Author: adison

  • Germania renunţă la un proiect militar cu Rusia din cauza crizei ucrainene

    Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, care este şi vicecancelar în Germania, “a retras autorizaţia” pentru acest proiect ce viza înfiinţarea unei tabere de antrenament echipate integral pentru formarea trupelor ruseşti, afirmă cotidianul, bazându-se pe un “document scris” pe care l-a putut consulta.

    Sigmar Gabriel a suspendat în martie punerea în aplicare a acestui contract în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro, pe motiv că Guvernul german consideră “inadmisibil” comerţul de armament cu Rusia din cauza crizei ucrainene.

    Potrivit Süddeutsche Zeitung, centrul din proiect ar fi trebuit să primească şi să formeze 30.000 de militari pe an la Mulino, în regiunea Volga, şi era destinat unităţilor de infanterie şi blindate din Rusia. El ar fi urmat să se deschidă în acest an.

    Proiectul a fost lansat de precedenta coaliţie guvernamentală, dintre conservatori şi liberali, înainte de “marea coaliţie” între conservatori şi social-democraţi, formată după realegerea cancelarului Anghela Merkel, în toamna lui 2013.

     

  • Rusia îl acuză pe Rasmussen că exercită presiuni asupra anchetei privind avionul prăbuşit în Ucraina

    “Secretarul general al NATO a decis să nu aştepte încheierea anchetei privind prăbuşirea zborului MH17, ci să exercite presiuni asupra ei”, a comentat delegaţia, citată de Itar-Tass, în pagina electronică.

    Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din cadrul Dumei, Aleksei Puşkov, a criticat declaraţiile lui Rasmussen.

    “Dacă Rasmussen ar avea dovezi convingătoare privind vinovăţia miliţiei în doborârea avionului Boeing, le-ar furniza”, a declarat Puşkov pe Twitter. “Totuşi, el nu are nimic altceva decât retorica”. “Ar fi mai bine dacă Rasmussen ar explica de ce în Libia, după «victoria» NATO, a intervenit un haos sângeros, iar acum întreaga lume şi soţia sa fug de o astfel de «democraţie»”, a adăugat parlamentarul rus.

    Într-un interviu acordat duminică publicaţiei franceze Midi Libre, Anders Fogh Rasmussen a declarat că separatiştii sunt vinovaţi de ce s-a întâmplat. Secretarul general al NATO ca calificat tragedia din 17 iulie drept o crimă de război.

    “Avem numeroase date care arată vinovăţia separatiştilor susţinuţi de Rusia”, a subliniat el. “În acelaşi timp, sprijin desfăşurarea unei anchete internaţionale independente pentru a stabili faptele”, a adăugat el. Secretarul general a refuzat să precizeze ce fel de informaţii deţine NATO care să arate că vina aparţine uneia sau alteia dintre părţi.

    NATO a refuzat să ofere detalii despre acest subiect, invocând politici care nu permit comentarea unor informaţii secrete.

    Avionul Boeing 777 al Malaysia Airlines s-a prăbuşit în regiunea Doneţk din estul Ucrainei şi toţi cei 280 de pasageri şi 15 membri ai echipajului aflaţi la bord au murit. La 18 iulie, o sursă de la Bruxelles a declarat pentru Itar-Tass că două avioane AWACS ale NATO se aflau în misiune deasupra României şi Poloniei în momentul catastrofei.

    “În momentul catastrofei, două avioane AWACS se aflau în aer: unul în spaţiul aerian al Poloniei, iar celălalt în spaţiul aerian al României. Datele obţinute de ele vor fi analizate”, a declarat sursa citată. “Distanţa de locul incidentului a celui mai apropiat avion AWACS a fost de aproximativ 1.000 de kilometri. Este prea departe ca să fi văzut ce s-a întâmplat”, a precizat sursa citată.

  • Hidroelectrica a închis a cincea linie de finanţare în ultimele cinci luni

    Împrumutul de 30 de milioane de euro, destinat finanţării capitalului circulant, contractat de la RBS Bank în 2008, a fost prelungit succesiv în intervalul 2009 – 2013, ca urmare a insuficienţei fondurilor proprii necesare închiderii la maturitate.

    Linia de credit contractată de la RBS Bank este a cincea finanţare închisă în decurs de numai cinci luni de zile, fiind precedată de linia de credit acordată de Alpha Bank, în valoare de 80 milioane lei, închisă în data de 31 martie, linia de credit acordată de Banca Transilvania (120 milioane lei) închisă în aprilie, şi creditul de investiţii acordat de BERD (110 milioane lei), rambursat tot în aprilie, dar şi creditul de investiţii acordat de Citibank (75 milioane euro), rambursat integral în luna iunie.

