BusinessMagazin

Author: adison

  • Helios Phoenix extinde parcurile industriale din Braşov şi Timişoara, vizează şi alte oraşe

     “Ca urmare a cererii chiriaşilor existenţi, Helios Phoenix a decis extinderea parcului din Timişoara cu o unitate built-to-suit de 20.000 metri pătraţi şi intenţionează să extindă şi parcul industrial din Braşov cu circa 5.000 metri pătraţi. La Timişoara, lucrările de construcţie au început deja şi vor fi finalizate în trimestrul doi 2015”, se arată într-un comunicat al Colliers International, administratorul celor două parcuri.

    Parcurile, totalizând 45.000 metri pătraţi, deţinut iniţial de GE Capital Real Estate împreună cu Helios Phoenix, a intrat anul trecut în proprietatea integrală a grupului grec Helios Phoenix, ca urmare a deciziei GE Real Estate de a se retrage din Europa de Est.

    Olympian Park Braşov are 17.880 metri pătraţi de spaţii de depozitare şi este ocupat integral încă din toamna anului 2013, printre chiriaşi numărându-se Rolem (6.000 metri pătraţi.), Terwa (3.600 metri pătraţi) şi KHD (6.000 metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tender anunţă încetarea colaborării cu Fly România, care are datorii de 400.000 euro la Ten Airways

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat marţi că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly România, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizând că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly România.

    “Fly România este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atât materiale, cât şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzând însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atât pentru noi, cât şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly România, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Tender.

    Omul de afaceri a explicat că ideea companiei a aparţinut exclusiv lui Buţu, iar firma care a operat zborurile Fly România era o firmă înfiinţată de mama acestuia.

    “Singurul acţionar în companie este Cătălin Buţu. S-a pus problema să devenim acţionari dacă lucrurile merg bine. La un moment dat, după o lună două, ne-am trezit că avem de încasat de la Fly România foarte mulţi bani. Atunci lucrurile au început să se schimbe. Am pus întrebări de ce nu achită aceste sume. I-am recomandat să-şi dea demisia de la compania mea, pentru că nu pot să fiu de acord să-şi creeze o căpuşă pe lângă Ten Airways. A plecat cu tot cu frma care opera Fly România, care nu mai are sediul la noi”, a continuat Tender.

    El a arătat că a fost de acord cu propunerea lui Buţu pentru că astfel părea că va acoperi perioadele extrasezon, când operatorii mari nu au nevoie să închirieze aeronave în sistem ACMI sau charter.

    Tender a arătat că banii trebuie să existe undeva, iar dacă se va constata că s-au făcut fraude va face plângere penală împotriva fostului angajat, actualul patron al Fly România.

    Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, compania Necessair Consulting SRL, care operează zborurile Fly România, este deţinută intergral de Cătălin Adrian Buţu.

    În urmă cu o lună şi jumătate au apărut primele probleme pentru clienţii care au cumpărat bilete şi au făcut rezervări prin intermediul Fly România, când au început să fie amânate sau chiar anulate mai multe curse către Tulcea, Timişoara sau Bergamo.

    Fly România a anunţat marţi că anularea zborurilor din ultima perioadă a fost cauzată de motive operaţionale, procesatorul blocând plăţile fără preaviz, iar pasagerii afectaţi au fost rerutaţi şi primesc banii înapoi.

    “Fly România îşi cere scuze tuturor pasagerilor care au achiziţionat bilete pentru neplăcerile aduse prin modificarea, respectiv anularea zborurilor din ultima perioadă. Compania precizează totodată că toate aceste modificări au fost cauzate de motive operaţionale, independente de voinţa companiei şi în ciuda eforturilor depuse în mod susţinut. (…) Motivul anulării curselor este de ordin operaţional, procesatorul de plăţi a blocat plăţile către Fly România, fără preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificată bazată pe gradul de încărcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operării curselor, generând o scădere imediată a încrederii pasagerilor şi respectiv a încetării vânzărilor”, se arată într-un comunicat al operatorului aerian.

    În plus, subdimensionarea bugetului de marketing şi o campanie agresivă a concurenţei au contribuit la scăderea vânzărilor.

    “Toţi pasagerii afectaţi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaţi pe zborurile Fly România disponibile sau pe zboruri operate de alte companii şi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziţionate, conform reglementărilor europene în vigoare”, potrivit sursei citate.

