Reţeaua socială Facebook a realizat anul trecut un profit net de 1,31 miliarde de dolari, în urcare cu 13% faţă de nivelul din 2011, în timp ce veniturile au crescut cu 37%, la 5 miliarde de dolari. În 2011, Facebook a înregistrat un profit de 1,16 miliarde de dolari, la venituri de 3,7 miliarde dolari. Profitul companiei a urcat cu 18% în trimestrul al patrulea, de la 360 milioane de dolari la 426 milioane dolari, iar veniturile au crescut cu 39%, de la 1,13 miliarde dolari la 1,58 miliarde dolari. Rezultatele din ultimele trei luni ale anului au depăşit estimările analiştilor de pe Wall Street, însă investitorii au acordat mai multă atenţie evoluţiei bazei de utilizatori ai seriviciilor mobile ale companiei, care a încetinit faţă de trimestrul al treilea, potrivit CNN Money. Numărul utilizatorilor activi lunar pe site-ul mobil al Facebook a crescut cu 57% în perioada analizată, la 680 milioane, după un avans de 61% în trimestrul al treilea. În România, compania are peste 5,5 milioane de utilizatori.
Author: adison
-
Grupul OTE a reuşit să împrumute 700 mil. euro printr-o emisiune de bonduri
Grupul elen de telecomunicaţii OTE, care controlează şi operatorii locali Romtelecom şi Cosmote, a reuşit să împrumute de pe pieţele internaţionale 700 de milioane de euro printr-o emisiune de bonduri, semn că investitorii încep să redevină încet-încet încrezători în firmele din greu lovita economie a Greciei, scrie Reuters. OTE va plăti un cupon fix de 7,875% pentru bondurile emise pe cinci ani de zile. Compania a precizat la începutul acestei săptămâni că va folosi banii pentru a răscumpăra bonduri care se maturizează în 2013 şi 2014, care au un cupon de 5, respectiv 7,25%. OTE este una dintre puţinele companii din Grecia care au reuşit să se finanţeze de pe pieţele internaţionale, iar reuşita operaţiunii arată că fondurile obţinute de Atena de la UE şi FMI au dus la o îmbunătăţire a condiţiilor de pe piaţă pentru firmele elene care caută să-şi refinanţeze datoriile.
-
Preşedinţie: Nu am cerut buget mai mare pentru salarii în comisii. Susţinem varianta propusă de MF
Administraţia prezidenţială precizează că nu a cerut un buget mai mare pentru salarii în comisiile parlamentare de buget-finanţe şi că a susţinut şi susţine în continuare varianta de buget propusă de Ministerul Finanţelor. “Observaţiile privind nivelul alocărilor bugetare pentru fondul de salarizare făcute în timpul şedinţei de joi, 31 ianuarie 2013, a comisiilor pentru buget – finanţe ale Parlamentului de către ordonatorul principal de credite al Administraţiei Prezidenţiale, doamna consilier de stat Andreia Iana, s-au referit strict la amendamentul la buget depus de domnul deputat UDMR Márton Árpád-Francisc, domnul deputat UDMR Erdei Dolóczki István şi domnul senator UDMR Vegh Alexandru, amendament care propunea diminuarea fondului de salarizare”, mai precizează Administraţia prezidenţială.
-
Moraru: Anul trecut s-au vândut imobile RA-APPS în valoare de 40 milioane lei, operaţiunea continuă
Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru (foto), a declarat joi că anul trecut s-au vândut imobile ale RA-APPS în valoare de 40 de milioane de lei şi urmează să continue această operaţiune, arătând că vânzarea a fost cu totul nesemnificativă faţă de obiectivele propuse. Întrebat, la dezbaterile pe buget din comisiile de buget-finanţe de deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu de ce nu au fost vândute imobilele RA-APPS după ce s-a propus obţinerea a 700 de milioane din vânzare, Ion Moraru a precizat că s-a procedat la vânzarea clădirilor RA-APPS, dar vânzarea, în fapt, a fost cu totul nesemnificativă. El a arătat că acest lucru a fost cauzat de un ritm nesusţinut al RA-APPS pentru a proceda la vânzare, dar şi de faptul că evaluarea imobilelor s-a făcut la valori extraordinare, mai mari decât preţul pieţei, iar imobilele au fost neatractive. “Anul trecut s-au vândut imobile ale RA-APPS în valoare de 40 de milioane de lei.
