BusinessMagazin

Author: adison

  • Primul lot al Autostrăzii Nădlac-Arad, asfaltat în întregime. Când vor fi gata lucrările la cei 22 de kilometri

    Potrivit reprezentanţilor asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, care realizează lucrările, în cursul zilei de luni s-a ajuns la frontiera cu Ungaria cu primul strat de asfalt turnat pe lotul întâi al Autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între frontieră şi oraşul Pecica.

    “Suntem la limita de contract cu lucrările de asfaltare, respectiv la frontiera cu Ungaria. Toţi cei 22 de kilometri au primul strat de asfalt, cu mici întreruperi, pentru că pasajele şi podeţele nu au fost realizate încă”, a declarat corespondentului MEDIAFAX directorul adjunct al şantierului, Dănuţ Dascălu.

    Potrivit sursei citate, stratul final de asfalt, cel de uzură, va fi turnat cel târziu până la sfârşitul lunii august, iar lucrările pe acest segment al Coridorului IV pan-european vor fi încheiate în decembrie.

    În acest moment, potrivit lui Dascălu, peste 50 la sută din proiectul cuprins între graniţă şi Pecica este realizat. O mare parte din lucrările rămase de realizat o reprezintă construirea unor pasaje, podeţe şi a sistemelor de colectare a apelor pluviale.

    Premierul Victor Ponta declara, în 17 iulie, când s-a aflat pe şantierul Autostrăzii Nădlac-Arad, că primul lot ar putea fi finalizat în decembrie, iar în cazul celui de-al doilea lot, cuprins între Pecica şi Arad, câştigătorul licitaţiei ar putea fi anunţat în 25 august.

    Premierul spunea că, dacă licitaţia nu va fi contestată, şi al doilea lot ar putea fi finalizat anul acesta, însă, în caz contrar, lucrările ar urma să fie amânate până în martie-aprilie 2015.

    Ponta spunea că, totuşi, există o problemă, anume “cei 22 de kilometri (ai primului lot – n.r.) nu se termină într-un loc ca să şi poţi să ieşi de pe ei”, referindu-se la faptul că autostrada se termină la frontiera cu Ungaria.

    Primul lot este construit de asocierea italo-germană Astaldi-Max Boegl, iar directorul de proiect, Adrian Adler, declara, în 19 iunie, că lucrările sunt în grafic şi ar putea fi încheiate în luna decembrie, faţă de termenul contractual, care este 22 ianuarie 2015.

    Potrivit lui Adler, tronsonul cuprins între frontiera cu Ungaria şi Pecica ar trebui finalizat mai devreme pentru că pe timpul iernii nu vor mai fi condiţii meteo prielnice pentru lucrări.

    Adler explica faptul că lucrările efectuate anterior de Romstrade au suferit degradări importante, astfel că procentul de 39 din execuţia lotului la momentul rezilierii contractului cu Romstrade nu s-a mai confirmat în teren la momentul reluării lucrărilor. “Au existat degradări la terasamente şi fundaţii, din cauză că nu s-au făcut conservări şi s-a scurs timp îndelungat de la oprirea lucrărilor până la reluarea acestora. Degradările au fost remediate de către antrepenorul care a câştigat contractul la sfârşitul anului trecut”, declara Adrian Adler.

    Adler preciza că, din informaţiile pe care le are din Ungaria, lucrările care se desfăşoară între Mako şi frontiera cu România la Coridorul IV Pan-european vor fi încheiate în luna noiembrie, conform contractului, astfel că la începutul anului viitor s-ar putea face conexiunea cu autostrada din România.

    Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 kilometri. Primul a fost adjudecat de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul al doilea a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.

    Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

    CNADNR a reziliat la finele anului 2012 contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut contractul de proiectare şi execuţie a lotului doi după falimentul constructorului, Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%.

