BusinessMagazin

Author: adison

  • Coca-Cola introduce un PET realizat în proporţie de până la 30% din plante

    Compania Coca-Cola România anunţă introducerea pe piaţa locală a unui ambalaj inovator, realizat în proporţie de până la 30% din plante. Noul ambalaj, realizat prin tehnologia PlantBottleTM, este folosit, începând din luna iulie, pentru recipientele de 500 de ml de apă plată şi carbogazoasă Dorna şi Dorna Izvorul Alb. Dorna devine, astfel, prima apă minerală naturală din România distribuită într-un ambalaj cu până la 30% conţinut din plante.

    Ambalajul rezultat prin tehnologia PlantBottle™ este 100% reciclabil şi reduce în mod considerabil emisiile de dioxid de carbon eliberate în atmosferă.

    „Tehnologia PlantBottleTM reprezintă un progres semnificativ în inovaţia de ambalaj din domeniul băuturilor”, spune Raluca Vlad, brand manager Dorna în cadrul companiei Coca-Cola România. „Noul ambalaj arată şi se comportă exact ca PET-ul clasic, însă are o amprentă de carbon mult mai mică asupra planetei. Este o sticlă de care suntem cu toţii foarte mândri.”

    Ambalajul PlantBottleTM este similar cu PET-ul clasic, cu excepţia faptului că una dintre componentele acestuia din urma a fost înlocuită, în PlantBottleTM, cu o componentă din plante, respectiv trestie de zahăr.

    „Inlocuim o parte din combustibilii fosili folosiţi în fabricarea PET-urilor cu materii prime din plante, fără a scădea performanţa ambalajelor. Acest lucru reduce impactul pe care compania îl poate avea asupra mediului înconjurător şi micşorează dependenţa de petrol”, mai spune Raluca Vlad.

    Doar în 2010, introducerea ambalajelor PlantBottleTM a echivalat cu eliminarea a aproximativ 30.000 de tone de dioxid de carbon (CO2) sau a aproximativ 60.000 barili de petrol, care ar fi fost folosiţi pentru a produce PET-urile clasice.

    In prezent, tehnologia PlantBottle™ foloseşte etanol din trestie de zahăr din Brazilia. Bioetanolul din trestie de zahăr din Brazilia este singurul biocombustibil recunoscut pe scară largă de către autorităţile din domeniu pentru performanţele sale ecologice şi sociale unice. Culturile de trestie de zahăr din Brazilia sunt întreţinute aproape în totalitate cu apă de ploaie, fără să fie nevoie de cantităţi suplimentare de apă pentru irigare. De asemenea, trestia de zahăr este cultivată în cantităţi industriale, folosind fertilizatori organici, pe terenuri arabile degradate pentru a nu irosi terenurile arabile destinate culturilor agricole pentru hrana populaţiei.

    Un alt avantaj pe care ambalajul PlantBottleTM îl oferă este acela că, spre deosebire de alte materiale obţinute din plante, acesta poate fi procesat în fabrici şi instalaţii de reciclare deja existente. Ambalajele PlantBottleTM pot fi, de asemenea, folosite, reciclate şi refolosite pe termen nelimitat.

    Noile ambalaje vor avea pe etichetă un mesaj şi un logo specifice şi vor fi, de asemenea, promovate în puncte de vânzare special amenajate în magazine.

    Obiectivul Companiei Coca-Cola este ca, până în anul 2020, să înlocuiască toate materialele pe bază de petrol şi combustibili fosili din componenţa PET-urilor clasice, cu materiale obţinute din plante, precum şi să introducă ambalajele PlantBottleTM pentru toate produsele din portofoliul companiei. Rezultatul va fi o sticlă 100% reciclabilă, din 100% surse regenerabile, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

    Coca-Cola a încurajat reciclarea ambalajelor, fiind prima companie care a introdus pe piaţă sticle de plastic fabricate din material reciclat, s-a implicat în permanenţă în dezvoltarea de noi ambalaje inovatoare reciclabile şi a investit în infrastructură pentru reciclare.

    Compania Coca-Cola este cea mai mare companie de băuturi răcoritoare din lume, cu un portofoliu de peste 500 de mărci de băuturi răcoritoare carbogazoase şi necarbogazoase. Pornind de la Coca-Cola, recunoscută ca fiind una dintre cele mai valoroase mărci din lume, portofoliul companiei cuprinde branduri în valoare de 16 miliarde de dolari, printre care se numără Diet Coke, Fanta, Sprite, Coca-Cola Zero, apă vitaminizată, Powerade, Minute Maid, Cappy, Simply, Georgia şi Del Valle.

    La nivel global, compania Coca-Cola este furnizorul numărul 1 de băuturi carbogazoase, cafea ready-to-drink şi sucuri de fructe şi nectaruri. Având cea mai mare reţea de distribuţie de băuturi răcoritoare din lume, consumatorii din peste 200 de ţări se bucură de băuturile companiei, consumul depăşind 1,9 miliarde de porţii pe zi. 