-
Valoarea medie a unui depozit a scăzut anul trecut pentru prima oară după 2009
Volumul total al depozitelor garantate ale persoanelor fizice a depăşit 115 mld. lei (26 mld. euro) la sfârşitul anului trecut, dar valoarea medie a unui cont s-a redus pentru prima dată în perioada de criză, până la 7.800 de lei, arată datele publicate de Fondul de Garantare a Depozitelor. “Valoarea medie a unui depozit garantat a scăzut pentru prima dată în ultimii trei ani. Valoarea medie a unei compensaţii potenţiale s-a mărit însă, aceasta atingând nivelul de 7.200 de lei”, potrivit instituţiei. Scăderea valorii medii a unui depozit este de 1,3% în comparaţie trimestrială (faţă de finalul lunii septembrie). Aceasta înseamnă că băncile au reuşit să atragă mai mulţi clienţi, dar deponenţii vechi nu au mai economisit la fel de mult ca în trecut. Băncile participante la schema locală de garantare administrau la sfârşitul anului trecut circa 14,8 milioane de conturi de depozit. La nivelul întregului sistem bancar se înregistrau 16,6 milioane de conturi de depozit deschise de persoanele fizice, valoarea cumulată a sumelor economisite fiind de aproape 124 mld. lei (28 mld. euro).
-
Ministerul Finanţelor vrea 3,7 mld. lei din vânzarea de titluri de stat în februarie
Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în februarie 3,7 miliarde lei (echivalentul a 850 mil. euro) prin obligaţiuni şi certificate de trezorerie, cu mult sub suma atrasă în ianuarie, de 11,4 milioane lei. Licitaţiile programate pentru prima lună din acest an aveau valori indicative de 4,6 milioane lei, însă statul a atras 11,4 miliarde lei. La această sumă se adaugă 502,5 milioane de euro împrumutaţi prin obligaţiuni în euro cu scadenţa la 3 ani. Primele licitaţii din luna februarie au fost programate pentru luni, când Finanţele vor scoate la vânzare certificate pe un an şi obligaţiuni pe trei ani, ambele cu valori programate de 500 milioane lei. Trezoreria mai are planificate pentru luna februarie o licitaţie pentru certificate de trezorerie şi patru operaţiuni pentru obligaţiuni, cu scadenţa între 2 şi 5 ani. Cererea pentru obligaţiunile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ începând cu jumătatea lunii decembrie, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.
-
Văcăroiu: În 2008-2012, prejudiciul a fost de 900 mil. euro;61 de dosare destul de grele, la Parchet
Preşedintele Curţii de Conturi Nicolae Văcăroiu a declarat joi la comisiile parlamentare de buget-finanţe, că prejudiciul total la autorităţile centrale şi locale în perioada 2008-2012 se ridică la peste 900 milioane de euro, în 2011 fiind trimise la parchet 61 de “dosare destul de grele”. Nicolae Văcăroiu a fost întrebat în şedinţa comisiilor despre prejudiciul înregistrat la autorităţile centrale şi locale. “Legat de prejudicii, sunt două paliere: unul legat de constatări directe, unde noi recuperăm o parte din prejudicii în timpul controlului. Pentru celelalte, Curtea de Conturi dă decizii conform legii. Nerespectarea deciziei Curţii de Conturi înseamnă închisoare de la şase luni la trei ani. Avem multă bătaie de cap, peste 2.000-3.000 de procese în fiecare moment”, a spus Văcăroiu. El a adăugat că, de când este la Curtea de Conturi, nu a avut “vreun telefon legat de primari”.
-
Prima ieşire publică a noului şef al BRD: banca anunţă rezultatele pe 13 februarie
BRD, a doua bancă din sistem după activele deţinute, va anunţa pe 13 februarie rezultatele financiare aferente anului 2012, atunci urmând să aibă loc şi prima ieşire publică a noului şef al băncii, francezul Philippe Lhotte (foto), care a preluat poziţia de preşedinte şi director general în toamna anului trecut. Banca va publica pe 13 februarie rezultatele preliminare de anul trecut, raportul final urmând să fie dat publicităţii în a doua jumătate a lunii aprilie. BRD a raportat după primele nouă luni de anul trecut un profit de numai 10 milioane de lei, după ce a intrat pe pierdere în trimestrele al doilea şi al treilea din cauza cheltuielilor mari cu provizioanele de risc. Lhotte a preluat conducerea băncii în toamna anului trecut, dar până acum nu a avut nicio ieşire publică. El a venit de la filiala SocGen din Bulgaria – Expressbank, pe care a condus-o în ultimii şapte ani. SocGen, care controlează 60,2% din BRD, l-a ales pe bancherul francez să preia conducerea băncii din România după ce Alexandre Maymat, cel desemnat la sfârşitul lui 2011 pentru ocuparea acestui post, a hotărât să se retragă. Acţiunile BRD sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, acestea fiind cotate ieri la 8,8 lei. La acest preţ, capitalizarea băncii este de 6,2 miliarde de lei (1,4 mld. euro).
-
Opinie Alina Leţia: Dezechilibrul contractual cauzat de împrejurări imprevizibile
ALINA LEŢIA (avocat, managing partner – LEGAL CONSULT.)
De foarte multe ori, în contextul economic şi juridic actual, partea încearcă să îşi justifice decizia de a nu mai continua rămânerea în contract prin invocarea circumstanţelor economice nefavorabile, aceasta cu atât mai mult cu cât în Codul civil a fost introdusă instituţia impreviziunii. Ceea ce trebuie reţinut din lecturarea art. 1.271 Cod civil este că părţile sunt ţinute să îşi îndeplinească obligaţiile asumate chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei.
Cu alte cuvinte, nu orice fluctuaţie monetară, scădere a puterii de cumpărare, limitare a numărului de consumatori, modificare legislativă etc. justifică comportarea abuzivă a părţii care doreşte ruperea contractului, sustrăgându-se de la principiul forţei obligatorii a acestuia, ci numai acele cauze care pot fi considerate “schimbări excepţionale ale împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea angajamentelor asumate”.
Prin schimbări excepţionale se pot înţelege doar acele modificări substanţiale ale condiţiilor avute în vedere de părţi la data încheierii contractului, care nu au putut fi prevăzute la acea dată, ele apărând ulterior, pe durata executării obligaţiilor asumate şi care sunt de natură să dezechilbreze prestaţiile celor două părţi, de aşa manieră încât una intră în ruină, iar alta se îmbogăţeşte excesiv. Situaţiile excepţionale, străine de părţile contractului, care nu puteau fi prevăzute de acestea la încheierea acordului de voinţă – calamităţi naturale extrem de grave(cutremure), calamităţi sociale (greve, războaie), calamităţi economice (embargouri) – trebuie să le afecteze în egală măsură, determinând, într-o primă etapă, adaptarea contractului ,,pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor”. Cu siguranţă că vor fi persoane care vor susţine ideea riscului contractual – pierzi, câştigi, negustor te numeşti – fiind de părere că atât ruina, cât şi îmbo-găţirea excesivă ţin de activitatea comercială, fără să justifice modificarea contractului, şi cu atât mai puţin încetarea sa. Până la un moment dat, acest punct de vedere este corect, dar justa măsură trebuie aplicată în toate şi mai ales în drept.
Pentru ca adaptarea contractului să opereze cu limitarea pierderilor pentru oricare dintre părţi, acestea pot apela la clauze precum clauza de indexare, clauza de consolidare valutară care, odată inserate în contract, operează automat prin raportare la un etalon, de cele mai multe ori monetar. În cazul în care părţile nu au prevăzut astfel de clauze de adaptare a obligaţiilor asumate, iar acordul lor de voinţă în sensul renegocierii, reaşezării contractului nu este posibil, se poate ajunge la încetarea acestuia.
Clauza de revizuire a contractului – numită şi clauza de hardship conform art. 6.2.2. din Principiile UNIDROIT- permite părţii dezavantajate să solicite renegocierea contractului, de îndată şi cu bună-credinţă, fără a înceta să îşi îndeplinească obligaţiile asumate. În cazul în care negocierile eşuează, poate apela la instanţa de judecată fie pentru adaptarea contractului noilor situaţii excepţionale, fie pentru încetarea sa.
Trebuie să subliniem faptul că, dacă din modul în care este întocmit contractul reiese, în mod expres sau tacit, că debitorul obligaţiei imposibil sau extrem de oneros de executat şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor, atunci încetarea contractului nu mai este posibilă fără sancţionarea contractuală a acestuia.În concluzie, în contextul în care nu orice modificare economico-finaciară, socială sau de altă natură justifică neexecutarea, fără sancţiuni, a obligaţiilor asumate de părţi, modalitatea de încheiere a unui contract, conţinutul clauzelor sale, identificarea riscurilor, stabilirea unor proceduri de renegociere a condiţiilor de afaceri reprezintă tot atâţia factori cheie cărora părţile trebuie să le acorde atenţia cuvenită pentru a evita un dezechilibru contractual cu consecinţe extrem de grave pentru interesele lor comerciale.
-
Povestea celui mai mare hotel din lume, pe care nimeni nu l-a folosit (GALERIE FOTO)
Construit în perioada 1936-1939 de regimul nazist, hotelul se plia pe conceptul <Forţă prin bucurie> şi era menit să devină un loc de relaxare pentru cei responsabili de propaganda nazistă. Localnicii numesc hotelul ,,Colosul”, din cauza dimensiunii sale enorme.