    CNADNR a aşteptat până la 23 iulie ofertele constructorilor interesaţi să finalizeze execuţia lotului doi al Autostrăzii Nădlac-Arad, rămas neterminat după falimentul Alpine, şi estima că va plăti până la 177,4 milioane lei (40,3 milioane euro), inclusiv TVA, pentru acest contract.

  • Producătorul de trolere Princess Traveller intră pe piaţa românească cu o investiţie de 500.000 euro

    “Pe o piaţă a cărei valoare a fost estimată în 2013 la 20 de milioane euro, Princess Traveller intră pe un segment mai puţin valorificat şi anume acela al bagajelor de tip hard case, fabricate din policarbonat şi ABS. Scopul nostru este acela de a aduce consumatorului român un produs ultra uşor, extrem de puternic şi flexibil, care nu se sparge şi nu se deformează, rezistent la diferenţele de temperatură”, a declarat, într-un comunicat, Luiza Dragomir, brand manager Princess Traveller.

    Ea a arătat că odată cu intrarea companiei Princess Traveller în Romania, piaţa bagajelor va prinde contur şi pe segmentul produselor middle, până în prezent pe piaţa internă comercializându-se produse cu preţuri fie foarte mici, fie de lux.

    Cu o istorie de 30 de ani pe piaţa din Olanda, Princess este prezentă în peste 10 ţări, cum ar fi Belgia, Australia, Thailanda, China, Rusia, Korea, Franţa, Spania, Africa de Sud şi Israel.

     

  • Cei care nu îşi pot achita creditele ipotecare ar putea scăpa temporar de executarea silită a imobilelor

    Dacă acest proiect va fi adoptat, suspendarea executării silite va fi obligatorie şi cauţiunea nu va fi necesara în cazul debitorilor care fac dovada că bunul imobil ce urmează a fi executat are destinaţia de locuinţă pentru familie, nu deţin un alt imobil cu această destinaţie şi fac dovada că nu realizează mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei.

    Potrivit acestui proiect de modificare a Codului de procedură civilă, aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

    Iniţiatorii subliniază că, în acest moment, legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.

    Ei propun, de asemenea, prin iniţiativa legislativă, ca, în contractele de credit ipotecar în care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul să nu poate extinde executarea silită asupra altor bunuri aparţinând debitorului său.

    “Având în vedere că bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordării împrumutului ca acoperitor al creanţei băncii, aceasta nu poate impune debitorului să suporte riscul diminuării de valoare a bunului într-o eventuală vânzare”, arată iniţiatorii.

    Propunerea legislativă, semnată de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, preşedintele Comisiei pentru administraţie din Senat, Darius Vâlcov, şi deputatul Daniel Bărbulescu, urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este primă Cameră sesizată.

     

  • Filmul “Transformers: Exterminarea” a depăşit pragul încasărilor de 1 miliard de dolari

    Acest film, regizat de Michael Bay, este al doilea opus din franciza “Transformers” care reuşeşte o astfel de performanţă, după “Transformers 3/ Transformers: Dark of the Moon” care a obţinut încasări de 1,123 miliarde de dolari în 2009.

    Succesul de box office al filmului “Transformers: Exterminarea” a fost impulsionat de încasările din China – a doua piaţă cinematografică din lume -, unde pelicula a vândut bilete în valoare de peste 300 de milioane de dolari.

    Filmul, lansat pe 27 iunie, a obţinut 241,2 milioane de dolari în box office-ul american şi 763,8 milioane de dolari în box office-ul internaţional.

    Pentru acest film, al patrulea din seria “Transformers”, studiourile Paramount au decis să opereze câteva modificări majore, înlocuindu-l pe starul primelor trei părţi ale francizei, Shiar LaBeouf, cu un actor de calibru de la Hollywood, Mark Wahlberg, şi turnând o mare parte din lungmetraj în China, pentru a se poziţiona ulterior cât mai bine pe această piaţă emergentă.