    Seria finanţărilor închise urmează a fi completată, până la sfârşitul anului 2014, de un credit, în cuantum de 60 de milioane de euro, care urmează a ajunge la maturitate în luna noiembrie. Rambursările masive de credite şi linii de credit, efectuate în ultimii doi ani, au contribuit la diminuarea gradului de îndatorare”, a anunţat Hidroelectrica într-un comunicat.

    De la data deschiderii procedurii insolventei, 20 iunie 2012, pâna în prezent, soldul creditelor şi liniilor de credit a fost redus, potrivit comunicatului, cu 76%, de la valoarea de 841 de milioane de euro la valoarea de 204 de milioane de euro.

    “Cash-flow-ul generat pe parcursul semestrului I 2014, de 294 milioane lei, contribuie nu numai la îmbunătăţirea lichidităţii companiei, dar asigura şi confortul financiar necesar implementării programului anual de investiţii. Performanţa pe lichiditate este dublată de profitul brut record obţinut în primele şase luni ale anului 2014, de 509 milioane lei”, se mai arată în comunicat.

    Compania este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie.

  • Filiala low-cost a companiei aeriene Aeroflot şi-a suspendat zborurile

    “Compania aeriană Dobroliot suspendă temporar zborurile începând cu 4 august 2014 (…), din cauza unor sancţiuni economice ale Uniunii Europene”, a anunţat compania într-un comunicat.

    “Mai mulţi contractanţi europeni au refuzat să-şi îndeplinească obligaţiile” luate faţă de Dobroliot, anulând contractele de leasing, mentenanţă tehnică şi asigurare a avioanelor, care au fost încheiate cu Dobroliot, o filială a Aeroflot, cea mai importantă companie aeriană din Rusia, potrivit comunicatului.

    “În faţa acestor presiuni fără precedent (…), Dobroliot se vede obligată să-şi suspende zborurile şi vânzarea biletelor”, anunţă compania aeriană.

    UE a anunţat marţi noi sancţiuni contra Moscovei, pe care o acuză de implicare în războiul din Ucraina. Acestea sunt cele mai importante sancţiuni introduse contra Rusiei de la sfârşitul Războiului Rece.

    Compania aeriană Dobroliot a efectuat primul său zbor în iunie de la Moscova la Simferopol, capitala Peninsulei ucrainene Crimeea, alipită în martie la Rusia.

  • Vicepremierul britanic vrea limitarea imigraţiei europene

    Potrivit unei copii a discursului său obţinute de AFP, liderul liberal-democraţilor, Nick Clegg, va propune o consolidare a sistemului european de integrare actual.

    În cadrul acestuia, noii membri trebuie să aştepte până la şapte ani înainte ca cetăţenii lor să aibă dreptul de a trăi şi munci în alte ţări membre UE. Clegg vrea o prelungire a acestei durate, pe care o justifică prin diferenţele economice dintre state.

    Naţiunile precum Marea Britanie ar urma să aibă dreptul de a limita intrările pe teritoriul său dacă numărul imigranţilor este prea mare după depăşirea termenului, argumentează vicepremierul în discursul său.

    “Este normal – şi spun acest lucru în calitate de proeuropean – să reformăm libertatea de mişcare pentru a reflecta aceste realităţi”, apreciază el. “Nu este vorba despre a închide uşa, ci de a stabiliza fluxul de persoane care intră în Marea Britanie în mod prudent şi onest”.

    “Este în interesul tuturor celor care trăiesc aici – fie că sunt nativi sau nu – să fie siguri că, în cazul în care un nou membru se alătură UE nu vor fi surprize şi lucruri de care să se teamă”.

    Printre actualii candidaţi la intrarea în UE figurează Albania, Islanda, Muntenegru, Serbia şi Turcia, dar preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a avertizat că nu vor fi noi aderări în următorii cinci ani.

    Sondajele arată că imigraţia este o preocupare majoră a alegătorilor britanici în vederea alegerilor generale din mai 2015.

    Plasat sub presiune de creşterea popularităţii Partidului pentru Independenţă (UKIP), eurosceptic, premierul David Cameron a promis renegocierea legăturilor ţării cu Bruxelles-ul şi organizarea unui referendum privind apartenenţa la UE în 2017, în cazul în care va fi reales.

