logistică a trupelor române desfăşurate în Afganistan.

    Ministrul român al apărării şi subsecretarul american al apărării pentru informaţii au mai discutat despre viitoarea misiune a NATO în Afganistan, subliniind necesitatea continuării cooperării în acest teatru de operaţii şi după anul 2014.

    În cadrul convorbirilor, au fost subliniate relaţiile excelente pe linia schimbului de informaţii, cei doi oficiali pronunţându-se pentru dezvoltarea cooperării bilaterale în acest domeniu, mai precizează sursa citată.

     

  • Armata ucraineană suspendă pentru o zi ofensiva din est, pentru a permite accesul experţilor la locul prăbuşirii MH17

    “Astăzi există un armistiţiu la cererea lui Ban Ki-moon şi ţinând cont de activitatea experţilor în zona prăbuşirii avionului. Statul Major al operaţiunii antiteroriate a decis să decreteze o «zi a tăcerii» şi încetarea ostilităţilor”, a declarat Oleksîi Dmitraşkivski, purtătorul de cuvânt al forţelor ucrainene.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Marţi şi miercuri, aceşti experţi şi poliţişti au fost nevoiţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Parlamentari britanici: NATO nu este pregătit să facă faţă unui atac din partea Rusiei

    “Riscul unui atac al Rusiei asupra unui stat membru NATO, în pofida faptului că rămâne slab, este real. Nu suntem convinşi că NATO ar fi pregătit să facă faţă acestei ameninţări”, a declarat Rory Stewart, preşedintele Comisiei parlamentare multipartite însărcinate cu probleme de Apărare.

    Un raport întocmit de către această Comisie îndeamnă Alianţa Nord-Atlantică, din care fac parte 28 de state, să staţioneze în mod permanent trupe şi material militar în Estonia şi Lituania. De asemenea, Comisia recomandă înfiinţarrea unui sediul NATO în statele baltice.

    Acest îndemn intervine în contextul în care Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) tocmai au impus Rusiei noi sancţiuni, cele mai dure de la Războiul Rece încoace, din cauza implicării Moscovei în criza din Ucraina.

    Statele membre ale Grupului Celor Şapte (G7) au condamnat, de asemenea, rolul destabilizator al Rusiei şi au ameninţat cu noi sancţiuni în cazul în care Moscova nu optează pentru “calea dezescaladării”.

    Raportul Comisiei parlamentare britanice consideră situaţia din Ucraina o “trezire” care relevă “lacune alarmante în situaţia pregătirii NATO”.

    “Un atac rusesc neconvenţional, utilizând tactici asimetrice – ultima expresie folosită pentru acest concept este «război ambiguu» – (…) va fi deosebit de dificil de contrat”, subliniază Comisia.

    Ea cere ca tactici precum o recurgere la atacuri cibernetice sau la miliţii să fie incluse în Articolul 5 al Tratatului NATO, potrivit căruia toate statele membre au obligaţia să ajute orice alt stat membru atacat.

    “Alianţa Nord-Atlantică nu a considerat Rusia un adversar sau o ameninţarre teritorială potenţială faţă de vreunu dintre membrii săi în ultimii 20 de ani”, se subliniază în raport.

    “Ea este obligată de-acum să facă acest lucru, din cauza acţiunilor recente ale Rusiei”, îndeamnă parlamentarii britanici.

    O purtătoare de cuvânt NATO a anunţat că acest raport va fi studiat cu atenţie şi că un “plan de acţiune” va fi discutat la viitorul summit NATO, în septembrie.

    “NATO a adoptat deja măsuri de consolidare a apărării sale comune, în special pentru aliaţii noştri din (Europa de) Est, suplimentând numărul avioanelor în spaţiul aerian, al navelor pe mare şi al exerciţiilor terestre”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

  • Deputatul PSD de Dolj, Claudiu Manda, este în cărţi pentru ministrul Bugetului. El este vicepreşedinte în Comisia de Buget din Camera Deputaţilor

    Manda, 39 de ani, este economist, expert contabil şi a intrat în politică acum mai bine de un deceniu.

    El este membru în Comisia de Buget, Finanţe şi Bănci din Camera Deputaţilor, ocupând funcţia de vicepreşedinte.

    Joi, guvernul va lua în discuţie rectificarea bugetară, aceasta fiind probabil ultima prezentare de acest gen a actualului ministru al Bugetului, Liviu Voinea.