    De asemenea, studiourile Paramount au anunţat săptămâna trecută o prelungire de trei ani a contractului său cu regizorul Michael Bay şi cu compania de producţie a acestuia, Platinum Dunes.

    Primele trei filme ale francizei “Transformers” au obţinut încasări de peste 2,5 miliarde de dolari pe plan mondial.

  • BNR a redus dobânda cheie de la 3,5% la 3,25% şi a menţinut ratele rezervelor minime

    “În şedinţa din 4 august 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50% începând cu data de 5 august 2014”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    Tăierea de dobândă era aşteptată de o parte dintre analişti, după ce nivelul acesteia a fost menţinut la şedinţa de politică monetară din iulie la 3,5%, fiind diminuate atunci ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, şi menţinute cele în lei la 12%.

    Analiştii estimau, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociaţiei AnaliştilorFinanciar-Bancari din România (AAFBR), că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august.

    Ei preconizează că scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.

    De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.

    “A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, arăta Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

    “Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, preciza şeful BNR.

    În ceea ce priveşte RMO în lei, analiştii anticipează că ar putea fi reduse la 10% până la finele anului şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce ratele rezervelor minime în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai probabil în decembrie.

    Totodată, BNR menţine în comunicat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    CA a analizat şi aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

  • Consiliul de Administraţie al TVR a aprobat schimbarea strategiei de programe a SRTv, prin diferenţierea identităţii posturilor

    Potrivit informaţiilor postate pe site-ul Televiziunii Române, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a adoptat, pe 31 iulie, o hotărâre prin care a aprobat “schimbarea strategiei de programe a SRTv, prin diferenţierea identităţii editoriale a canalelor publice conform legii nr. 41/1994, prin modificarea grilelor cadru, cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente”.

    “Comitetul Director va elabora noua strategie de programe a SRTv, care, însoţită de calendarul implementării şi de analiza tehnico-economică, vor fi supuse spre aprobare în următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie”, se mai spune în hotărârea CA.

    De punerea în aplicare a hotărârii răspunde Comitetul Director al TVR.

    Această hotărâre a CA poate deschide calea transformării TVR 1 din televiziune generalistă în televiziune de ştiri.

    Totuşi, membrii CA au amânat, pe 31 iulie, luarea unei decizii în privinţa transformării TVR 1 în televiziune de ştiri şi au solicitat membrilor Comitetului Director al instituţiei elaborarea unui studiu referitor la oportunitatea modificării formatului acestui post, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din SRTv.

    SPUSTV, sindicatul reprezentativ din TVR, a declarat pe 30 iulie, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că preşedintele-director general al Televiziunii Române, Stelian Tănase, vrea ca TVR 1 să se transforme în televiziune de ştiri, de la 1 septembrie, însă Comitetul Director s-a opus acestei iniţiative.

    “Conducerea SPUSTV susţine poziţia membrilor Comitetului Director al SRTV, care s-au opus initiaţivei de a transforma TVR 1 (ce are profil generalist, n.r.) într-un canal de nişă – post de ştiri de la 1 septembrie – şi de a face din TVR 2 un amestec de emisiuni de pe mai multe canale. Sperăm că cei care au dat dovadă de profesionalism să continue să ia decizii, nu la comanda vreunui preşedinte – director general, ci de fiecare dată să o facă în scopul creşterii audienţei şi importanţei TVR şi în interesul angajaţilor ei”, se spunea în comunicatul de presă remis agenţiei MEDIAFAX de Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Societatea Română de Televiziune.

    Contactat pe 30 iulie de MEDIAFAX, Stelian Tănase, care este atât membru al Comitetului Director, cât şi al Consiliului de Administraţie, a susţinut iniţial că această informaţie “este falsă”, precizând totuşi că există o discuţie mai veche în SRTv privind definirea mai clară a principalelor două televiziuni din portofoliul SRTv – TVR 1 de TVR 2.