  • Cum pot obţine tinerii antreprenori din IT bani pentru afacerea lor. Dragoş Rouă, Marius Ghenea şi Dan Vişoiu îi învaţă

    FlorideLux este un business matur, pornit de Marius Dosinescu în urmă cu zece ani. Dosinescu a beneficiat de implicarea în afacere a lui Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români, în postura de „business angel“. Dar cum planurile lui Marius Dosinescu nu s-au limitat la o afacere de 750.000 de dolari, tânărul vizând extinderea francizei sale în întreaga ţară, ba chiar şi peste hotare, a plecat în căutarea unor investitori. I-a găsit la ediţia din 2013 a evenimentului Venture Connect, o platformă de finanţare a companiilor cu potenţial de creştere şi inovaţie, unde Dosinescu s-a prezentat, a oferit flori asistenţei şi şi-a susţinut pitch-ul; după circa un an BAC Investment Banking, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de consultanţă în fuziuni şi achiziţii, şi Mediafax Group, compania media care editează Business Magazin, au anunţat că intră în acţionariatul FlorideLux, preluând 35% din acţiunile companiei.

    Tot cam în perioada în care Marius Dosinescu îşi începea afacerea, trei tineri din Sibiu porneau, cu o investiţie de 700 de lei, să cucerească piaţa de web design. Au câştigat ceva bani şi mai târziu au dezvoltat serviciul de facturare Smart Bill, prin intermediul căruia sunt plătite în prezent facturi cu o valoare de peste un miliard de euro anual. Dezvoltarea Smart Bill a fost sprijinită şi de un business angel, antreprenorul sibian Lucian Todea, dar şi de Radu Georgescu, fondatorul GeCad, intrat anul trecut într-un Board of Advisors al firmei. Cum Smart Bill ţinteşte pieţe străine – Franţa, Italia şi Spania -, Radu Hasan, CEO-ul companiei, a venit tot la Venture Connect, în căutarea unei finanţări cuprinse între o jumătare de milion şi un milion de euro.

    FlorideLux şi Smart Bill demonstrează, alături de multe alte afaceri din tehnologie, că se poate. Să punem, aşadar, câteva întrebări simple despre finanţări şi obţinerea lor. Şi să încercăm să răspundem pe larg.

    –    AM O IDEE DE AFACERE. E VALOROASĂ?
    Este greu de acceptat, dar ideea în sine nu valorează prea mult. Din punctul de vedere al unui investitor, valoarea unei idei este aproape zero, spune Dan Vişoiu, partner la BAC Investment Banking, unul din oamenii cheie ai Venture Connect: „Îmi spune foarte multe lucruri despre o persoană faptul că nu a putut să avanseze, să evolueze din faza unei idei ca să lanseze afacerea“.

    Dragoş Rouă, antreprenor în serie, blogger, dansator de tango şi călător, crede că ideile sunt commodities: „Şansele ca cineva să aibă ideea ta sau să o fi avut deja de 1.000 de ori înainte sunt extrem de mari. Din perspectiva mea, ideea are o importanţă minoră; contează mult mai mult implementarea“. Implementarea unei idei, adaugă Rouă, poate să nu fie spectaculoasă, dar poate să se dovedească mult mai atrăgătoare decât o idee fabuloasă care nu e implementată bine. „Contează mult mai mult ce faci, felul în care îţi creezi procesele, clienţii şi furnizorii şi îţi gestionezi cheltuielile şi îţi faci brandingul decât ideea. Focusul pe idee nu mi se pare că ar trebui să fie extraordinar.“ Un corolar: ideea în sine trebuie să fie cât mai simplă. „Hai să distribuim imagini de la unii la alţii, este Instagram. O idee foarte simplă, dar implementarea a fost foarte bună. Un alt exemplu este WhatsApp – hai să facem oamenii să vorbească între ei. Punct. Atât. Idei extrem de simple, făcute de zeci de ori, încă de pe vremea ICQ-ului sau a Flickr, dar implementate într-un mod mult mai adaptat pe nevoile pieţei şi a nevoilor clienţilor.“

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 4 august 2014.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 4 – 10 august

    4.08
    INSEE difuzează bilanţul călătoriilor internaţionale la frontierele României în primul semestru

    4-5.08
    Alianţa Creştin-Liberală îşi anunţă candidatul la alegerile prezidenţiale

    4.08
    Eurostat publică datele pe luna iunie ale preţurilor producţiei industriale în UE şi zona euro

    4-10.08
    Festivalul ARTmania (Sibiu)

    5.08
    Eurostat anunţă bilanţul comerţului cu amănuntul în UE şi zona euro în luna iunie

    7.08
    Reuniunea de politică monetară a Consiliului BCE (Frankfurt)

    8.08
    INSEE publică statistica migraţiei externe în anul 2013

    9-10.08
    Summer Well Festival (Domeniul Ştirbey, Buftea)

    10-15.08
    Conferinţa europeană pentru statistica robustă – ICORS 2014 (Halle/Saale, Germania)

    până la 8.09
    Expoziţia “Costume tradiţionale din Banatul de Câmpie” (Muzeul Satului, Bucureşti)

     

  • Economia Londrei va avea de câştigat dacă Uniunea Europeană va fi profund reformată

    Realizat de bancherul Gerard Lyons, raportul prevede opt direcţii de reformă care merg dincolo de ambiţiile premierului David Cameron, au relatat publicaţiile Sunday Telegraph şi Sunday Times.

    Dacă va obţine un nou mandat în alegerile din mai 2015, liderul conservator David Cameron intenţionează să renegocieze relaţiile Londrei cu autorităţile de la Bruxelles şi să organizeze un refrerendum, până la sfârşitul lui 2017, privind apartenenţa la UE a Regatului Unit.

    “Cel mai bun scenariu economic pentru Marea Britanie, în următorii 20 de ani, este apartenenţa la o Uniune Europeană profund reformată”, a arătat Lyons.

    El consideră că nu poate fi exclusă nici alternativa ca Marea Britanie să iasă din UE în condiţii amiabile, negociind acorduri de liber schimb.

    “Marea Britanie nu poate determina UE să adopte reforme semnificative decât dacă se arată hotărâtă să plece din Uniune”, consideră autorul raportului.

    Primarul Johnson urmează să îşi exprime susţinerea pentru acest raport, la publicarea acestuia, miercuri, potrivit celor două publicaţii britanice.

    O sursă apropiată primarului Boris Johnson a declarat publicaţiei Sunday Times că edilul Londrei este în favoarea unei renegocieri a rămânerii Marii Britanii în UE şi a perfecţionării pieţei comune.

    Potrivit Sunday Telegraph, raportul constată că Londra are un Produs Intern Brut de 350 de miliarde de lire sterline (440 milioane euro), respectiv circa o cincime din PIB-ul Marii Britanii.

    PIB-ul Londrei ar putea creşte la 640 de miliarde de lire până în 2034, dacă Marea Britanie va rămâne într-o UE reformată şi orientată către relaţiile comerciale cu pieţe în dezvoltare, din afara celor 28 de state membre, potrivit raportului.

    Dacă Marea Britanie ar decide să părăsească Uniunea Europeană pentru a decide singură politica sa comercială, PIB-ul Londrei ar atinge în aceeaşi perioadă 614 miliarde de lire.

    În cazul în care Uniunea Europeană nu va fi reformată, PIB-ul Londrei ar creşte la doar 495 de miliarde de lire până în 2034.

  • Microsoft a dat în judecată Samsung pentru încălcarea unui acord referitor la utilizarea patentelor

    Potrivit acordului, cele două companii îşi acordau reciproc dreptul de folosinţă a produsele lor, relatează Bloomberg.

    Microsoft a primit redevenţe din partea Samsung pentru telefoanele şi tabletele care folosesc o parte din tehnologia brevetată de compania americană. Cele două companii anunţaseră şi că vor colabora la dezvoltarea şi comercializarea sistemului de operare Windows Phone.

    Microsoft acuză însă Samsung că aceasta se foloseşte de achiziţia diviziei de telefoane a Nokia de către compania americană drept scuză pentru nerespectarea contractului.

    Samsung nu a efectuat la timp plata unei redevenţe şi a refuzat să plătească dobândă pentru întârzierea plăţii şi potrivit Microsoft, a ameninţat că va întrerupe acordul din cauza achiziţiei Nokia.

    “Nu tratăm cu uşurinţă deschiderea unei acţiuni legale, în special împotriva unei companii cu care am avut un parteneriat lung şi profitabil. După mai multe luni în care am încercat să rezolvăm dezacordul, Samsung a arătat clar într-o serie de scrisori şi discuţii că avem un dezacord fundamental în privinţa contractului”, a declarat David Howard, director juridic adjunct la Microsoft.

    Compania americană solicită despăgubiri a căror valoare nu a fost dezvăluită, precum şi o declaraţie din partea curţii care să arate că achiziţia diviziei de telefoane a Nokia nu afectează acordul cu Samsung.

    Compania sud-coreeană se află într-un conflict referitor la patente şi cu Apple, producătorul iPhone.