    După ce Voinea a fost ales viceguvernator al BNR, premierul Ponta a început să caute un înlocuitor pentru a prelua bugetul României, în valoare de peste 45 de miliarde de euro.

    Liviu Voinea a devenit ministrul Bugetului în mai 2012, fiind unul dintre apropiaţii premierului Ponta. În timpul mandatului de 2 ani, el a ţinut cheltuielile sub control, intrând de multe ori în coliziune cu influenţi baroni ai PSD-ului şi chiar cu miniştri ai cabinetului Ponta 1,2 şi 3.

    Manda este preşedintele PSD Dolj şi a organizat marţi, la Craiova, Consiliul Naţional al partidului de guvernământ unde Ponta şi-a anunţat candidatura la preşedinţia României.

  • Bolivia a declarat Israelul stat terorist

    Preşedintele bolivian Evo Morales a anunţat decizia miercuri, într-o întâlnire cu cadre didactice în oraşul Cochabamba.

    Declarăm (Israelul) stat terorist“, a spus el, subliniind că ofensiva în Fâşia Gaza “arată că Israelul nu este un garant al principiilor respectării vieţii şi drepturilor elementare care asigură coexistenţa paşnică şi armonioasă a comunităţii noastre internaţionale“.

    Bolivia şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul în 2009, după o operaţiune israeliană sângeroasă în Fâşia Gaza, la fel ca alte ţări care alcătuiesc stânga radicală latino-americană, din care fac parte, între altele, Venezuela şi Cuba.

    Totodată, La Paz a respectat, până în prezent, un acord încheiat în 1972 care permite cetăţenilor israelieni să intre în mod liber pe teritoriul Boliviei.

    După Brazilia şi Ecuador săptămâna trecută, Chile, Peru şi El Salvador şi-au chemat marţi, “pentru consultări”, ambasadorii din Israel.

    Chile a catalogat operaţiunile militare israeliene drept “o pedeapsă colectivă aplicată populaţiei civile din (Fâşia) Gaza”, în timp ce Peru şi-a exprimat regretul “profund” faţă de “încălcarea armistiţiului şi reluarea operaţiunilor militare ale Israelului în Fâşia Gaza”.

  • Directorul suspendat al APIA Suceava, cercetat în cazul subvenţiilor ilegale, repus în funcţie

    Mogoş a declarat corespondentului MEDIAFAX că de miercuri a încetat suspendarea sa din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    “De ieri mi-am reluat activitatea”, a spus directorul APIA Suceava.

    El a menţionat că urmează să intre în concediu de odihnă, iar după această perioadă să-şi desfăşoare activitatea într-un alt centru judeţean al APIA.

    “La întoarcerea din concediu e posibil să merg într-un alt centru judeţean pentru o perioadă de timp”, a spus Mogoş, care a adăugat că această detaşare la un centru din alt judeţ se va face la solicitarea procurorilor DNA.

    Mogoş a precizat că în dosar se continuă cercetările şi că este posibil să mai fie chemat la audieri. El nu a dat alte detalii în privinţa anchetei din acest caz, şi nici în ceea ce priveşte încetarea suspendării sale din funcţia de director executiv al APIA Suceava.

    Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, directorul APIA Suceava, Eugen Mogoş, directorul adjunct al APIA Suceava Delia Moldoveanu şi alte cinci persoane sunt cercetaţi într-un dosar de acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţul Suceava.

    Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava.

    Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Argentina va intra în incapacitate de plată. Statul nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu creditorii

    Pentru a doua oară 12 ani, Argentina va intra în incapacitate de plată. Discuţiile pe care reprezentanţii statului sud-american le-au avut cu reprezentanţii mai multor creditori, la New York, au rămas fără rezultat, astfel încât termenul pentru achitarea datoriei a fost depăşit, relatează Reuters. 
     
    Băncile din Argentina au reuşit să propună un plan de achiziţionare a datoriilor neperformante de la creditori, însă acesta nu a fost acceptat. 
     
    Intrarea în incapacitate de plată va afecta economia aflată deja în recesiune, existând riscul ca preţurile să crească într-un termen extrem de scurt. 
     
    Argentina a mai intrat în incapacitate de plată în 2002, atunci când peste un milion de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar protestele de stradă, ce au durat săptămâni la rândul, au dus la moartea a zeci de oameni.