    “Este o discuţie veche, în sensul în care s-a discutat dacă TVR 1 şi TVR 2 să capete personalitate distinctă sau să fie tot aşa, la fel. Şi mâine, la Consiliul de Administraţie, pentru că nu se poate face o schimbare de strategie editorială decât cu aprobarea CA, se va discuta, pe lângă alte puncte, şi acest punct”, a declarat Stelian Tănase.

    Întrebat dacă membrii Comitetului Director, din care face parte şi el, au respins propunerea de transformare a TVR 1 în televiziune de ştiri, Stelian Tănase a răspuns: “Nu s-a respins nimic. Se discută în Consiliul de Administraţie, pentru că numai Consiliul de Administraţie poate să decidă schimbarea strategiei TVR. Nu ai voie ca director sau Comitet Director să faci această schimbare. Deci trebuie automat să meargă în Consiliul de Administraţie”.

    Pe de altă parte, întrebat dacă el personal crede că TVR 1 ar trebui să fie centrată pe zona de ştiri, Stelian Tănase a spus că nu crede asta. “La Realitatea, unde eram, eu făceam documentare”, a spus acesta.

    Întrebat care este propunerea făcută de el în privinţa TVR 1 şi TVR 2, Tănase a spus că nu a propus nimic. “Şedinţa (Comitetului Director, n.r.) a fost condusă de Cristian Zgabercea, nu de Stelian Tănase”, a spus Tănase.

    În cele din urmă, Stelian Tănase a recunoscut că există o propunere ca TVR 1 să se transforme într-o televiziune de “News & Current Affairs”, iar TVR 2 să funcţioneze ca televiziune generalistă.

    “Canalul 1 să se transforme într-un news and current affairs – ăsta e un format de la BBC – şi al doilea ca să fie un canal generalist. Dar această discuţie a fost propusă în TVR de acum şase luni de doamna Irina Radu (directorul de programe al TVR, n.r.), nu de Stelian Tănase. Eu mi-am însuşit-o, ca să zic aşa, iar noi o discutăm de şase luni tot timpul”, a mai spus Stelian Tănase.

    Discuţia privind diferenţierea profilului TVR 1 de cel al TVR 2 vine după ce, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Stelian Tănase a cerut şefilor de departamente din TVR să facă propuneri pentru desfiinţarea unor posturi, acţiune pe care SPUSTV, sindicatul reprezentativ din TVR, o consideră “profund ilegală şi imorală”.

    Situaţia în TVR a fost în ultimele săptămâni foarte tensionată, ca urmare a unei decizii a Comitetului Director al instituţiei, din care face parte şi Stelian Tănase, de reducere a timpului de lucru al salariaţilor şi, implicit, a câştigurilor lor salariale cu 20%.

    După această decizie, salariaţi ai TVR au intrat în grevă japoneză şi au protestat în mod repetat în curtea Televiziunii Române din Bucureşti, dar şi în studiourile teritoriale ale televiziunii.

    Pe 25 iunie, însă, Consiliul de Administraţie al TVR, din componenţa căruia face parte şi Stelian Tănase, a respins planul de reducere a timpului de lucru al salariaţilor de la 8 la 6 ore şi a câştigurilor lor salariale cu 20%, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Televiziunea Română.

  • NEPI vrea să-şi majoreze capitalul cu 80 milioane euro pentru finanţarea de proiecte imobiliare

    “Încasările aferente majorării de capital se vor folosi pentru a finanţa parţial proiectele de dezvoltare existente, precum şi potenţiale oportunităţi de achiziţii şi dezvoltări. Acest lucru este în conformitate cu strategia companiei de a se concentra pe oportunităţi care conduc la maximizarea pe termen lung a câştigurilor recurente pe acţiune atribuibile acţionarilor. Majorarea de capital, desfăşurată pe Bursa din Johannesburg va fi implementată printr-o ofertă de acţiuni tip accelerated book build la care vor putea participa doar investitorii publici”, se arată într-un comunicat al NEPI transmis Bursei de Valori Bucureşti.

