BusinessMagazin

Author: adison

  • Ministru grec: Reformarea sectorului public al Greciei este o sarcină titanică

     Într-un discurs ţinut cu câteva zile înainte de revenirea reprezentanţilor troicii creditorilor în Grecia, Manitakis a părut că pledează pentru mai mult timp pentru finalizarea evaluării personalului şi introducerii unui sistem de mobilitate, prin care angajaţii vor putea fi transferaţi din departamentele supraaglomerate în cele în care este deficit de personal.

    “Reforma administrativă este o sarcină titanică, nu poate avea loc de pe o zi pe alta sau prin magie. Este nevoie de mult timp întrucât odată cu reforma trebuie să se schimbe şi practici, atitudini bine înrădăcinate”, a spus ministrul în timpul unei conferinţe la Atena, citat de publicaţia Kathimerini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călătoria cu metroul, plătită prin SMS. Cum se face accesul în staţie

     Clienţii Orange şi Vodafone care vor să plătească o călătorie cu metroul trebuie să transmită un SMS la numărul scurt 1700, urmând să primească imediat confirmarea plăţii, tot prin SMS. De asemenea, călătorii care vor să plătească două sau zece călătorii trebuie să trimită textul 2C sau 10C la numărul 1700, a precizat Metrorex într-un comunicat de presă.

    Preţul unei călătorii este de 0,50 euro, pentru două călătorii vor fi reţinuţi 0,90 euro, iar zece călătorii costă 3,25 de euro, tarifele fiind exprimate fără TVA.

    “Accesul în staţie se va face prin apelarea gratuită a numărului 1700 şi apropierea receptorului telefonului de validatoarele special instalate în staţiile de metrou, în zona de acces peron. Telefonul va emite un semnal sonor care va fi interpretat de validator, stabilind în timp real dacă în contul clientului există călătorii valide şi permiţând accesul către peron”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul lactatelor din Turcia a preluat fabrica Tnuva

    Preşedintele consiliului de administraţie al Sutaş, Muharrem Yilmaz spune despre noua investiţie. ”România este o ţară importantă în Balcani prin economia sa aflată în dezvoltare, apartenenţa la Uniunea Europeană şi prin piţa sa de 22 de milioane de consumatori.

    În momentul în care operaţiunile noastre din România vor porni, ţintim să acoperim cât mai bine piaţa Europei Centrale şi de Est.”
    Yilmaz a mai spus că Sutaş va coopera cu universităţi, instituţii, producători de lactate, alţi actori din industrie şi guvern pentru a creşte calitatea şi capacitatea de producţie de lactate din România.

    Oficialul a mai declarat că Sutaş intenţionează să investească în ferme, o fabrică de nutreţuri, precum şi facilităţi de reciclare şi energie regenerabilă.Sutaş a avut în 2012 o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro şi peste 4000 de angajaţi.Iraelienii de la Tnuva, care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait, au irosit bani mulţi în România. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro.

    Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor.

    Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov.

    Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

  • Minutul de ştiri, cu Răzvan Mureşan – 2 aprilie – VIDEO

    VIDEO – Cele mai importante ştiri economice ale zilei – 2 aprilie 2013

  • Infograficul săptămânii: Topul companiilor aeriene în 2012 după numărul de pasageri

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Gheţea, ARB: Îi compătimesc pe clienţi, dar trebuia să-şi pună întrebări când vedeau dobânzile de 5%

    Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, afirmă că sistemul bancar românesc este solid şi că Bank of Cyprus este o sucursală a unei bănci străine care are o pondere foarte mică în totalul activelor băncilor româneşti. Sucursalele nu sunt sub supravegherea Băncii Naţionale a României, iar deponenţii nu sunt asiguraţi de Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar românesc, ci de cel din Cipru, care se află în subordinea băncii centrale din Cipru. „Oamenii nu trebuie să tragă concluzia că s-a întâmplat şi la noi ce s-a întâmplat în Cipru. Este un semnal prost pentru Bank of Cyprus, dar nu pentru sistemul bancar. Mă îngrijorează mai mult problemele din Grecia, pentru că legăturile României cu Cipru nu sunt atât de puternice. Îi compătimesc pe clienţii Bank of Cyprus, dar toată lumea a spus de mai mulţi ani de problemele din Grecia, Cipru, şi când îţi dau băncile 5% la depozitele în euro pe an trebuie să-ţi pui întrebări.“ Radu Gheţea, care este şi preşedintele CEC Bank, a mai spus că Cipru este foarte diferit de România.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ponta o va desemna pe Kovesi la şefia DNA

    Anterior, Ponta a spus zâmbind, înaintea discuţiei pe care o va avea cu CSM legat de numirile procurorilor, să speră ca astăzi să nu fie nevoie de Jandarmerie. “Pentru dumneavoastră, toate perioadele sunt dificile, pentru că de dumneavoastră este nevoie atunci când sunt probleme. Eu astăzi sper să nu fie nevoie de Jandarmerie, de mâine, sigur, va fi întotdeauna”, a spus Ponta. Şeful Guvernului va participa, la ora 11.00, la şedinţa secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru o discuţie privind nominalizările pentru conducerea Parchetului General şi a DNA, urmând ca după aceea să aibă şi o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe aceeaşi temă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Star Trek de România – dronele pun stăpânire pe cerul Bucureştiului

    PE CERUL LONDONEZ DINTR-O SEARĂ DE SÂMBĂTĂ ACUM CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, undeva în apropierea London Bridge, un roi de câteva zeci de luminiţe lua, după un zbor aparent dezorganizat, forma emblemei Star Trek. În realitate, o flotă de drone de mici dimensiuni desfăşura un spectacol de lumini la iniţiativa Paramount Pictures, Ars Electronica Futurelab şi Ascending Technologies, cu ocazia Orei Pământului (pentru necunoscători, un eveniment anual foarte răspândit, ce implică în teorie stingerea luminilor peste tot în lume timp de o oră). Luminiţele dronelor aşezate în formaţie înaltă de 90 de metri au scăzut şi ele în intensitate, dar dincolo de asta, au dovedit cum obiectele de zbor fără pilot întâlnite până acum doar în sfera militară îşi pot găsi şi o întrebuinţare comercială – Paramount Pictures a şi promovat astfel filmul “Star Trek: Into Darkness”.

    Spectacolul de lumini din Londra a fost practic o avanpremieră a modului în care dronele pot invada şi mediul de afaceri şi, mai cu seamă, zona rezidenţială. Cea mai mică dronă din lume, de exemplu, Delfly Micro, are dimensiunile unei monede, în timp ce printre cele mai mari se numără Heron, care se apropie de anvergura unui Boeing 737. “Dronele sunt deja disponibile într-o varietate foarte mare de forme şi dimensiuni şi au început să deservească tot mai multe scopuri. Unele se apropie de amploarea unui Boeing 737, altele sunt chiar mai mici decât un avion cu telecomandă”, confirmă un raport al Federal Aviation Administration (FAA). “Teoretic, orice avion sau aparat de zbor poate fi o dronă”, explică şi Missy Cummings, directorul Humans and Automation Laboratory din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, ceea ce înseamnă că într-un viitor nu foarte îndepărtat există chiar posibilitatea ca avioanele de pasageri să devină drone.

    AŞA SE EXPLICĂ DEMERSURILE TOT MAI VIZIBILE PESTE TOT ÎN LUME, mai ales în ultima perioadă, pentru folosirea dronelor dincolo de sfera militară. În SUA, peste 10.000 de drone de mici dimensiuni (sub 25 de kilograme) ar putea survola marile oraşe în scopuri comerciale în următorii ani, cifră estimată să ajungă la 25.000 în următorul deceniu şi la peste 30.000 până în 2030, conform oficialilor FAA. Numai în SUA există în prezent peste 50 de companii care produc în total 155 de modele de drone, însă China nu este nici ea deloc de neglijat din acest punct de vedere. Marea Britanie are de asemenea o serie de proiecte pentru folosirea civilă a dronelor – un consorţiu de companii conduse de BAE Systems are un buget de peste 36 de milioane de euro pentru drone, iar alte 20 de milioane de euro au fost deja investite pentru transformarea unei foste baze militare din Whales în primul centru european pentru testare şi zbor de drone civile.

    Şi aici e vorba doar de dronele care intră sub incidenţa federală şi a autorităţilor, pentru că în calcul nu sunt luate cele folosite în scopuri recreaţionale, de cele mai multe ori de dimensiunea unui avion de jucărie cu telecomandă. Pe DIY Drones, o comunitate online clădită în jurul pasionaţilor de asemenea dispozitive construite chiar de mâinile lor sau cumpărate cu sume nu foarte ridicate de la zecile de mici companii producătoare care deservesc asemenea cumpărători, există peste 26.000 de membri. Cel mai probabil, peste 1.000 de asemenea drone îşi găsesc locul în fiecare lună în casele americanilor, cu atât mai mult cu cât preţurile au devenit în ultima vreme mai mult decât accesibile. O dronă rudimentară, să-i spunem, controlată prin intermediul unui iPhone sau iPad, costă în jur de 250 de euro, iar modele ceva mai avansate pentru consumatorii de acasă au un preţ cel mult dublu. Evident, există şi variante mai tehnologizate, de câteva mii de euro, dar sunt mai degrabă adresate companiilor decât consumatorilor din mediul rezidenţial.

    EXPANSIUNEA DRONELOR ARE IMPLICAŢII FOARTE MARI, mai ales pe măsură ce devin din ce în ce mai sofisticate şi dotate cu diverse tehnologii între care şi camere foto-video. Pe de-o parte, astfel de aparate de zbor îşi găsesc întrebuinţare aproape în orice domeniu – industria cinematografică le poate folosi pentru a obţine imagini altfel foarte greu de realizat, în agricultură există deja fermieri care folosesc drone pentru a monitoriza plantaţiile şi, într-un sens mai larg, dronele ar putea fi utilizate pentru stropirea şi fertilizarea culturilor, autorităţile le-ar putea folosi pentru monitorizarea traficului şi stării drumurilor, dar şi pentru urmărirea infractorilor sau misiuni de salvare, deşi din acest punct de vedere au apărut deja şi primele obiecţii cu privire la încălcarea intimităţii, iar astea sunt doar câteva exemple. Ca să nu mai vorbim despre potenţialul de generare de noi afaceri; nenumăraţi antreprenori caută sau au început deja să facă business nu din vânzarea propriu-zisă a dronelor, ci oferind servicii efectuate cu asemenea aparate de zbor. Un start-up din SUA vrea, de exemplu, să folosească drone pentru expedierea de obiecte cumpărate de pe internet sau trimise de consumatori asemenea scrisorilor prin poştă. Un altul vrea să transporte alimente şi medicamente în zonele sărace din lume.

    Iar doi tineri antreprenori români, Cosmin Negrea şi Cristian Arhire de la Eyecloud, folosesc deja de mai multă vreme drone pentru realizarea de fotografii şi filmări aeriene la cerere. În ecuaţia dronelor există şi o serie de limitări, mai ales cu privire la drepturile de zbor (asemenea aparate de zbor nu au voie să urce la o înălţime mai mare de 250 de metri pentru a nu intersecta culoarele de zbor ale aeronavelor companiilor de aviaţie), dar odată ce FAA va defini o serie de reguli şi proceduri, industria dronelor are toate şansele să decoleze. Până la 100.000 de locuri noi de muncă vor fi create în jurul aparatelor de zbor fără pilot între 2015 şi 2025, arată studiile, iar economia americană a dronelor va ajunge la aproape 75 de miliarde de euro.

  • Europa a mai bifat o criză – Cipru. Să vină următoarea

    CRIZA DIN CIPRU ÎŞI ARE ORIGINILE ÎN CEA DIN GRECIA. Statul cipriot nu a fost la fel de cheltuitor ca şi cel elen în pofida afinităţii dintre cele două ţări, iar ciprioţii, experţi în a-i ajuta pe alţii să nu plătească taxe, nu au recurs la o evaziune în stil grecesc la ei acasă.

    Problema Ciprului vine din expunerea mare a băncilor cipriote pe obligaţiuni ale statului elen. O investiţie proastă, la al cărei deznodământ însă nu se gândea nimeni în urmă cu câţiva ani. Datoria unui stat din zona euro era percepută ca fiind printre cele mai sigure din lume. Restructurarea datoriei Greciei în 2012, prin care s-au şters peste 100 de miliarde de euro, a lăsat o gaură de mai multe miliarde de euro şi în băncile din Cipru.

    Restructurarea datoriei statului elen a fost soluţia zonei euro, cu sprijin puternic din Germania, la primul episod al crizei datoriilor din zona euro. Câteva episoade mai târziu – Portugalia, Irlanda şi Spania – situaţia din Cipru apare ca rezultat direct al măsurilor luate de zona euro.

    Soluţia dură a venit din nou cu sprijin german: sectorul bancar cipriot, reprezentând cam jumătate din economia ţării, va fi restructurat în asemenea măsură, încât i se pune sub semnul întrebării chiar existenţa.
    Rămâne de văzut dacă planurile zonei euro de taxare a depozitelor bancare, ulterior de impunere de pierderi deponenţilor, precum şi măsurile de restricţionare a circulaţiei capitalului ar putea speria investitorii şi populaţia în zona euro suficient pentru a pune bazele unei viitoare crize, aşa cum Grecia a cauzat situaţia din Cipru. Investitorii au ochit deja unul dintre membrii mai din margine şi mai bolnav în turma de ţări euro – Slovenia. “Rezolvarea” situaţiei din Cipru, la fel ca în cazul celorlalte câteva ţări dinainte, demonstrează paralizia de la nivelul zonei euro: pentru a se face ceva este nevoie întâi ca situaţia să se dezvolte într-o criză care să reprezinte o ameninţare, de preferat existenţială, pentru uniunea monetară.

    ZONA EURO STABILEŞTE NOI PRECEDENTE. Restructurarea datoriei Greciei anul trecut, cea mai mare din istorie pentru un stat, a reprezentat un mare pas în necunoscut pentru liderii ţărilor din zona euro. Criza din Cipru a împins şi mai departe pe calea măsurilor cu efecte greu de prevăzut.

    Pierderile extrem de ridicate impuse deponenţilor din băncile cipriote, posibil chiar de 80% în cazul Cyprus Popular Bank, instituţie de credit care va fi închisă, încalcă principiul de bază că banii deponenţilor sunt de neatins. După deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, persoanele cu economii în conturi sunt tratate ca investitori la risc doar pentru că nu şi-au ales bine banca. Europenii ar putea rezolva această problemă în viitor plasându-şi depozitele la dobânzi foarte scăzute în băncile din Germania şi alte state “sigure”. Dacă Germania, în contextul crizei din zona euro, a ajuns chiar să taxeze investitorii pentru a le lua banii cu împrumut, atunci şi băncile germane ar trebui să poată face acelaşi lucru cu deponenţii din Cipru şi alte ţări. Un astfel de fenomen ar ajuta chiar la consolidarea sectorului bancar european, prea fragmentat în prezent.

    “Suntem ca un animal pentru un experiment acum. Sper ca nicio altă ţară să nu mai treacă prin aşa ceva. Tăierea din depozite a fost ca un cutremur. Nimeni nu s-a aşteptat ca UE, Banca Centrală Europeană şi BCE să se comporte într-o asemenea manieră”, a declarat pentru cotidianul The Guardian fostul guvernator al băncii centrale a Ciprului Afxentis Afxentiou. O altă decizie “inovatoare” a zonei euro şi mult mai îngrijorătoare este punerea în carantină a Ciprului prin instituirea unor măsuri de control al capitalului. Circulaţia liberă a capitalului este una dintre libertăţile fundamentale aflate la baza întregii Uniuni Europene.

    CIPRU A DEVENIT PRIMA ŢARĂ DIN ZONA EURO CARE A IMPUS CONTROLUL CAPITALULUI DE LA INTRODUCEREA MONEDEI EURO. Decizia ar trebui să ajute la evitarea unui colaps economic imediat. Setul de măsuri introduse de guvernul de la Nicosia include două tipuri de controale: interne şi externe. Cele interne prevăd limite pentru încasarea cecurilor, retragerea depozitelor la termen, tranzacţii prin card, retrageri din ATM-uri şi de la ghişee bancare.

  • România deţine cel mai mare număr de membri ai magazinului online Fashion Days

    “Ne bucurăm că în România avem deja peste 1,000,000 de membri, număr ce este în continuă creştere. Practic, din cele 10 ţări în care activăm, România reprezintă 25% din numărul membrilor Fashion Days. Asta nu poate decât să ne bucure şi să ne arate că românii au înclinaţie pentru modă pe de o parte dar şi că obiceiurile de consum în materie de shopping se schimbă pe zi ce trece.” a declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    În primele luni ale acestui an, compania Fashion Days a mai deschis două noi birouri de buying la Milano şi Berlin pentru a acoperi mai bine dorintele membrilor săi. Acestea se adaugă birourilor deja existente la Bucureşti şi Dusseldorf.
    Potrivit datelor furnizate de companie, proporţia femeilor care cumpără de pe site-ul fashiondays.ro este semnificativ mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor.

    “Din datele pe care le avem în prezent pentru România, femeile reprezintă 73% dintre cumpărătorii Fashion Days, în timp ce 27% sunt bărbaţi. De asemenea, tot femeile sunt cele care cumpără atât pentru ele cât şi pentru bărbaţi. “ a mai declarat Cristina Popa, Country Manager, Fashion Days Romania.

    Fondat în 2009 de către antreprenori elveţieni, Fashion Days s-a extins rapid în România, Cehia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Polonia şi odată cu începutul acestui an: în Estonia, Letonia şi Lituania, planificând în continuare extinderea către noi pieţe cu potenţial.