BusinessMagazin

Author: adison

  • Tânăra de 34 de ani care este director de achiziţii pentru peste 150 de benzinării din România

    Gabriela Neamţu şi-a început cariera în MOL în anul 2005, când a fost recrutată pe poziţia de buyer în nou înfiinţatul departament, Corporate Services.

    Noua echipă de achiziţii, formată în acel moment din trei persoane, avea misiunea de a prelua controlul achiziţiilor gestionate până în acel moment, de a implementa un nou ERP, SAP-ul, de a introduce procedurile şi regulamentele de achiziţii şi de a le armoniza cu procesele de la nivel de grup. Provocările au fost multiple, dar cea mai importantă a luat forma unui proces de management al schimbării prin integrarea noului departament în fluxul proceselor deja existente în companie, o schimbare de men-talitate a colegilor din business obişnuiţi până atunci să îşi gestioneze singuri achiziţiile.

    Anul 2008 a adus promovarea Gabrielei Neamţu pe poziţia de senior buyer, iar în 2010 a preluat poziţia de director corporate services. Din acest rol, coordonează o echipă de 11 oameni şi trei arii principale: achiziţiile aferente celor 155 de staţii, 2 depozite de carburant şi birourile MOL România, implementarea proiectelor de investiţii şi managementul serviciilor administrative, gestionând anual bugete în valoare cumulată de zeci de milioane de euro.

    Din 2014, Gabriela Neamţu răspunde şi de implementarea proiectelor de investiţii, obiectivul pentru acest an fiind finalizarea ultimei faze de construcţie a terminalului de carburant MOL de la Giurgiu, care reprezintă unul dintre punctele importante ale strategiei de dezvoltare a grupului MOL în România.

    Gabriela Neamţu face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Business Magazin, în 2010 – Românii sunt cuprinşi de frenezia 3D

    Fenomenul 3D este mai batran decat oricine dintre cei care citesc acest text, avand in vedere ca inceputurile acestei tehnologii trebuie cautate acum mai bine de 150 de ani. Frenezia pe care a provocat-o este insa de data foarte recenta. La fel si magnitudinea pietei de miliarde de euro care se creeaza in jurul ei.

    Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il cautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe console, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii imbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta, pentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea consumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta noua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans considerabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la Hollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi productii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de electronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar clientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor traditionale de divertisment.

    Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in trei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse in portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea ce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima ora.

    Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in realitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei mai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost facuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in varianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum 88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele bilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love” si a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie cinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat multe – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai degraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la aria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si inca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu afaceri legate de lumea tridimensionala.

    “Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte prin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un bubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions. Pentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul romanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D. Acestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in week-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a intra la film cu ochelari bicolori pe nas.

    The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara care poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80 de titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in balanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape jumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un total de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de bilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.

    Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la circa cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana la ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de la sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu aproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip pelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are varianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera 3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza Fugasin.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din octombrie 2010.

  • Conferinţa “Codul Fiscal. 10 ani, 100 de modificări”, organizată de Ziarul Financiar – VIDEO LIVE

    VEZI CONFERINŢA LIVE

    La conferinţa “Codul Fiscal. 10 ani, 100 de modificări” participă ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, secretarii de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu şi Attila Gyorgy.

    Evenimentul are loc la Radisson BLU Bucureşti, sala Atlas 1.

  • Top 5 destinaţii de iahting la Marea Neagră

    Unde să te duci la Marea Neagră, când ai o săptămână şi un velier? Trecem în revistă principalele atracţii în trei ţări, aflate la îndemâna navigatorilor fără multă experienţă: România, Bulgaria şi Turcia.

    ROMÂNIA:
    Recomandat: Limanu.
    Menţiuni: Mangalia, Eforie şi Constanţa.

    BULGARIA:
    Recomandate: Balcic, Dinevi Marina în Sveti Vlas, Varna
    Menţiuni notabile: Nessebar, Sozopol

    TURCIA:
    Recomandat: Atakoy Marina (malul european, Istanbul)
    Menţiuni: Igneada (în caz de urgenţă doar), Rumelifeneri (la ieşirea din Bosfor spre Marea Neagră)

    DE NOTAT: de la Mangalia la Istanbul, distanţa în linie dreaptă se parcurge în 50 de ore. Mult mai plăcut este însă un parcurs din port în port, astfel încât efortul provocat de şederea pe mare să fie compensat de nopţi dormite la adăpost, fără mişcarea valurilor. În acest caz, durata parcursului este de circa o săptămână. Care sunt destinaţiile care nu trebuie ratate? Iată mai jos topul, în ordinea satisfacţiilor oferite navigatorului, nu în cea geografică.