    Oferta se deschide luni.

    NEPI este primul fond de investiţii imobiliare listat la Bursa de Valori Bucureşti, pe segmentul de piaţă creat pentru Real Estate Investment Trusts (REITs). Fondul mai este listat la bursa de valori de la Londra, pe segmentul AIM.

    Compania a atras, în noiembrie 2013, aprilie şi iunie 2014, prin majorări de capital, un total de peste 140 milioane euro, bani utilizaţi pentru finanţarea proiectelor.

    NEPI a anunţat miercuri că a cumpărat un teren de 7,4 hectare în Piatra Neamţ pentru dezvoltarea unui centru comercial de 29.000 metri pătraţi şi că va prelua şi restul de 30% din proiectul Mega Mall Bucureşti.

    Mega Mall din cartierul Pantelimon din Bucureşti, a cărei suprafaţă închiriabilă este de 70.700 de metri pătraţi, este închiriat în proporţie de 85% şi urmează să fie finalizat în al doilea trimestru al anului 2015. NEPI a intrat în 2013 în proiect când a preluat 70% din participaţie de la dezvoltatorul austriac Real 4 You. Investiţia este estimată la 150 de milioane de euro.

    NEPI a cumpărat în urmă cu câteva luni un teren de 18 hectare în Timişoara de la fraţii Marius şi Emil Cristescu, unde intenţionează de asemenea să dezvolte un centru comercial, de până la 80.000 de metri pătraţi.

    Fondul sud-african de investiţii mai are în curs de dezvoltare două centre comerciale, în Bucureşti şi Târgu Jiu, Vulcan Value Centre şi Shopping City Târgu Jiu.

    NEPI are în România un portofoliu de active evaluate la finele lunii iunie la 1,2 miliarde de euro, faţă de 700 milioane de euro în perioada similară a anului trecut.

    În primul semestru un profit atribuibil acţionarilor a totalizat 30,3 milioane euro, cu 40% peste câştigul din perioada similară a anului trecut, de 21,7 milioane euro.

    Fondul a raportat în perioada analizată venituri nete din chirii de peste 30 de milioane de euro, cu 60% mai mult faţă de acelaşi interval din 2013. Datoriile NEPI se ridicau la peste 283 milioane de euro la sfârşitul primului semestru.

    În prezent, NEPI gestionează în România Promenada Mall Brăila, Ploieşti Shopping City, Retail Park Auchan Piteşti, Deva Shopping Centre, Severin Shopping Center, dar şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The Lakeview în Bucureşti şi City Business Centre Timişoara.

    De asemenea, NEPI are în dezvoltare în România investiţii de peste 460 de milioane de euro, în proiecte noi sau în extensii de proiecte existente, suprafaţa totală închiriabilă la finalizare fiind estimată la peste 250.000 metri pătraţi.

     

  • Afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut cu 8,6% în primul semestru

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut cu 8,2% faţă de primele şase luni din 2013, datorită creşterii vânzărilor de produse nealimentare (+12,3%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,3%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,8%), se arată într-un comunicat al INS.

    Comparativ cu luna mai, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a crescut în luna iunie cu 0,4% ca serie brută şi cu 0,3% ca serie ajustată.

    Faţă de luna iunie a anului trecut, afacerile din comerţul cu amănuntul au înregistrat un avans de 10,2% în serie brută, respectiv de 10,3% ca serie ajustată.

    Comerţul cu amănuntul include revânzarea (vânzarea fără transformare) de mărfuri noi sau folosite, în principal către marele public, pentru consum sau utilizare personală ori casnică, prin magazine, supermagazine, standuri, case de comenzi prin poştă, vânzători ambulanţi sau cooperative de consum.