    In România, ca în toate ţările în care îşi desfăşoară activitatea, Coca-Cola deţine şi funcţionează pe baza unui sistem propriu, incluzând toate verigile necesare producerii şi distribuţiei produselor către consumatori. în România, Sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor înregistrate) şi partenerul său, Coca-Cola Hellenic (CCH) România, care îmbuteliază şi distribuie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Limba rusă se întoarce. Fundaţiile finanţate de Putin susţin reintroducerea materiei în şcolile din România

    Predată cu forţa în perioada comunistă şi eliminată aproape complet după Revoluţie, limba rusă începe să reapară în şcolile din România. Fundaţiile finanţate de la Moscova se implică direct în dezvoltarea acestui proiect.

    Un scurt inventar al limbilor străine studiate în şcoli poate să ofere indicii destul de precise cu privire la axa geopolitică pe care este încadrată o ţară. În perioada comunistă, când România se afla în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, studierea limbii ruse era obligatorie în toate şcolile. După 1989, când ne-am orientat către Vest, engleza, franceza şi germana au devenit cele mai studiate, în timp ce limba rusă a fost eliminată treptat şi a ajuns să dispară aproape complet din programele şcolare.

    Citiţi continuarea aici

  • Cum îşi alungă CFR călătorii. Trenul-căruţă care scoate din minţi pasagerii

    Zeci de oameni circulă zilnic pe ruta Slobozia (Ialomiţa) – Ploieşti Sud (Prahova) înghesuiţi într-un tren insalubru, încet şi foarte vechi. Garnitura a fost repusă reparată şi repusă în circulaţie la începutul anului.

    La capătul liniei 5 din gara Slobozia Veche, de la care pleacă în fiecare zi trenul de Ploieşti, călătorii fac mare gălăgie. Oamenii se înghesuie unii în alţii pentru a prinde loc în cele două vagoane ale garniturii. Cei mai norocoşii au reuşit deja să intre în tren şi s-au aşezat pe locurile de la geam. Alţii privesc neputincioşi şi se încruntă la gândul că vor sta iar în picioare până la destinaţie, adică peste trei ore.

    Citiţi continuarea aici

  • Cum îşi alungă CFR călătorii. Trenul-căruţă care scoate din minţi pasagerii

    Zeci de oameni circulă zilnic pe ruta Slobozia (Ialomiţa) – Ploieşti Sud (Prahova) înghesuiţi într-un tren insalubru, încet şi foarte vechi. Garnitura a fost repusă reparată şi repusă în circulaţie la începutul anului.

    La capătul liniei 5 din gara Slobozia Veche, de la care pleacă în fiecare zi trenul de Ploieşti, călătorii fac mare gălăgie. Oamenii se înghesuie unii în alţii pentru a prinde loc în cele două vagoane ale garniturii. Cei mai norocoşii au reuşit deja să intre în tren şi s-au aşezat pe locurile de la geam. Alţii privesc neputincioşi şi se încruntă la gândul că vor sta iar în picioare până la destinaţie, adică peste trei ore.

    Citiţi continuarea aici

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • Plus 26% pentru Provident în prima jumătate de an

    Filialele din România şi Bulgaria ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, au acordat împrumuturi în valoare de 68,4 milioane de euro (55,9 milioane de lire sterline) în prima jumătate a acestui an, în creştere cu 26% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013.

    In toamna anului trecut, IPF a lansat operaţiunile pe piaţa din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Veniturile celor două companii au crescut cu 23% comparativ cu primul semestru al anului trecut, până la 45,3 milioane de euro (37 de milioane de lire sterline). Profitul operaţional brut al Provident Financial România, conform standardelor internaţionale de raportare financiară IFRS, a fost de 2,1 milioane de euro (1,7 milioane de lire sterline). în cei opt ani de prezenţă pe piaţa locală, compania a investit în România peste 230 de milioane de euro.

    Grupul are acum peste 312.000 de clienţi activi în cele două ţări, cu 16% peste nivelul raportat în primul semestru din 2013. Aproximativ 5.000 dintre aceştia sunt în Bulgaria, unde IPF are deja peste 300 de angajaţi şi agenţi independenţi şi 8 puncte de lucru în cele mai importante oraşe din ţară. Investiţiile în extinderea operaţiunilor în Bulgaria în primele şase luni ale acestui an s-au ridicat la 3,3 milioane de euro (2,7 milioane de lire).

    Anul acesta, Provident Financial România a introdus în portofoliul său produse noi, cum ar fi împrumuturi de valori mai mari pe perioade mai lungi şi a anunţat că testează programe de recompensare a clienţilor fideli prin condiţii preferenţiale şi reduceri de costuri. De asemenea, compania are în plan oferirea de împrumuturi cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor.