    Procesul de rambursare a contravalorii biletelor pentru zborurile neefectuate este în desfăşurare şi toţi pasagerii îşi vor primi banii înapoi pe măsură ce procesatorul de plăţi online ii va elibera, după verificarea prealabilă a datelor bancare ale cardurilor folosite.

    Operatorul aerian precizează că întârzierile în rambursare se datorează procedurilor diferite ale procesatorului care auditează lunar încasările.

    Pe de altă parte, zborurile Fly România Bucureşti – Antalya nu au fost întrerupte şi sunt operate în parteneriat cu Air Bucharest, în aceleaşi conditii de transport.

    “În zilele următoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii procesatorului de plăţi pentru deblocarea sumelor aferente”, se spune în comunicat.

    Numărul pasagerilor care au achiziţionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numărul celor transportaţi este de 1.290.

    Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaţi pe alte companii şi alţi 3.500 urmează să fie rambursaţi. Numărul pasagerilor Fly Romania rambursaţi total sau parţial este de 1.110.

    “Se analizează în continuare găsirea unei soluţii de transport pentru pasagerii din perioada următoare. Depunem eforturi în continuare pentru soluţionarea problemelor apărute şi ne exprimăm optimismul în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi reluarea programului normal de zboruri”, mai arată Fly România.

    Fly România a început operarea zborurilor la mijlocul lunii mai.

  • INS: Înmatriculările noi de autoturisme au crescut cu 2,8% în primul semestru

     Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 2,6% în primul semestru, la 134.378 de unităţi, iar cele pentru transportul mărfurilor au avansat cu 9,4% faţă de primele şase luni din 2013, la 41.155 de unităţi.

    Faţă de primele trei luni ale anului, în trimestrul al doilea înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 17,4%, iar cele pentru transportul mărfurilor cu 10,3%.

    În trimestrul al doilea, înmatriculările noi de mopede şi motociclete au scăzut cu 6,1%, iar cele de autoturisme au crescut cu 12,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ceea ce priveşte autobuzele şi microbuzele, înmatriculările noi au crescut cu 68,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul de lege pentru amnistierea pensionarilor vizează peste 21.000 de persoane

     Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de Lege privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, fiind stabilite debite pentru 31.118 pensionari.

    “În prezent, din datele prezentate de Casa Naţională de Pensii Publice, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 31.118 pensionari din care, pentru 9.593 pensionari, debitele au avut drept cauză culpa pensionarilor. În prezent, din datele prezentate de casele de pensii sectoriale, reiese că au fost stabilite debite în sarcina unui număr de 230 pensionari. Ţinând cont de faptul că pentru pensionarii proveniţi din anumite categorii socio-profesionale (militari, agricultori şi personalul auxiliar de pe lângă instanţele judecătoreşti) există reglementări privind scutirea de la plata unor debite, proiectul de lege are în vedere reglementarea unitară, cu privire la scutirea de la plată a debitelor generate de interpretări neunitare ale legislaţiei din domeniul asigurărilor sociale, pentru toate categoriile de pensionari”, se arată în nota de fundamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mâncaţi în oraş? 15 reguli pe care nu le ştiaţi: “Chelnerii aşteaptă un bacşiş de 20%”

    Chelnerii reprezintă imaginea unui restaurant. Dacă ceva nu merge conform planurilor, ei sunt responsabili să ofere informaţiile şi să suporte repercusiunile. Misiunea lor este să ajute, dar, câteodată, clienţii le fac job-urile mai dificile fără ca măcar să ştie. Iată câteva lucruri pe care fiecare client ar trebui să le cunoască:

    1. Locul tău nu este aleatoriu: în funcţie de rotaţiile secţiunilor între chelneri, două persoane nu pot sta la o masă de patru şi rezervările s-ar putea să vă plaseze lângă bucătărie şi nu lângă fereastră.

    2. Nu îţi întrerupe chelnerul în timpul introducerii sale: el vrea pur şi simplu să îţi ureze bun venit , să îţi spună numele său pentru referinţe viitoare şi să te întrebe dacă vrei să ştii care sunt meniurile speciale. Este nepoliticos să îl întrerupi, comanda ta de băutură poate aştepta 30 de secunde.

    3. Dacă te grăbeşti, spune-i chelnerului imediat ce ajungi în restaurant. În primul rând, dacă te grăbeşti, ar trebui să iei în considerare varianta unui restaurant tip fast food. Dacă alegi totuşi un restaurant în care se stă la mese şi te grăbeşti, dacă îţi anunţi chelnerul, el va face tot ce este posibil pentru a grăbi comanda ta în bucătărie.