    TOP  5 PORTURI TURISTICE ÎN MAREA NEAGRĂ APROPIATĂ

    1. ISTANBUL – ATAKOY MARINA. Acest port este un must-see. Dar cu buzunarele pline, de preferinţă cu cash. Pentru că aici nu mai suntem în UE, e nevoie de o grămadă de acte, iar de asta cel mai bine e să se ocupe un agent. Ne va costa cam 50 de euro de pasager, dar economisim timp, care poate fi investit în vizitarea oraşului. Din Atakoy (care e cam la 10 km de Top Kapi) se ajunge în oraş cu taxiul. Dacă vreţi shopping, nici nu e nevoie de deplasări lungi: lângă marina se aflau, ultima oară când am numărat, nu mai puţin de trei malluri. Toate la distanţe de mers pe jos. Atakoy are şi el un set de restaurante şi magazine care imită branduri internaţionale (inclusiv o clonă reuşită de Starbucks). Aici se pot face şi reparaţii mai complicate la barcă. Dar marea atracţie a locului – şi motivul pentru care trebuie să vii cel puţin odată în viaţă – e Bosforul. Un drum pe el la firul apei nu e doar o călătorie în istorie, ci şi explorarea unui oraş plin de energie şi emoţie.

    2. BALCIC. Destul de aproape de Dinevi, e pe locul doi în preferinţele mele doar din cauza experienţei pe care o ai la vamă: orice iaht trebuie să meargă la cheul înalt de beton în portul industrial, unde acostarea e pregătită pentru vapoare mai degrabă şi rişti să-ţi zgârii barca. După ce ai trecut de asta, aşezarea e delicioasă (la propriu şi la figurat) şi foarte rumansko-friendly. Toate meniurile sunt în română, iar harbour masterul, căpitanul Gheorghi, se ştie cu toţi skipperii de la noi. Suntem ca acasă aici  – şi aici putem să facem şi plinul, chestie imposibilă în România, care nu are în acest moment nicio benzinărie în niciun port turistic! Cel mai plăcut lucru în Balcic este o croazieră până la micul port din Nisipurile de Aur, cu o baie în larg, în faţa staţiunii Albena.

    3. LIMANU. Portul turistic românesc cel mai puţin cunoscut turiştilor (slavă Domnului!), dar preferat acum de majoritatea proprietarilor de bărci. Se ascunde la capătul unui canal de câţiva kilometri peste care trecem, neatenţi, în drum spre 2 Mai din Mangalia. Dezvoltat de la zero de un investitor privat, e acum proprietatea lui Mihai Marcu, mai bine cunoscut după numele grupului de familie: MedLife. Portul are două pontoane în mijlocul unui golf natural înverzit şi liniştit şi se degustă în linişte mai ales în timpul săptămânii. În week-end trebuie să veniţi pregătiţi de petrecere, pentru că regattele româneşti se ţin (sau ajung), cele mai multe, aici. Limanu are o terasă şi un mic magazin nautic, însă Vama e la doi paşi, pentru cine doreşte mai multă varietate. Plăcut e şi drumul de ieşire spre mare, care trece pe lângă şantierul naval al Mangaliei.

    4. DINEVI MARINA (ÎN SVETI VLAS). Este cea mai mare marină din Bulgaria, aflată la câteva mile de încântătorul oraşel medieval Nessebar. Facilităţile sunt de primă mână şi sunt noi, iar restaurantele şi magazinele de pe mal sugerează că trebuie să ai măcar rude în lumea interlopă ca să-ţi poţi permite. Nu e nicio exagerare aici: dezvoltatorii proiectului au avut destule probleme cu justiţia bulgărească. Chiar şi aşa, plin de noii îmbogăţiţi şi iahturi scumpe, portul este o experienţă plăcută, cu un harbour master bun cunoscător de engleză şi extrem de manierat. Găseşti aici, după o zi grea pe mare, restaurante franţuzeşti, fusion şi mexicane, alături de magazine de firmă (da, fireşte, Paul & Shark e primul!). Locul e la o zi departare pe mare de Varna şi la două de Mangalia. Petrecerile pe mal pot fi cam gălăgioase totuşi, aşa că legaţi barca departe de restaurante.

