BusinessMagazin

Author: adison

  • Romtelecom a scos din grilă televiziunile Look TV şi Look Plus, care difuzează Liga 1

    “Până în acest moment, Romtelecom şi ISB (Intel Sky Broadcast Ltd., care deţine drepturile de difuzare ale meciurilor din Liga 1 şi este acţionar al Look TV şi al Look Plus, n.r.) nu au ajuns la un acord privind retransmiterea canalelor Look TV şi Transilvania Live (Look Plus). Sperăm să reuşim să încheiem în scurt timp negocierile, în avantajul dumneavoastră (al clienţilor, n.r.), şi astfel să vă putem oferi în cel mai scurt timp acces la cele 2 canale, Look Plus şi Look TV“, se spune în mesajul care a fost publicat pe contul oficial de Facebook al Romtelecom.

    Potrivit unor comentarii ale clienţilor Romtelecom, postate pe pagina de Facebook a companiei, cele două televiziuni au fost scoase din grile joi.

    Look TV şi Look Plus erau retransmise în grilele de cablu, satelit şi IPTV (prin internet) ale Romtelecom.

    Pe 2 iulie, reprezentanţii Romtelecom au declarat, pentru MEDIAFAX, că negociază retransmiterea în continuare a Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus), în condiţiile în care aceste televiziuni au decis să renunţe, de la 1 iulie, la regimul “must carry” şi să solicite tarife pentru retransmisie din partea cabliştilor.

    Liga Profesionistă de Fotbal a anunţat, pe 4 martie, semnarea unui parteneriat media pe cinci ani cu firma Intel Sky Broadcast din Malta, având ca obiect comercializarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga I. Conform contractului, Liga Profesionistă de Fotbal va încasa anual de la Intel Sky Broadcast suma netă de 27,5 milioane de euro pe sezon în cei cinci ani.

    Televiziunile generaliste Look TV şi Transilvania Live (care ulterior s-a transformat în Look Plus, n.r.) au anunţat, pe 2 aprilie, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că au încheiat un memorandum de înţelegere cu Intel Sky Broadcast Ltd. privind difuzarea în direct a meciurilor de fotbal din campionatul Liga I şi Cupa Ligii.

    Până în prezent, compania UPC şi platforma sa de satelit, Focus Sat, dar şi reţeaua iNES IPTV (care transmite televiziuni prin internet) au anunţat, prin intermediul unor comunicate de presă, că au semnat acorduri de distribuţie cu Intel Sky Broadcast Ltd. pentru transmisia celor două televiziuni Look TV şi Look Plus.

    Totodată, Look TV şi Look Plus au anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 14 iulie, că au încheiat “un număr semnificativ de contracte de retransmisie cu distribuitori de servicii de programe audiovizuale”.

    Pe 29 mai, compania de telecomunicaţii RCS&RDS a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a depus plângere la Consiliul Concurenţei împotriva Ligii Profesioniste de Fotbal, întrucât “vânzarea drepturilor de difuzare a meciurilor din Liga 1 s-a făcut cu încălcarea legislaţiei concurenţei”.

    Totodată, RCS&RDS a scos, pe 30 iunie, din grilele sale de cablu analogic şi digital televiziunile Look TV şi Transilvania Live, la nivelul întregii ţări, inclusiv în Bucureşti, întrucât aceste televiziuni au decis să renunţe de la 1 iulie la regimul “must carry”, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din media. Look TV şi Transilvania Live nu erau retransmise şi pe platforma de satelit Digi a RCS&RDS.

    Pe de altă parte, pe 30 iulie, Consiliul Concurenţei a anunţat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că a declanşat o investigaţie asupra modului în care Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) a vândut drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul competiţiei Liga I.

  • „Viziunea macroeconomică” a unui nepriceput care s-a străduit să priceapă

    Recentele discuţii purtate la cel mai înalt nivel – Preşedinte/ Prim-ministru/ Ministru de finanţe despre oportunitatea reducerii CAS mi-au stârnit curiozitatea pentru un domeniu din care, până acum, nu pricepeam nimic. Aşadar, am apelat la ajutorul unui coleg (răbdător) de la Ziarul financiar şi am aflat următoarele: CAS-ul (Contribuţiile de Asigurări Sociale) sunt un impozit pe care îl plătim împreună noi –  angajaţii şi ei – angajatorii.

    Reducerea CAS-ului (propusă de Guvern şi refuzată de Preşedinte) ar produce oarece dezechilibre în bugetul de pensii. Mai precis, după estimările aceluiaşi Guvern, reducerea CAS ar produce o „gaură” de cca 5 miliarde de lei în bugetul amintit.