  • Acest angajat al unei bănci din România s-a dus la banca unde lucrează să ceară un credit de nevoi personale. Ceea ce i s-a întâmplat este ABERANT

    Laurenţiu P. (29 de ani) lucrează pentru una dintre băncile de top 15 din România, de aproape doi ani, în departamentul de recuperare creanţe din sediul central din Bucureşti. Angajatorul său refuză să îi facă un contract de muncă pe perioadă nedeterminată, ceea ce îl împiedică să reuşească să contracteze un credit de nevoi personale de la banca unde este angajat.

    “Este total lipsit de logică să lucrezi într-o bancă de doi ani de zile, să vrei să devii clientul acelei bănci pentru că lucrezi pentru aceasta în fiecare zi, câte nouă ore, şi să fii trimis la plimbare. Ceea ce mi se întâmplă este aberant. Cum să mergi la o altă bancă să iei credit când tu lucrezi deja la una? Ce încredere să mai ai în angajatorul tău? Cum să mai fii performant la serviciu?”, spune angajatul.

    AFLĂ AICI cum îţi poţi învinge angajatorul şi câştiga salarii compensatorii dacă eşti concediat

    Mai multe bănci din România refuză să opteze pentru contracte de muncă cu perioadă nederminată pentru angajaţi, pe seama dificultăţilor financiare din ultimii cinci ani. Un angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată poate fi îndepărtat mai uşor din companie, iar angajatorul nu este obligat să îi plătească despăgubiri. În celălalt caz, angajatorul trebuie să îi asigure angajatului concediat un post într-un alt departament sau chiar plata unor salarii compensatorii ca urmare a restructurării postului. Potrivit legii, salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de abateri disciplinare beneficiază de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. În situaţia în care părţile nu ajung la un acord comun, angajatul îşi poate câştiga drepturile salariale sau chiar postul pe calea justiţiei.

    Deşi sistemul bancar şi-a redus cu circa 30% efec­tivul de personal în ultimii patru ani, încă mai este loc de eficientizare în zona re­sur­selor umane, având în vedere că în con­ti­nua­re lucrează peste 70.000 de angajaţi în bănci. Doar în 2013, 4.200 de angajaţi din sistemul bancar au rămas fără loc de muncă în România, numărul acestora ajungând la 1 ianuarie 2014 la 73.000, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Băncile au renunţat în criză la 13.500 de oameni şi la 1.150 de sucursale, conform Ziarului Financiar.

  • Cât mai costă un paratrăsnet?

    Înainte şi imediat după anunţarea noilor sancţiuni decise de UE şi SUA contra Rusiei, s-au auzit proteste din partea unor industriaşi sau bancheri occidentali, speriaţi că îşi pierd afacerile ori că Europa va intra din nou în recesiune. Această perioadă n-a durat însă, nu pentru că justeţea în sine a sancţiunilor ar fi redus la tăcere astfel de voci, ci pentru că impunerea sancţiunilor reprezintă un deznodământ al unei perioade foarte lungi de incertitudine şi nesiguranţă de sine, atât pentru liderii politici implicaţi sau afectaţi de conflictul din Ucraina, cât şi pentru cetăţenii din ţările respective.

    Cel mai evident se întâmplă în Rusia, unde a început din nou să funcţioneze vechiul „efect de cetate asediată“, cu conspiraţia occidentală care încearcă să izoleze economic Rusia, aşa după cum sistemele antirachetă americane plasate în est încearcă s-o izoleze militar. Au apărut declaraţiile tipice replierii în autarhia economică („Putem să ne producem singuri tot ce avem nevoie, chiar şi nave Mistral“, a spus faimosul Rogozin), iar ceea ce este de fapt o slăbiciune a Moscovei, incapacitatea de a se mai extrage onorabil din conflictul întreţinut de separatiştii din estul Ucrainei, a fost transformat prin efectul propagandei într-o dovadă că Vladimir Putin a avut dreptate atunci când spunea că Vestul vrea să distrugă Rusia, astfel încât poporul rus trebuie să rămână unit în jurul conducătorului său, iar manifestaţiile de masă din anii 2011-2013 contra regimului să nu se mai repete.