    5. VARNA. Portul e plăcut, cu intrarea în golful Varnei extrem de spectaculoasă: oraşul e aşezat pedealuri împădurite şi cele mai multe blocuri, chiar cele din vremea comunismului, sunt acceptabil de urâţele. Dar acostarea e greoaie: trebuie să treci pe lângă câteva zone cu stânci, iar cele mai bune locuri sunt luate de localnici. Te vei chinui să găseşti un punct în care să poţi cupla barca la reţeaua electrică. Dar dacă treci de asta, ai în faţă unul dintre cele mai bune (şi mai scumpe) restaurante de la Marea Neagră ale yachtmenilor: Captain Cook. Dedesubt, o altă atracţie pentru echipajele româneşti: magazinele de accesorii, care sunt mult mai bine dotate decât în România – iahtingul e un domeniu oricum mai bine dezvoltat în Bulgaria, deşi ţara pare mai săracă decât a noastră. Dincolo de acest paradox, din portul turistic se ajunge la cele mai bune plaje şi terase din Varna, pe jos. De aici, cu iahtul ai o întreagă coastă liberă, întinsă spre sud, spre Nessebar, unde poţi arunca ancora la ceva distanţă de ţărm şi merge la plajă cu o mică ambarcaţiune gonflabilă pe care e bine s-o ai la bord.

    Dincolo de acest clasament, trebuie menţionat un lucru important şi care dă valoare estetică oricărei croaziere: ţărmul şi priveliştea lui. Cam tern în zona României (din lipsă de forme de relief mai pronunţate), ţărmul începe să se anime şi să devină interesant după Capul Caliacra spre sud. De aici şi până la Balcic avem cele mai frumoase locuri de la Marea Neagră: Coasta de Argint, cum o numeau strămoşii noştri în interbelic. Ancorajul lângă un ţărm stâncos şi pustiu e una dintre marile plăceri ale unei croaziere. Nu doar pentru că te scoate din învălmăşeala plajei şi a teraselor, ci şi pentru că îţi dă şansa unei întâlniri cu istoria: în fond şi grecii şi romanii erau la fel de singuri pe mare ca tine. Dar despre asta e greu de povestit. Trebuie încercat măcar o dată!

  • Israel şi Hamas au acceptat o încetare a focului timp de 72 de ore în Fâşia Gaza. Armistiţiul a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    UPDATE 08:23 Armistiţiul de 72 de ore între Israel şi Hamas a intrat în vigoare în Fâşia Gaza

    Un armistiţiu de 72 de ore a intrat în vigoare vineri dimineaţa, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), în Fâşia Gaza, în a 25-a zi a unui război devastator şi sângeros între armata israeliană şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas, relatează AFP.

    Această încetare a focului, care are în primul rând obiective umanitare şi care este prima acceptată de către cei doi beligeranţi de la începutul ostilităţilor pe 8 iulie, a fost precedată de două ore de bombardamente intensive şi de tiruri de rachete, au constatat jurnalişti AFP aflaţi în Fâşia Gaza.

    Însă, la ora locală 8.00, zgomotul produs în confrunările armate a încetat în sector.

    UPDATE Negocierile israelo-palestiniene vor începe vineri, la Cairo

    Negociatori israelieni şi palestinieni se vor întâlni vineri, în Egipt, pentru a iniţia discuţii după intrarea în vigoare a unui armistiţiu de încetare a focului în Fâşia Gaza, a anunţat un oficial american, citat de AFP.

    Acest oficial, care îl însoţeşte pe secretarul de Stat american John Kerry, aflat într-o vizită la New Delhi, a precizat că Frank Lowenstein, trimisul american pentru Orientul Mijlociu se va deplasa vineri la Cairo, pentru a participa la aceste negocieri.

    De asemenea, un oficial palestinian de la Gaza a declarat că o delegaţie de negociatori palestinieni se va deplasa vineri dimineaţă la Cairo, “pentru a discuta despre un armistiţiu şi despre cererile facţiunilor palestiniene”.

    Egiptul, la rândul său, a anunţat că invită delegaţii ale israelienilor şi palestinienilor la negocieri.

    Potrivit lui Kerry, cele două părţi vor înceta ostilităţile vineri, la ora locală 8.00 (8.00, ora României), iar la Cairo vor începe negocieri între israelieni şi palestinieni.

    “Această încetare a focului este foarte importantă, în scopul de a oferi civililor inocenţi un răgaz pentru a se aproviziona cu cele necesare”, a declarat Kerry.

    “În timpul acestui armistiţiu (de 72 de ore) civilii din Fâşia Gaza vor primi ajutor umanitar şi vor avea ocazia de a-şi continua activităţile vitale”, a adăugat el.

    Kerry a precizat că face acest anunţ în comun cu secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, de asemenea, implicat în căutarea unei soluţii acest conflict.

    Ulterior, purtătorul de cuvânt al Hamas a confirmat că mişcarea islamistă a acceptat acest armistiţiu umanitar de 72 de ore.