    Preşedintele zice că nu-i bine şi că n-avem de unde compensa acest deficit, Guvernul spune că ba nu, e bine, şi precizează şi sursele de unde va face rost nu de 5, ci chiar de 8 miliarde de lei.

    Tot n-am priceput nimic, drept pentru care am apelat din nou la binevoitorul şi răbdătorul meu coleg de la Ziarul Financiar şi i-am cerut lămuriri suplimentare. Cum omul are şi el treabă, mi-a pus la dispoziţie un studiu realizat de Consiliul Fiscal din România, adică de organismul care „trebuie să ofere o opinie independentă despre cât este de sustenabilă politica fiscală şi bugetară pe termen mediu şi lung”.

    Am luat documentul şi m-am pus pe citit. Cifrele disponibile datează din septembrie 2013 şi se referă la anul 2012.

    Din raportul Consiliului Fiscal am aflat, printre altele, că evaziunea fiscală (totală) în România (la nivelul anului 2012, repet) a fost de 13,8% din PIB. Care PIB, la nivelul aceluiaşi an, a fost de 582 miliarde de lei. Am făcut iute o înmulţire şi mi-a dat mai bine de 80 de miliarde de lei. Asta înseamnă ceva peste 17 miliarde de euro evaziune fiscală.

    Aşadar, să recapitulez: cele mai importante persoane din România discută, în contradictoriu, despre cum o să facă (sau n-o să facă) rost de 5 miliarde de lei (pe an) pentru a compensa bugetul din care se face plata pensiilor după ce va fi redus CAS-ul. În timp ce ele discută, în ţara pe care o păstoresc se face evaziune fiscală de 17 miliarde de euro anual. Păi uite, îmi zic, de unde să luăm cele 5 miliarde de lei pe care le căutăm: din cele 17 miliarde de euro dosite de evazionişti. Şi ne mai şi rămâne o căruţă de parale.

    Oarecum dumirit, am revăzut cu ochii minţii celebra întâlnire de la Cotroceni dintre Preşedinte, Primul-ministru şi Ministrul de finanţe. În timp ce oamenii aceştia căutau cu lumânarea 5 miliarde de lei (unii le găseau, iar alţii nu…), prin spatele lor am avut viziunea unor cetăţeni care treceau prin cadru cărând cu greu sacoşe burduşite cu valută. Mai precis sacoşe cu 17 miliarde de euro pe care taman ce le luaseră din bugetul de stat şi zoreau să le îndese în saltelele personale.

    Şi-am mai avut încă o „viziune macroeconomică”: din câte am înţeles eu cu mintea mea puţină, am impresia că România contractează împrumuturi externe pentru a-şi finanţa, în primul rând, evaziunea fiscală. Dar ce pricepe un prost ca mine?…

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 august 2014

     

    COVER STORY: Vrei finanţare? Dan Vişoiu, Dragoş Rouă şi Marius Ghenea netezesc drumul tinerelor afaceri din IT spre banii investitorilor

    Tehnologia este domeniul de activitate care produce antreprenori, milionari şi miliardari cu mai mult spor decât orice altă zonă a lumii afacerilor şi impune figuri tinere, idei proaspete, doza de neaşteptat şi de util de pe ecranul calculatorului sau al telefonului.

    RESURSE UMANE: România devine ţara casierilor

    ANTREPRENORIAT: De ce nu vorbim despre afacerile de familie?

    AFACERI: Tânărul care educă firmele din România

    INTERNET: Facebook dă mai nou lecţii de monetizare

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay.

     

  • Ghid înfiinţare firmă

    Ghid de înfiinţare firmă în România în cinci paşi:

    1. Ca să înfiiinţezi o firmă, trebuie mai întâi să obţii o rezervare de nume de la Registrul Comerţului. Trebuie să stabiliţi în prealabil cel puţin trei variante de denumire care ar trebui să fie cât mai complexe, ţinând cont că rezervarea se face la nivel naţional. În cazul în care numele conţine “România”, trebuie obţinută o aprobare specială de la Secretariatul General al Guvernului.

    2. Următoarea etapă este realizarea copiilor documentelor de identitate ale asociaţilor şi a dovezii de proprietate a locului în care urmează să fie sediul social al firmei.

    3. După depunerea dosarului cu toate actele necesare la Registrul Comerţului, trebuie achitată o taxă a cărei valoare variază în funcţie de numărul de asociaţi.

    4. Termenul de înfiinţare este de cca. 5-7 zile lucrătoare din momentul în care dosarul este pregătit pentru ONRC.

    5. Cei care doresc să devină plătitori de TVA înainte de atingerea plafonului de 65.000 de euro trebuie să facă o cerere în acest sens la ANAF, ca urmare a deciziei din data de 19.04.2013 ce presupune că toate societăţile se constituie neplătitoare de TVA.

  • Numărul turiştilor, români şi străini, a crescut cu 5,1% în primul semestru, la 3,5 milioane

    Din numărul total, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în 76,1%, în timp ce turiştii străini restul de 23,9%, ponderi apropiate de cele din primul semestrul din 2013, se arată îintr-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primare turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (77,7% din total turişti străini), iar din aceştia 85,4% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Sosirile în hoteluri deţin în semestrul unu o pondere de 75,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, în creştere cu 5,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2013.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 3,57 milioane, în creştere cu 3,4% faţă de semestrul I 2013. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,5%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România 62,3% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Ungaria (30,8%), Bulgaria ( 24,6%), Germania ( 9,4%), Italia ( 7,5%), Polonia (4,8%) şi Austria (4,3%).

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în primele şase luni ale acestui an de 5,6 milioane, în creştere cu 5,4%, comparativ cu primul semestru al anului anterior. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate de vizitatorii români pentru plecările în străinătate, reprezentând 74,1% din numărul total de plecări.

    Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 7,57 milioane, în creştere cu 6,4% faţă de cele din semestrul I 2013.

    Din numărul total de înnoptări, 78,2% reprezintă înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în semestrul I 2014, în timp ce înnoptările turiştilor străini au reprezentat 21,8%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,1% din total turişti străini), iar din aceştia 84,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Durata medie a şederii în ianuarie-iunie a fost de 2,2 zile la turiştii români, iar la turiştii străini a fost de 2 zile.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în prima jumătate de an a fost de 21,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de primele şase luni ale anului trecut.

    Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (26,9%), la vile turistice ( 14,6%) şi la pensiuni turistice (13,6%).

  • Rusia consolidează controlul asupra importurilor de carne de vită din UE

    Directorul Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, a declarat, joi, că Moscova a suspendat decizia privind reluarea importurilor de produse din carne din Uniunea Europeană după ce a descoperit că acestea conţin ractopamină, un aditiv alimentar interzis atât în Rusia, cât şi în Europa.

    Moscova a anunţat anterior că acest aditiv a fost descoperit în produsele de carne din Statele Unite şi din alte state şi astfel şi-a motivat decizia de a interzice importurile din aceste ţări.

    Pe de altă parte, Rosselhoznadzor intenţionează să organizeze consultări la începutul săptămânii viitoare cu reprezentanţi ai agenţiei americane pentru supraveghere veterinară în legătură cu interzicerea importurilor de pui din Statele Unite. De altfel, Serghei Dankvert a anunţat că Rosselhoznadzor a descoperit în produsele de carne din pui din Statele Unite listeria şi salmonella.

    În plus, directorul Rosselhoznadzor a anunţat că importurile de fructe din Grecia ar putea fi restricţionate începând de săptămâna viitoare. El a precizat că a fost detectată prezenţa moliei orientale în piersicile din Grecia trimise spre piaţa din Rusia.

    Două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului de producţie alimentară, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis în ultimele două săptămâni importuri din Ucraina, R.Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali Moscovei pentru rolul în criza din Ucraina.

    Începând cu 18 iulie, Rusia a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, afirmând că a descoperit prezenţa unei “insecte periculoase şi dăunătoare”. Ulterior, începând cu 28 iulie, Rusia a decis să limiteze importurile de produse lactate, de fructe şi legume în conservă provenind din Ucraina, în contextul în care la începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocând o infestare cu dăunători.

    De asemenea, Rusia a decis să interzică începând cu 1 august importurile de fructe şi legume din Polonia.

    Moscova este adesea acuzată că utilizează arma comercială, invocând în special motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi. Rusia a utilizat această armă în ultimele două luni împotriva Ucrainei şi Republicii Moldova, ca reacţie la semnarea de către cele două foste republici sovietice a unui tratat de liber schimb cu UE.

  • Paisprezece persoane, inclusiv zece militari ucraineni, ucise în confruntări în Ucraina

    “Patru cadavre nu au fost încă identificate. Poate fi vorba de militari ucraineni ori de terorişti (insurgenţi)”, a declarat pentru AFP Oleksii Dmitraşkivski, un purtător de cuvânt al Statului Major ucrainean.

    Statul Major a anunţat cu puţin timp înainte că trupe au căzut într-o “ambuscadă” a separatiştilor, în această localitate situată la aproximativ 25 de kilometri de locul unde s-a prăbuşit avionul malaysian care efectua zborul MH17, zonă în care încearcă să pătrundă experţi internaţionali.

    Forţele ucrainene şi-au reluat vineri ofensiva asupra insurgenţilor proruşi, suspendată cu o zi înainte cu scopul de a favoriza ancheta internaţională privnd drama care a condus la impunerea unor sancţiuni economice fără precedent Rusei, acuzată că-i înarmează pe rebeli şi le furnizează oameni.

    “În prezent, operaţiunile militare se află într-o fază activă”, a confirmat Dmitraşkivski. “Dar nu se duc lupte în zona în care s-a prăbuşit Beoingul. Astăzi (vineri), grupul de experţi internaţionali îşi va continua activitatea”, a adăugat el.

    Într-un comunicat, Statul Major ucrainean a anunţat că şi-a continuat înaintarea, începută în iulie, care i-a permis să-i respingă pe separatişti în câteva bastioane, în special în oraşele Doneţk şi Lugansk, dar şi în zona de frontieră cu Rusia care le desparte.

    Forţele ucrainene “au eliberat locallitatea Novîi Svit”, situată la aproximativ 25 de kilometri sud de Doneţk şi care are aproximativ 8.000 de locuitori, se arată în comunicat.

    Ele au anunţat că au constatat încălcări ale spaţiului aerian ucrainean de către aviaţia rusească.

    După ce a fost împiedicat timp de mai multe zile să acceadă la locul prăbuşirii Boeingului aparţinând companiei Malaysia Airlines din cauza luptelor, un mic grup de experţi olandezi şi australieni a reuşit să ajungă la faţa locului joi, pe o rută ocolitoare de câteva sute de kilometri, faţă de cei 60 de kilometri pe drumul direct.

    Un purtător de cuvânt al OSCE care-i însoţeşte pe inspectori a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că 14 vehicule au plecat vineri dimineaţa şi încearcă să ajungă la faţa locului, unde se află în continuare fragmente de fuzelaj şi rămăşiţe umane de la drama care s-a soldat, pe 17 iulie, cu 298 de morţi.

    Într-o întâlnire, joi, la Minsk, între reprezentanţi ai Ucrainei, separatiştilor proruşi şi Rusiei, sub egida OSCE, părţile “s-au angajat să asigure un acces securizat anchetatorilor internaţionali la locul prăbuşirii, până la încheierea anchetei pe teren”, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa într-un comunicat.

    O misiune înarmată a poliţiilor olandeză şi australiană, din care vor putea face cel mult 950 de persoane, urmează să înceapă vineri să se mobilizeze în zonă cu scopul de a o securiza.

  • Taxa la podul Cernavodă a fost eliminată pe toată durata week-endului, după criticile lui Ponta

    Taxa este eliminată astfel în intervalul 1 august – 1 septembrie, în zilele de week-end, începând cu ziua de vineri ora 13.00 şi continuând cu zilele de sâmbătă şi duminică, facilitatea urmând însă să fie menţinută şi pentru ziua de luni, până la ora 13.00.

    Şoferii nu vor achita taxa nici joi, 14 august, începând cu ora 13:00, având în vedere că pe 15 august este zi nelucrătoare pentru bugetari.

    La acest moment, taxa a fost deja eliminată fără să mai fie aşteptată ora 13.00, după ce vineri dimineaţa s-au format cozi la ghişee pentru plata taxei.

    Noul orar de achitare a taxei a fost introdus printr-un ordin al şefului Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Alexandru Năstase, publicat joi seara în Monitorul Oficial.

    Cu câteva ore înainte, premierul Victor Ponta a criticat, în Guvern, faptul că CNADNR nu a fost capabilă să introducă un sistem prin care şoferii să poată achita taxa rapid, fără să aştepte la rând.

    “Am reuşit ca întotdeauna, când o instituţie sau o companie nu e în stare să rezolve o problemă simplă, CNADNR a reuşit să facă tot o catastrofă la bariera de la Feteşti. Oamenii cred că nu se mai duc în vacanţă de groaza că…nu ştiu cum s-au gândit orele alea, poate gândesc eu mai bine şi îi anunţaţi că de vineri până luni nu se plăteşte acolo, la Feteşti. Ţinem oamenii pentru 13 lei, ne batem joc de ei şi faptul că CNADNR e atât de incompetent încât nu e în stare să facă un sistem să poată oamenii să treacă mai repede, să plătească, nu e vina oamenilor”, a declarat Ponta joi, în şedinţa de guvern.