    4. Spune-i un chelner că eşti pregătit să comanzi, doar atunci când chiar eşti pregătit. Economiseşti astfel din timpul pe care l-ar petrece stâng lângă tine în timp ce încă te gândeşti.

    5. Dacă vrei condimente suplimentare, comandă-le odată cu felul de mâncare. În acest mod, economiseşti din timpul chelnerului care ar face un drum suplimentar pentru aceste condimente.

    6. Uită-te la chelnerul tău în timp ce comanzi. Aceasta este nu doar o formă de respect, dar îl face să înţeleagă mai bine comanda într-un restaurant aglomerat.

    7. Permite-i partenerului de masă să comande pentru el. Astfel, el poate oferi răspunsul la întrebări suplimentare precum “Cum aţi prefera să fie gătită carnea?” sau “Aţi vrea şi cartofi prăjiţi împreună cu salata?”

    8. Chelnerii nu pot să citească gândurile. Comunicaţi nelămuririle chelnerului şi nu vă aşteptaţi ca el sau ea să vă înţeleagă subtilităţile. Spuneţi-i despre alergiile voastre, condimentele ce nu vă plac sau dezamăgirea vizavi de serviciul oferit astfel încât să vă ofere soluţii.

    9. Înţelegeţi că nu chelnerii sunt cei care vă pregătesc băuturile sau mâncarea. Membrii restaurantului lucrează în echipă, dar, din păcate, chelenerul face faţă tuturor greşelilor. Când vă plângeţi despre durata aducerii băuturilor, ar trebui să luaţi în calcul faptul că poate şi chelnerii stau la bar aşteptându-le la fel de nerăbdători precum voi.

    10. Ţineţi cont de durata preparării felului comandat. Dacă cereţi o friptură bine făcută şi un mojito, ar trebui să conştientizaţi că va dura mult mai mult decât o porţie de cartofi prăjiţi şi o bere.

    11. Nu vă pocniţi degetele, nu atingeţi chelnerul şi nu fluieraţi când vreţi ceva. Dovezi în plus ale lipsei de respect faţă de un job care oricum nu este glorificat, îl vor pune pe chelner într-o situaţie stânjenitoare.

    12. Nu îl întrerupeţi pe chelner în timp ce serveşte la o altă masă. Astfel, îl veţi jigni nu doar pe el, dar şi pe ceilalţi clienţi.

    13. Nu permiteţi copiilor cu care aţi venit să alerge pe lângă mese. Chiar dacă vi se pare drăguţ, s-ar putea să lovească chelneri care aduc platouri grele şi fierbinţi, iar o coliziune ar putea fi periculoasă.

    14. Majoritatea chelnerilor primesc un salariu mic, veniturile suplimentare fiind aduse de bacşişuri. Doar un procent din bacşiş este alocat chelnerilor, restul merge către ceilalţi membri ai echipei. Chiar dacă bacşişurile nu sunt obligatorii, este indicat să lăsaţi unul, în cazul în care servirea nu a fost proastă. Chelnerii apreciază bacşişurile de 20% din comandă şi aşteaptă cel puţin 15%. 

    15. Jobul de chelner nu este întotdeauna cariera lui. Mulţi dintre clienţi îi tratează de sus pe cei care îi servesc, dar uită că acesta s-ar putea să fie un job temporar, între alte locuri de muncă sau care îi permită să se întreţină pe perioada studiilor.

    Sursa: Elite Daily
     

  • A renunţat la România şi a plecat să trăiască în cea mai fericită ţară din lume: “MOR DE CIUDĂ că nu pot munci acasă”

    Un tânăr inginer care lucrează în Danemarca răspunde cu propria sa poveste la întrebarea „De ce pleacă românii din România?“.

    “După ani petrecuţi în jurul lumii, lucrând şi vizitând SUA, Mexic, Jamaica, Spania, Olanda, Irlanda, Singapore, Vietnam, Tailanda, Indonezia, Italia, aveam o dorinţă nebună să mă întorc în ţară, să lucrez pentru o companie locală, să creştem împreună şi să facem ceva cu şi pentru români. Am găsit un sistem neschimbat. Greu de digerat. Clasa politică mă dezgustă.“ Mărturia lui Florian Ioniţă, în prezent SAP P3M Project Manager la Maersk, în Danemarca, este reprezentativă pentru cei mai mulţi tineri profesionişti români care aleg să părăsească România.