    “Hamas şi toate mişcările Rezistenţei (palestiniene) au acceptat o încetare a focului umanitară timp de 72 de ore, începând de vineri. Armistiţiul va fi respectat de toate aceste mişcări, dacă cealaltă parte (Israelul), de asemenea, îl va respecta”, a afirmat acest purtător de cuvânt, Fawzi Barhum.

    Partea israeliană nu a publicat nicio confirmare cu privire la această încetare a focului.

    Totuşi, secretarul de Stat american a precizat că Israelul îşi va continua oferaţiunile “defensive” împotriva tunelurilor săpate de Hamas în timpul armistiţiului de 72 de ore în Fâşia Gaza.

    Israelul îşi va continua operaţiunile în “spatele liniilor sale” definite în timpul conflictului, a adăugat el.

  • ANALIZĂ: Rusia a introdus un “cordon alimentar” după noile sancţiuni ale UE şi SUA

    Moscova este adesea acuzată că utilizează arma comercială, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.

    Rusia a utilizat această armă în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

    În cazul Uniunii Europene şi a Statelor Unite, Moscova pare să instituie cordonul alimentar ca reacţie la sancţiunile occidentale împotriva Rusie, notează presa rusă şi ucraineană.

    Astfel, până la data de 1 august, Rusia a creat o nouă listă de “limitări” ale importurilor din Uniunea Europeană, Ucraina şi Republica Moldova.

    Începând cu 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”.

    Ulterior, începând cu 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocând o infestare cu dăunători.

    Autorităţile ruse au reproşat produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    De asemenea, începând cu 1 august Rusia a decis să interzică importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Reprezentanţii autorităţilor europene, în special, Ministerul polonez al Agriculturii, au calificat aceste măsuri drept “represalii politice”, potrivit presei ruse.

    Şeful Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert a declarat că instituţia colectează în prezent toate dovezile privind importurile de producţie europeană conţinând bacterii şi substanţe interzise de Moscova, cu scopul de a evalua riscurile pe care acestea le prezintă pentru Rusia.

    “În timpul apropiat vor avea loc consultări cu serviciile fitosanitare ale Uniunii Europene”, a declarat Dankvert.

    Potrivit oficialului rus, dacă vor fi colectate prea multe dovezi, iar Rosselhoznadzor nu va primi “răspunsuri clare din partea colegilor europeni, Rusia ar putea interzice toate importurile de produse vegetale din ţările UE”.

    “Cazurile recente (de depistare a bacteriilor şi insectelor în producţia statelor UE) demonstrează să sistemul european al securităţii alimentare nu funcţionează”, subliniază Dankvert.

    Rosselhoznadzor menţionează, de asemenea, interzicerea importurilor de cartofi din Olanda şi toate pretenţiile pe care le-a avut în legătură cu fructele din Grecia, ale căror importuri ar putea fi limitate în perioada apropiată.

    Interdiţiile impuse de Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor afectează importuri UE în valoare de miliarde de dolari, apreciază Itar-Tass.

    Potrivit Serviciului federal vamal rus, importurile de legume din statele europene au fost în valoare de 935 de milioane de dolari, iar importurile de fructe au adus un venit de 1,52 de miliarde de dolari, în 2013.

  • Donald Tusk: Ministrul polonez de Externe, un candidat “ideal” pentru şefia diplomaţiei europene

    “Sikorski este, potrivit PiS (opoziţia conservatoare poloneză), prea moale în atitudinea sa faţă de Rusia, iar în opinia politicienilor europeni, el este prea dur. Toată lumea îl consideră competent. Deci el este ideal”, a scris Tusk, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Agenţia poloneză PAP a anunţat joi, citând surse din cadrul Guvernului, că candidatura lui Sikorski (de centru-dreapta) i-a fost deja prezentată lui Tusk.

    Totuşi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Marcin Wojciechowski a refuzat să comenteze aceste informaţii.

    Noul preşedinte ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, urmează să repartizeze portofoliile ale Comisiei şi să prezinte echipa sa liderilor europeni în cursul unui summit, pe 30 august.

    Preşedintele francez, François Hollande, şi-a exprimat anterior părerea că viitorul şef al diplomaţiei UE trebuie să fie o femeie de stânga. Persoana care va ocupa acest post “va fi în mod necesar o femeie, având în vedere ceea ce trebuie să oferim ca imagine a Europei”, a afirmat preşedintele francez.

  • Cehia şi-a închis temporar ambasada din Libia

    “Personalul ambasadei a revenit la Praga în cursul zilei de joi”, potrivit unui comunicat al ministerului ceh.