    „Investiţiile realizate în extinderea operaţiunilor în zone noi, atât în România, cât şi în Bulgaria, precum şi diversificarea portofoliului de produse şi servicii au generat creşteri importante ale tuturor indicatorilor de performanţă şi ne aşteptăm la rezultate solide şi în semestrul al doilea. In acelaşi timp, tot mai mulţi angajaţi români fac pasul către o carieră internatională: după contribuţia la lansarea operaţiunilor pe piaţa din Bulgaria, cel puţin trei români vor face parte din echipa care va pune bazele operaţiunilor în Spania, cea mai recentă ţară unde IPF se extinde şi unde ne aşteptăm să emitem primele împrumuturi la începutul lui 2015”, a declarat Gerard Ryan, CEO-ul grupului IPF.

    IPF are acum peste 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. Grupul a anunţat pentru primul semestru din 2014 venituri de 394,1 de milioane de lire sterline, în creştere cu 16,7% comparativ cu perioada similară din 2013 şi a acordat împrumuturi în valoare totală de 513 milioane de lire sterline. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,6 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

  • MOL România a investit peste 6 milioane de euro în 7 benzinării noi şi a ajuns la o reţea de 154 unităţi

    “Suntem hotărâţi să ne continuăm politica de investiţii, în funcţie de oportunităţile de piaţă (…). De la începutul acestui an, am deschis 11 benzinării în România”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO & Country Chairman al MOL România.

    Noile staţii au fost deschise în oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa, pe Şoseaua Bucureşti Nord din Ilfov, în Rădăuţi (judeţul Suceava), Timişoara, Brad (Hunedoara) şi Miroslava (judeţul Iaşi).

    Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.

    Grupul MOL operează o reţea de peste 1.700 de benzinării în regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • MOL România a investit peste 6 milioane de euro în 7 benzinării noi şi a ajuns la o reţea de 154 unităţi

    “Suntem hotărâţi să ne continuăm politica de investiţii, în funcţie de oportunităţile de piaţă (…). De la începutul acestui an, am deschis 11 benzinării în România”, a declarat, într-un comunicat, Kinga Daradics, CEO & Country Chairman al MOL România.

    Noile staţii au fost deschise în oraşul Cernavodă, judeţul Constanţa, pe Şoseaua Bucureşti Nord din Ilfov, în Rădăuţi (judeţul Suceava), Timişoara, Brad (Hunedoara) şi Miroslava (judeţul Iaşi).

    Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent în România şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

    MOL România face parte din grupul ungar MOL, care desfăşoară operaţiuni în peste 40 de ţări şi are circa 30.000 de angajaţi.

    Grupul MOL operează o reţea de peste 1.700 de benzinării în regiunea Europei Centrale şi de Est.

  • Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă şi va crea presiuni pe bugetele viitoare

    Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate şi majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

    “La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanţ a arieratelor faţă de BGC (cu impact pe TVA şi contribuţii sociale) şi al modificării de tratament contabil al operaţiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite uşor negativ, respectiv cu 128 milioane lei”, se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

    Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influenţeze proiecţiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislaţia cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea preţului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiţie temporare (engl. one-off).

    Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în ţintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul şi impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de aşteptat să-l genereze măsurile discreţionare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS la angajator.

    În plus, execuţia bugetară la 6 luni şi propunerea de rectificare conţin extrem de puţine elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menţionate să poată fi realizată pe seama îmbunătăţirii eficienţei colectării.

    În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările iniţiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

    Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviaţie este explicabilă prin diferenţa între execuţia prezumată şi cea efectivă a schemei iniţiale de stingere în lanţ de tip swap a obligaţiilor faţă de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum şi de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviaţii similare şi în al doilea semestru al anului.

    În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiţii şi accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenţei către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare şi la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

    Estimările privind contribuţiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanţ a obligaţiilor restante faţă de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul iniţial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.

    În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puţin probabil a se materializa. Deşi această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condiţiile în care nerealizarea proiectelor de investiţii implică atât cereri de rambursare mai mici, cât şi economii în ceea ce priveşte cheltuielile de cofinanţare şi cele neeligibile, nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum şi riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

    De asemenea, Consiliul fiscal reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Preşedinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menţionate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcţii speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenţia că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere iniţial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ţinta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.

    În acelaşi timp, Consiliul fiscal consideră proiecţiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve faţă de proiecţia veniturilor din fonduri europene şi a celor din impozitul de profit

    Ministerele Sănătăţii, Apărării, Economiei, Educaţiei, Transporturilor, Muncii, Culturii şi Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanţelor şi cel al Mediului.

    Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naţionale şi sistemului de intervenţii de urgenţă, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi 200 milioane lei pentru investiţii de retehnologizare, Educaţia – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câştigate prin hotărâri judecătoreşti, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanţele şi subvenţiile CFR, Afacerile Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.

    Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităţilor locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operaţiuni de compensare.

    De la Ministerul Finanţelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acţiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt “principalele” instituţii de la care vor fi diminuate fonduri şi că asupra bugetului Preşedinţiei şi al Parlamentului “nu se intervine”.

    Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor creşte cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creştere cu 1,34 miliarde lei, ţinta de deficit bugetar urmând însă să fie menţinută la 2,2% din PIB.

    În luna iunie, premierul Ponta anunţa că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situaţie a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanţii Comisiei Europene.

    Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse faţă de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back şi 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.

    El a susţinut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiţii.

    Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.