    Povestea lui Florian Ioniţă (pe care o vom prezenta ca atare) începe în anul 2006, când, după trei ani de lucru în Centrala Nucleară de la Cernavodă (în timpul facultăţii a început să lucreze pentru a se echilibra financiar şi a început ca turnover technician, lucrând pe documentaţie tehnică, iar în ultimele şase luni acolo a coordonat o echipă de 26 de persoane care a executat o lucrare de construcţie), a ieşit într-o seară la o bere cu şeful său, Ian Horne, un canadian: „Era iarnă, frig şi întuneric, dar a fost o seară care mi-a marcat viaţa.

    După ce a aflat povestea mea de până atunci şi a văzut determinarea mea de a lucra fără să-mi termin studiile 12 h/zi, dar mai ales ştiindu-mă foarte bine, mi-a spus: «Să faci orice sacrificiu să-ţi termini facultatea şi să fii inginer. Fără studii, cât mai multe şi cât mai înalte, anii ce vor urma vor fi cumpliţi. Apoi, trebuie să mergi cel puţin 5 ani în jurul lumii să lucrezi, să înveţi 2-3 companii mari şi să ştii cel puţin 2-3 limbi internaţionale, urmând ca singur să decizi când vrei să te întorci în România să creşti împreună cu o companie local㻓.

    Ioniţă nu a înţeles pe loc sensul cuvântului „cumplit“, dar spune că i-a urmat întocmai sfatul dat fiind că Horne a stat 26 de ani în România şi a lucrat la construcţia ambelor reactoare ale centralei. În vara lui 2006, a decis să plece pe un vas de croazieră în Bahamas, unde a lucrat ca ajutor de licitator şi şi-a perfecţionat engleza, stilul vestimentar, abilităţile de vânzare şi nu numai: „Am mai învăţat cum arată civilizaţia, curăţenia, ordinea, serviciile de calitate, puterea banului câştigat cinstit şi valoarea lui când îl ai, relaxarea oamenilor şi calmul lor, ce înseamnă să fii îmbrăcat elegant, perfect asortat, cum şi când zâmbeşti, cum şi când râzi, ce înseamnă să utilizezi decent o piscină, un bar de plajă, să stai la rând“. După Bahamas, a revenit în România şi a terminat facultatea (inginerie mecanică): „Studiile sunt totul.

    După facultate am făcut IFR şi master pe inginerie economică şi management la Politehnică“. După încheierea lucrărilor la centrală şi terminarea studiilor, a aplicat pe internet la diverse joburi şi şi-a început cariera internaţională; experienţa de pe vas l-a ajutat la interviurile de angajare, mai ales la întrebările legate de răul de mare şi de cursurile de lucru offshore, iar experienţa de la centrală l-a ajutat să primească jobul: „Lumea offshore este închisă, pătrund cei mai norocoşi (a nu se înţelege cei mai bine pregătiţi sau relaţii sau alte prostii). Am pătruns datorită experienţei offshore pe vasul de croazieră, a englezei şi a spaniolei bune, a tinereţii, a facultăţii de inginer mecanic şi a curajului“. Primul contract cu lumea offshore a fost în Singapore, pentru italienii de la Eni/Saipem.

  • UE analizează posibilitatea desfiinţării troicii care supraveghează reformele din Grecia

    Discuţiile, aflate în stadiu incipient, se vor intensifica în condiţiile în care autorităţile elene şi susţinătorii financiari din zona euro pregătesc un nou parcurs pentru Grecia, al cărei program de sprijin financiar urmează să se încheie în acest an.

    Desfiinţarea troicii, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi ai FMI, ar putea fi elementul central al noului plan pentru Grecia.

    După ce Irlanda şi Portugalia au încheiat programele de salvare în acest an, inspectorii UE şi ai FMI mai sunt activi doar în Grecia şi Cipru, iar numeroşi analişti au anticipat că Atena va solicia în continuare sprijin financiar.

    Trecerea la un sistem de reforme contra unui program de relaxare a datoriilor, cu supraveghere mai puţin strictă, ar putea tempera nemulţumirea populaţiei şi ar favoriza guvernul în detrimentrul partidului de opoziţie de extremă-dreapta Syriza, care conduce în sondaje şi care a promis să renunţe la acordul internaţional de susţinere financiară.

    Alegerile generale din Grecia ar putea avea loc cel mai devreme anul viitor, iar un guvern condus de Syriza ar da bătăi de cap zonei euro.

    Potrivit celei mai recente variante luate în calcul, troica ar putea fi înlocuită de un grup special de lucru din partea Comisiei Europene, care să efectueze inspecţii bianuale, în loc de o dată la trei luni, cu condiţia ca Grecia să nu solicite noi fonduri.