    Cei zece angajaţi ai misiunii diplomatice au revenit în ţară la bordul unui avion special închiriat de armata cehă, aterizând joi seara pe aeroportul Kbely din Praga, după o escală la Palermo (Italia).

    “Unsprezece angajaţi ai ambasadei Elveţiei, de asemenea,au fost evacuaţi cu acelaţi aparat de zbor CASA C-295”, a anunţat Statul Major al armatei cehe.

    Ambasada Elveţiei la Tripoli a fost provizoriu închisă joi, din aceleaşi motive de securitate.

    Ministerul ceh de Externe a difuzat pe 15 iulie un evertisment, cerând să se evite deplasările în Libia, din cauza unei “situaţii de securitate neclare”.

    Avertismentul rămâne în vigoare, subliniază ministerul într-un comunicat publicat joi.

  • Rusia a impus taxe vamale produselor din Republica Moldova

    “Guvernul rus introduce taxe asupra produselor importate din (Republica) Moldova la nivelul tarifelor unice ale Uniunii Vamale (Rusia-Belarus-Kazahstan)”, potrivit unui document publicat pe site joi.

    Decizia va intra în vigoare la 30 de zile de la publicare, potrivit agenţiei ruseşti

    Ministerul rus pentru Dezvoltare Economică a elaborat săptămâna trecută un proiect de decret privind anularea unor scutiri de taxe pentru anumite produse moldoveneşti, ca vin, carne, legume, fructe şi cereale.

    Moscova a avertizat anterior Chişinăul că ar putea să renunţe la regimul de liber-schimb şi să adopte principiul naţiunii celei mai favorizate în relaţiile sale cu Republica Moldova, în urma ratificării de către moldoveni a Acordului de Asociere cu Uniunea Europană (UE).

    Rusia şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de crearea unei zone de liber-schimb între Republica Moldova şi UE. Potrivit Moscovei, acest demers ar putea să antreneze un aflux de mărfuri pe piaţa rusească.

  • Scăderea provizioanelor cu 25,3% a dublat profitul BRD în primul semestru, la 123 milioane lei

    Soldul creditelor brute aferente persoanelor fizice a stagnat la circa 17 miliarde lei, comparativ cu o scădere de 2,6% consemnată la nivelul sistemului bancar. Soldul împrumuturilor imobiliare s-a apreciat cu 9%, pe fondul evoluţiei creditelor “Prima Casă”, se arată într-un comunicat al băncii transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Pe de altă parte, creditele corporate au înregistrat o reducere de 11,9% faţă de prima jumătate a anului trecut, la 15,4 miliarde lei, influenţată de scoaterea semnificativă din bilanţ a finanţărilor neperformante provizionate integral.

    Soldul creditelor brute din sistemul bancar s-a redus cu 4,2% în primele şase luni, influenţat de evoluţia negativă a segmentului corporate, pe când depozitele s-au apreciat cu 4,9%.

    În urma curăţării parţiale a bilanţului, rata creditelor neperformante s-a redus la 23,4% de la 24,8% în decembrie 2013, conform IFRS, dar potrivit definiţiei BNR (Pierdere 2) s-a situat la 20,4%.

    “Costul net al riscului a scăzut cu 25,3% în S1-2014, faţă de S1-2013, ajungând la 289 de puncte de bază (vs. 369 puncte de bază în S1 2013). Gradul de acoperire cu provizioane conform IFRS a continuat să se îmbunătăţescă ajungând la 71,2% faţă de 68,9% la decembrie anul trecut”, se spune în comunicat.

    Depozitele au avansat cu 2,9%, în special datorită persoanelor fizice. Astfel, raportul credite-depozite s-a situat la 79,2%, în scădere de la 91,4% în iunie 2013.

    Totodată, venitul net bacar a coborât cu 8,6%, din cauza reducerii marjei nete de dobândă pe fondul efectelor negative de volum şi structură. Comisioanele nete în schimb au stagnat aproape (-0,5%), susţinute de vânzarea pachetelor de retail şi de serviciile de custodie şi intermediere pe piaţa de capital.

    Cheltuielile operaţionale au fost mai mici cu 0,9% datorită optimizării costurilor, astfel că raportul venituri/cheltuieli s-a plasat la 48,9%.

    “Cu o bază de capital solidă , banca menţine un nivel confortabil al indicatorului de solvabilitate, respectiv de 16,4%, conform Basel III”, precizează BRD.

    Acţiunile BRD, a doua bancă de pe piaţa românească, au închis sedinţa de tranzacţionare de joi la preţul de 9 lei/titlu, în scădere cu 1,1% faţă de referinţă. La această valoare, capitalizarea instituţiei de credit este de 6,27 miliarde lei.