    Până la un anumit punct, revenirea la reflexe vechi şi liniştitoare pentru mentalul colectiv s-a petrecut şi în SUA, unde administraţia democrată, intens combătută de adversarii republicani, are satisfacţia că liderii UE, mereu taxaţi până acum drept nişte aliaţi egoişti şi fricoşi în relaţia cu Moscova, i s-au alăturat în sfârşit într-un program adevărat de sancţiuni dure, costisitoare pentru ţările lor. În plus, aşa poate fi eclipsată cumva şi lipsa de succes a SUA de a controla situaţia din alte focare de conflict (Libia, Siria, Gaza, Irak, Afganistan). Cel mai evident apar însă aceste efecte liniştitoare în Europa, unde sancţiunile contra Rusiei nu doar că spală onoarea UE, scutind-o de a părea cinică pe motiv că menţinerea afacerilor cu firmele ruseşti ar conta mai mult decât o ripostă după doborârea avionului malaezian plin cu cetăţeni comunitari, dar oferă şi o probă de coeziune a deciziilor, după ani de zile în care principalul reproş venit din toate părţile la adresa liderilor UE a fost că nu sunt în stare să ia decizii rapide împreună şi să le aplice. Iar dincolo de impactul de moment se întrezăreşte speranţa de a face ceva care să ridice moralul Europei, deteriorat de anii de criză. „O să doară un pic, dar e un avans plătit pentru viitoarea securitate a Europei, o chestiune de credibilitate a Occidentului“, a comentat un analist britanic.

    Pe de o parte, această speranţă este hrănită de uşurarea colectivă care apare automat când o primejdie exterioară uneşte o colectivitate dezbinată şi măcinată de probleme greu de rezolvat, mutând centrul de greutate de la acestea – în cazul de faţă, de la şomajul persistent, decăderea economică şi demografică a UE şi greutatea de a ieşi la liman în condiţii de austeritate fiscală. Pe de altă parte, aceeaşi speranţă este însoţită de o percepţie asemănătoare cu cea a elevului care ştie că dacă se îmbolnăveşte, capătă scutire de la şcoală: deja ţările de la periferia zonei euro au cerut CE să ia în calcul efectele sancţiunilor asupra economiilor lor atunci când va evalua capacitatea lor de a se încadra în ţintele de disciplină bugetară, într-un moment când noua preşedinţie italiană a UE deja îşi propusese să determine relaxarea ţintelor din Tratatul fiscal.

    În acelaşi timp, are loc o deplasare a temelor de discuţie de la economie spre politică, ceea ce furnizează un câmp mult mai larg de desfăşurare talentelor specifice ale politicienilor şi capacităţii opiniei publice de a-şi consuma energia cu speculaţii electorale, indignări belicoase ori pacifiste şi visuri sau coşmaruri despre viitoarea hartă geopolitică a lumii. De la articolele „pe surse“ despre negocieri secrete ale Angelei Merkel cu Vladimir Putin până la relansarea ambiţiilor de lideri regionali ale unor politicieni din ţările estice, trecând prin schimbarea mizelor electorale interne fie prin redeşteptarea cu metodă a fricilor de URSS şi de propaganda rusească, fie prin idealizarea cu metodă a Rusiei ca singura care ar ţine piept „noii ordini mondiale“ imorale şi antireligioase etc., noile evenimente creează o variaţie neaşteptată după ani întregi dominaţi de teorii despre deficite structurale sau rolul statului în economie. Iar clişeul clasic al rezolvării unei crize printr-un război nu se aplică, pentru că sancţiunile sunt în sine o alternativă la confruntarea militară, pe care în realitate nu o doreşte nimeni, în ciuda apelurilor la înarmare sau la extinderea mandatului de intervenţie pentru NATO. Nu e pace şi poate nici n-o să fie pace în Ucraina în viitorul apropiat, însă Europa se simte un pic mai bine.