    În schimb, guvernanţii ar trebui să se angajeze la un plan de reformă pe şase ani, în schimbul căruia Grecia ar beneficia de extinderea termenelor de rambursare a datoriilor, în loc de noi împrumuturi.

    Totodată, Grecia ar putea beneficia de o linie de credit preventivă, iar dacă aceasta ar fi accesată, atunci ar fi reluată supravegherea strictă, a spus un al doilea oficial european.

    Între timp, FMI ar continua propriul program de susţinere a Greciei până în 2016, continuând să supravegheze activitatea guvernului.

    Desfiinţarea troicii ar marca sfârşitul modelului de aplicare a reformelor economice cu mână de fier, criticat în Grecia şi Parlamentul European.

    Evaluarea parcursului programului de salvare de către troică va începe cu discuţii la Paris, în septembrie, după ce autorităţile de la Atena au argumentat că verificările de lungă durată în capitala elenă au afectat moralul în ţară.

    Esenţial este faptul că noul program ar fi unul de creştere şi creare de locuri de muncă, în loc de un plan concentrat pe economii bugetare, şi va fi redactat mai întâi de autorităţile elene.

  • România devine ţara casierelor, după ce angajaţii din industrie sunt daţi afară unul după celălalt

    MARII ANGAJATORI S-AU MICŞORAT, IAR PĂTURA DE COMPANII CARE A FĂCUT ANGAJĂRI MASIVE S-A SUBŢIAT CONSIDERABIL ÎN CRIZĂ. Business Magazin a pus în oglindă zece mari angajatori care au făcut cele mai multe recrutări şi zece care au restructurat personal masiv în perioada 2008 – 2013, iar rezultatele arată că, deşi economia pare că şi-a mai revenit în statistici, s-au făcut concedieri cu volume mai mari prin comparaţie cu recrutările.

    În total, topul celor mai mari zece angajatori care au făcut concedieri au cu 55.000 de angajaţi mai puţini faţă de 2008, în timp ce efectivele de personal al celor zece companii care au făcut cele mai multe angajări în criză au crescut cu 36.000 de oameni în ultimii cinci ani.

    Compania din care s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă în criză este producătorul de petrol şi gaze OMV Petrom, care este de altfel şi cel mai mare angajator privat din economie. Aflată într-un amplu proces de restructurare încă de la privatizare, Petrom a raportat anul trecut 10.800 de salariaţi în minus faţă de anul 2008, rămânând cu circa 19.000 de salariaţi. Remarcabil  este însă că 2013 a fost anul în care compania a raportat un profit record de peste un miliard de euro, raportat la afaceri de 5,4 miliarde de euro.

    Pe locul doi în topul restructurărilor se află Poşta Română, compania de stat care este totodată şi cel mai mare angajator din economie şi care şi-a redus efectivul de personal cu peste 6.700 de oameni din 2008 până în prezent.

    ”Procesul de restructurare a avut ca obiectiv, pe termen scurt, restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. Asta, pentru a asigura premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. |n cadrul procesului de restructurare a companiei au fost disponibilizaţi 3.650 de angajaţi (în 2013 – n.red.)„, au motivat, prin e-mail, reprezentanţii departamentului de analiză şi comunicare din cadrul Poştei Române nevoia de restructurare din companie. Angajaţii concediaţi au primit plăţi compensatorii în funcţie de vechimea în companie, astfel că aceştia beneficiază în prezent de indemnizaţie de şomaj, dar şi de un ”venit de completare„, calculat ca diferenţă între salariul din ultima lună al angajatului concediat şi valoarea indemnizaţiei de şomaj. Numai anul trecut, din bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost alocate 7,4 milioane lei pentru plăţile corespunzătoare personalului disponibilizat de la Poştă.

    CONCEDIEREA ANGAJAŢILOR DE LA POŞTĂ, ÎN CONDIŢIILE ÎN CARE DOTAREA ŞI VOLUMUL DE MUNCĂ RĂMÂN NESCHIMBATE, CONDUCE LA SITUAŢII PE CARE LE OBSERVĂM CU TOŢII CA CETĂŢENI CARE UTILIZEAZĂ SERVICIILE RESPECTIVE: ANGAJAŢI SUPRAAGLOMERAŢI ŞI DEMOTIVAŢI, COZI MARI ŞI SERVICII NEPERFORMANTE“, este de părere Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale Cartel Alfa, care motivează că încheierea de contracte păguboase sub conducerea unor manageri numiţi politic şi lipsa unei strategii eficiente au condus Poşta Română spre pierderi.
    O altă companie privată care a ieşit în evidenţă printr-un număr mare de restructurări în ultimii ani este furnizorul de transport şi procesare a numerarului G4S Cash Solutions, parte a grupului de servicii de securitate G4S, care a renunţat, din 2008 până anul trecut, la aproape 2.500 de angajaţi (adică la peste 40% din totalul personalului).