    Taxa de pod a fost sistată, în zilele de week-end, din 4 iulie, măsura fiind valabilă până la 31 august.

    Iniţial, măsura a fost aplicată de CNADNR pe sensul Bucureşti – Constanţa în intervalul 18:00 – 24:00, în zilele de vineri, şi sîmbăta între orele 06:00 şi 12:00, iar pe relaţia Constanţa – Bucureşti şoferii au fost scutiţi de plata taxei duminica, între 16:00 şi 24:00.

    Ulterior, din 25 iulie, intervalul orar din zilele de week-end în care şoferii nu plătesc tarifele de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre de la Feteşti – Cernavodă a fost extins.

    Astfel, şoferii care merg spre litoral nu au plătit taxa în intervalul orar 14:00 – 24:00 (vineri) şi 06:00 – 14:00 (sâmbăta). La întoarcerea spre Bucureşti, încasarea tarifului a fost sistată duminica în intervalul orar 10:00 – 24:00.

    Obligativitatea plăţii taxei pe Autostrada Soarelui a fost eliminată temporar în vara anului trecut, pentru sfârşitul de săptămână, după ce presa a relatat că în minivacanţa de Rusalii şoferii au fost obligaţi să aştepte şi două ore pentru a putea plăti taxa de autostradă la staţia Feteşti, rândul de maşini întânzindu-se pe 20 de kilometri.

    O măsură similară a fost aplicată şi în vara lui 2012, doar pentru luna august, când Ministerul Transporturilor a decis că şoferii care merg vinerea spre mare şi cei care se întorc duminica nu vor mai plăti taxa pentru trecerea podului peste Dunăre de la Feteşti.

    În acest an, taxa a mai fost suspendată în zilele de 30 aprilie, 1 şi 4 mai, pentru minivacanţa de 1 Mai.

    CNADNR a comunicat la finele lunii iunie pentru MEDIAFAX că sistarea încasării tarifului de trecere pentru utilizarea podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza doar în mod excepţional, în cazul depăşirii “timpilor rezonabili” de staţionare.

    În plus, Compania de Drumuri a precizat că are în faza de elaborare a documentaţiei tehnice un proiect de modernizare a sistemului de încasare a tarifului de trecere a podului peste Dunăre la Feteşti – Cernavodă.

  • A lăsat baltă medicina pentru un salariu lunar de mii de euro: “A fost cea mai grea decizie din carieră”

    De profesie medic specialist în medicină de familie, Laura Panait este responsabilă cu gestionarea întregii activităţi a direcţiei de operaţiuni pentru Bucureşti şi Braşov din poziţia de director operaţional al Regina Maria.

    Laura Panait a preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cadrul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    “Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager”, spune Laura Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe, implicarea în proiecte operaţionale, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca, spre finalul anului 2012, să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.

    Laura Panait face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Petrom i-a dat pe mână şase milioane de euro unui absolvent de ASE la cinci ani de la angajare

    “Important este să nu te opreşti din a pune întrebări. Curiozitatea există cu un motiv”, este citatul lui Albert Einstein care îl inspiră în viaţa de zi cu zi pe Constantin Ivaş, directorul departamentului de management al performanţei în rafinare & marketing din cadrul OMV Petrom.

    După absolvirea facultăţii (ASE), Constantin Ivaş s-a angajat în 1998 pe post de contabil în cadrul Hachette Distribution; a plecat de la Hachette după patru ani (dintre care ultimii doi ca director financiar) la Delta România pe poziţia de contabil-şef, în 2002 a lucrat pentru un an în cadrul Winmarkt, în 2003 a preluat funcţia de şef al departamentului de controlling în cadrul Danone, în 2004 s-a angajat la Ernst & Young, în 2006 s-a mutat la un butic de consultanţă şi contabilitate, Performa Management, iar în 2007 la altul – Contrast Management Consulting & Training. Angajarea în cadrul Petrom, în 2009, a adus şi stabilitate în cariera lui Constantin Ivaş.

    Poziţiile de management prin care a trecut în Petrom au fost director de controlling pentru departamentul de rafinare (2009-2010), expert R&M Finance Business Partner Department (2011), iar în 2012 a fost numit în funcţia actuală.

    Principalele sale responsabilităţi sunt dezvoltarea şi monitorizarea performanţei, optimizare permanentă şi coordonarea activităţilor, dar şi îmbunătăţirea profitabilităţii. Administrează un buget de 6 milioane de euro şi coordonează direct 5 angajaţi, iar indirect 35.

    Constantin Ivaş face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiată în cadrul galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.