    ”Motivul principal pentru care a fost necesară restructurarea G4S Cash Solutions a fost clar intrarea în perioada de criză şi îngheţarea sau chiar diminuarea bugetelor de cheltuieli ale companiilor cu care colaboram. Prima restructurare masivă a fost în 2010, în urma pierderii unui client important care, din lipsă de bani, a renunţat să mai plătească facturile, noi după 6 luni am hotărât să suspendăm contractul, iar clientul a internalizat activitatea chiar dacă nu mai respecta condiţiile prevăzute de lege pentru procesarea şi transportul valorilor. A doua restructurare a venit din necesitatea de a ne optimiza şi a rezista în piaţă„, a explicat Octavian Călin Mârza, chief operating officer în cadrul G4S România. El a mai spus că unul dintre costurile importante, care nu pot fi ţinute sub control de companie, este combustibilul folosit pentru activitatea de transport valori şi de aceea, pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare, a fost nevoie de o creştere a productivităţii şi de a reduce numărul de salariaţi. Spre deosebire de pachetul generos de la Poştă (unde a existat contract colectiv de muncă), angajaţii concediaţi de G4S au beneficiat de contravaloarea perioadei legale de preaviz, deşi nu au mai fost chemaţi la muncă, de plata zilelor de concediu neefectuat şi de câte un salariu compensatoriu.

  • Preşedintele CJ Bacău, Dragoş Benea, audiat la DNA

    Benea nu a făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    La 17 iulie, anchetatorii au făcut percheziţii la 28 de adrese din judeţul Bacău, inclusiv la trei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în perioada 2005-2012, potrivit DNA.

    Descinderile au vizat şi sediul Consiliului Judeţean Bacău, precum şi locuinţa preşedintelui CJ, Adrian Dragoş Benea, şi pe cele ale altor angajaţi ai instituţiei.

    În urma percheziţiilor, au fost ridicate documente care au legătură cu ancheta desfăşurată în acest caz.

    Reprezentanţii DNA au precizat că, în acest dosar, au început urmărirea penală in rem, pentru fapte de corupţie

    Consiliul Judeţean Bacău este condus, din 2004, de Dragoş Adrian Benea, lider al filialei judeţene a PSD, şi de vicepreşedinţii Ionel Floroiu, care este şi vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, şi Claudiu Constantin Năstasă (PNL).

    Percheziţiile la sediul Consiliului Judeţean Bacău au avut loc la trei săptămâni de la descinderile făcute de procurorii DNA la Primăria Bacău. În urma acelor descinderi, primarul Romeo Stavarache a fost reţinut de procurorii DNA, în 26 iunie, iar în aceeaşi zi Curtea de Apel Bacău a decis să fie cercetat sub control judiciar. De asemenea, instanţa a dispus ca oamenii de afaceri Liviu Cenuşă şi Liviu Goian, vizaţi în acelaşi dosar, să fie cercetaţi tot sub control judiciar.

  • Mega Image preia lanţul local Angst, cu excepţia a două magazine

     “Această preluare se încadrează în strategia de dezvoltare Mega Image prin magazine care au o poziţionare foarte bună în zona urbană. Cele douăzeci de magazine Angst vor consolida reţeaua noastră de magazine. În acelaşi timp, preluarea ne va aduce noi oportunităţi de vânzări şi sinergii de achiziţii”, a declarat Xavier Piesvaux, director general al Mega Image România.

    Acordul survine la doar trei luni de când grupul Angst a decis să iasă de sub franciza Carrefour, pentru a se concentra pe domeniului propriu de expertiză, producţia de carne procesată.

    “Un alt aspect important al acestui proces de preluare este consolidarea colaborării între Mega Image şi brandul Angst, prin îmbinarea tradiţiei şi expertizei într-o ofertă care va răspunde celor mai exigente si noi cerinţe ale consumatorilor privind alimentaţia sănătoasă”, afirmă Sorin Minea, preşedintele Angst, citat în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro