“Perspectiva economică pe termen lung a Franţei este afectată de mai multe dificultăţi structurale, incluzând pierderea graduală şi susţinută de competitivitate, dar şi rigiditatea pieţei muncii, precum şi a celei de bunuri şi servicii”, potrivit unui comunicat Moody’s. Agenţia de rating şi-a exprimat îngrijorarea şi în privinţa perspectivei fiscale nesigure a Franţei. De asemenea, rezistenţa Franţei la viitoare şocuri din zona euro devine mai greu de anticipat, arată analiştii. Perspectiva ratingului suveran al Franţei rămâne negativă. Retrogradarea din partea Moody’s urmează unei decizii similare a Standard & Poor’s în ianuarie şi creşte presiunea asupra preşedintelui, Francois Hollande, pentru identificarea de căi de a susţin creştera economică.
Author: adison
-
BLACK FRIDAY şi în turism: Reduceri de până la 40%, pe 23 noiembrie
Campania “BLACK FRIDAY Mareea” oferă reduceri de până la 40% la toate destinaţiile sezonului estival 2013, indiferent de lunile în care turiştii îşi aleg sejururile dorite. Totodată, reducerile sunt valabile şi pentru oferte în orice perioadă în staţiunile montane din ţară, dar şi pentru destinaţii din străinătate. “Turiştii vor avea posibilitatea de a-şi alege online vacanţa la munte, în străinătate, sau cea de vară, cu reduceri în destinaţii precum litoralul romanesc, Grecia sau Bulgaria. Reducerile aplicate la pachetele de vacanţă sunt mai mari comparativ cu ofertele obisnuite de sezonalitate de tip Early Booking”, a declarat într-un comunicat Marius Usturoiu, proprietarul Mareea. Pachetele turistice pot fi achiziţionate atât online, cât şi din agenţii.
-
Ponta solicită prezenţa miniştrilor în Parlament, premierul insistând pentru un buget corect din partea UE
“Anul 2014 este un orizont mult peste disputele actuale de campanie electorală, dar cred că ce se întâmplă după 2014 şi până în 2020, atât cu fondurile pe care le vom primi pentru politica agricolă comună, cât şi cele pentru coeziune influenţează viaţa fiecărui cetăţean român (…) Vreau să amintiţi de fiecare dată că România a cerut mai mult chiar decât a fost trecut în propunerea Comisiei Europene, dar propunerea, susţinută şi de Parlamentul European, este una corectă”, a spus Ponta miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului. El a reluat ideea că, în 2014, dată de la care este calculat bugetul din partea UE, preşedintele Traian Băsescu se va afla la pensie. Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au decis, luni seară, convocarea şedinţei de plen reunit, marţi, la ora 13 pentru mesajul adresat de prim-ministrul Victor Ponta pe tema poziţiei României în privinţa bugetului UE 2014-2020, iar deputaţii vor dezbate în plen cazul Trăşculescu la ora 12.
-
Ponta: Gradul de absorbţie a fondurilor europene de coeziune a ajuns la 20%
El a cerut miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului, să prezinte public “aceste cifre reale”, arătând că în dezbaterile televizate ar fi prezentate date inexacte, cu un grad de absorbţie de numai 10%. “La politica de coeziune, din cele 19 miliarde afectate României pentru perioada 2007-2013, plus regula n+2, au intrat – şi mi-a confirmat-o chiar domnul Gherghina (secretar de stat în Ministerul Finanţelor-n.r.) – au intrat 4 miliarde. Patru din nouăsprezece nu ies 10% pe nicio matematică, patru din nouăsprezece înseamnă 20%. E puţin, e foarte puţin, dar vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10% şi atunci nu mai trebuie să primească nimic. Nu, are 20%! La momentul preluării guvernării, avea într-adevăr sub 10%, însă pe baza a ceea ce am reuşit în această toamnă, şi anume acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea acelor neregularităţi constatate în perioada 2009-2011, la sfîrşitul acestui an putem reîncepe trimiterea de cereri de decontare pentru POSDRU, pentru Dezvoltare Regională şi pentru Mediu”, a afirmat Ponta.
-
CONFLICTUL DIN FÂŞIA GAZA: Israelul suspendă provizoriu orice proiect de ofensivă terestră
“Ei au discutat totodată despre situaţia (eforturilor) diplomatice şi a operaţiunii militare” israeliene în Fâşia Gaza “Pilon de Apărare”, a declarat acest oficial care a solicitat protecţia anonimatului. Acest anunţ intervine în contextul în care ONU, Egiptul şi Washingtonul îşi intensifică eforturile în vederea unei împiedicări a unei escaladări majore în regiune, care este pe cale să explodeze. Peste 100 de palestinieni au fost ucişi începând de miercuri, când armata israeliană a lansat operaţiunea “Pilon de Apărare” împotriva unor grupări armate din Fâşia Gaza. La Cairo, secretarul general al ONU Ban Ki-moon, care este aşteptat marţi şi în Israel, a îndemnat toate părţile aflate în conflict în Fâşia Gaza să “înceteze focul imediat”.
-
Cel mai bun an de la Revoluţie încoace pentru unităţile de producere a energiei
“Din 1990 şi până în anii 2000 s-a făcut Unitatea 1 de la Cernavodă. Apoi au mai trecut zece ani pentru ca o altă unitate să fie pusă în funcţiune, iar alături de ea şi alte câteva unităţi de producere a energiei electrice, dar mici. Este o diferenţă imensă faţă de anii dinainte de ’89”, spune Răzvan Nicolescu, director de afaceri publice şi reglementare în cadrul OMV Petrom.
Această diferenţă imensă de ritm se vede şi în vârsta parcului de producere a energiei electrice din România. Potrivit Strategiei energetice 2011-2035, o strategie care încă este în faza de proiect, pe plan local sunt circa 18.000 MW de capacitate instalată. Unităţile sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi cererea locală, dar acesta este de fapt un confort fals pentru că circa 80% dintre termocentrale au fost instalate în perioada 1970-1980, având în prezent durata de viaţă depăşită. Tot aşa, aproape o treime dintre hidrocentrale sunt nişte bătrâne doamne care ar trebui să iasă la pensie. Problema este că în ciuda acestei situaţii, sistemul energetic a fost sistematic neglijat în ultimii 20 de ani, aşa că pentru următorii 20 de ani România are în faţă o notă de plată uriaşă, de 40 de miliarde de euro, pentru a înlocui mai bine de jumătate din sistemul energetic. “Din strategia noastră, România are nevoie de circa 1-2 miliarde de euro pe an numai pentru sectorul energetic şi între 3 şi 4 miliarde de euro pe an dacă intră aici şi investiţiile necesare în sectorul de petrol şi gaze”, a explicat reprezentantul Petrom. Alternativa? Importuri, în creştere înceată, dar sigură, de energie electrică. Anul acesta a adus însă o rază de lumină în acest scenariu deloc îmbucurător pentru o ţară oricum dependentă în proporţie de 30% de gaze ruseşti şi de 60% de petrol de peste graniţe, 2012 fiind cel mai bun an de la Revoluţie încoace în ceea ce priveşte capacităţile noi instalate.
De la începutul lunii august Petrom, cea mai mare companie din România, a pus în funcţiune o centrală pe gaze care de una singură ar putea alimenta cu energie întreg Bucureştiul. Centrala de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, a costat 530 de milioane de euro şi este prima termocentrală nouă făcută în România în ultimii 22 de ani. Cert este că Petrom a avut un as semnificativ în mână dat chiar de statul român. Din toamna acestui an, prin ordonanţă de urgenţă, compania a fost scutită de la formarea coşului de gaze, în care intră şi importurile scumpe din Rusia, pentru cantităţile pe care le arde în centrala de la Brazi. În acest fel, costurile Petrom sunt mai mici faţă de orice altă companie care de mâine s-ar apuca să facă o centrală nouă pe gaze, dar care nu ar beneficia de această facilitate acordată exclusiv producătorilor de gaze naturale. În România, marii producători de gaze sunt Petrom şi Romgaz. Pe o piaţă în care tot sunt fluturate concepte precum concurenţă, transparenţă, preţuri aliniate la cele din UE, dereglementare, această facilitate importantă acordată cu dedicaţie către Petrom şi Romgaz nu este o deviere tocmai de la aceste principii mult trâmbiţate?
“Petrom îşi asumă riscuri şi investiţii majore în producţia de hidrocarburi. Imaginaţi-vă că suntem un producător de mere. De ce aş fi eu, ca producător de mere, obligat să ronţăi mere ruseşti când eu le am pe ale mele?!”, spune Nicolescu. Problema este că centrala de la Brazi scoate din producţia Petrom 800 de milioane de metri cubi de gaze ieftine, lucru care ar putea duce la o creştere a importurilor din Rusia care în acest moment au un preţ de trei ori mai mare faţă de cele extrase local. Practic, în timp ce Petrom va “ronţăi” propriile “mere”, România ar putea aduce gaze mai scumpe pentru a acoperi cererea internă. Revenind totuşi la noile unităţi de producţie a energiei, dincolo de centrala Petrom, o altă realizare a acestui an va fi finalizarea parcului eolian de 1,1 miliarde de euro al cehilor de la CEZ.
-
Lecţii de manual aplicate în business cu maşini – studiu de caz Autonom
“Cum să livrezi fericirea”, “Client pe viaţă”, “Cine mi-a mutat brânza” sunt câteva dintre cărţile după care Dan Ştefan, unul dintre directori executivi ai Autonom-Rent-a-Car, nu numai că se ghidează în propria activitate, dar care alcătuiesc şi lista de lecturi obligatorii a angajaţilor, evaluaţi periodic, ca la şcoală. Iar o discuţie cu el este ca o lecţie de management – presărată atât cu exemple teoretice din cărţi şi articole de specialitate, dar şi cu unele concrete din afacerea de închiriat maşini pornită alături de fratele lui, Marius Ştefan, în 2005.
“Cartea este totul”, spune Ştefan, care a avut şansa să trăiască printre volume de calitate datorită mamei sale, singurul anticar din Piatra Neamţ în perioada copilăriei. Ideea de profesor se conturează înainte de începerea discuţiei datorită unei poziţii atipice de lucru la calculator: în picioare, la un birou înălţat care nu are scaun. Iar aceasta este doar una dintre alegerile contra curentului care îi stau în fire, printre care se mai află şi renunţarea la televizor sau la fatalismul majorităţii. În ce priveşte previziunile catastrofice legate de criză, “Sitting is killing you” (Statul pe scaun te omoară), spune Dan Ştefan, referindu-se nu doar la sedentarism, ci şi la faptul că “astfel ai o postură aparte, dar eşti şi mai activ, mai energic”. Iar energia îi caracterizează întreaga activitate. După trei ani de ASE, unde a studiat relaţii internaţionale, şi un prim job în vânzări de publicitate pentru un cotidian, care îi aducea bani, dar nu şi satisfacţie profesională, a simţit că nu este suficient de pregătit. Iar acest fapt i-a fost confirmat de experienţa primului master în străinătate, cel de economie internaţională la Universitatea Orléans din Franţa: “Se presupunea că am trei ani de facultate economică în spate, dar am văzut că nu ştiam nici 5% din ce se cere acolo”.
După cel de al doilea master, în business internaţional la Universitatea Sorbona din Paris, a intrat în circuitul pieţei forţei de muncă franceze, pe care îl caracterizează drept “foarte complicat pentru orice job”. Totuşi, “firmele îi apreciau pe străini pentru că sunt mult mai motivaţi”. Primul loc de muncă acolo a fost în cadrul unei firme de consultanţă specializate în reducere de costuri. După şapte ani în Franţa, a ales să plece cu doar trei săptămâni înainte să primească un permis de muncă pe zece ani; mediul corporatist francez nu era cel ideal pentru el din cauza dezvoltării previzibile: “Cu cât mai mare este o organizaţie, cu atât este mai multă politică internă şi timp petrecut în şedinţe care nu au nicio legătură cu afacerea”. În anii petrecuţi în Franţa nu a rupt legătura cu ţara şi tot ce a câştigat acolo a fost investit în proiectele din România. Iar cel care a căpătat amploare a fost unul în care s-a implicat “mai în joacă” – “rent a car” în Piatra Neamţ – care a fost şi pretextul întoarcerii în ţară în 2006. Ideea afacerii îi venise fratelui lui, Marius Ştefan, care s-a întors şi el în ţară după experienţa unui MBA în America. Fraţii au considerat că terenul imprevizibil din România, unde “puţine pieţe sunt mature şi mai sunt multe de făcut”, este mai potrivit decât în ţările “aşezate”, unde capitalul dictează pentru dezvoltarea unui business scalabil, cum este cel al închirierii de autoturisme.
Acum îşi au biroul în nordul Bucureştiului, în apropiere de aeroportul Băneasa, locul unuia dintre cele 36 sedii Autonom, o afacere cu venituri de 5,5 milioane de euro în 2011, cifră care s-ar asorta mai degrabă cu o clădire de birouri gen “turn de sticlă” şi cu o parcare modernă, dar, ca o nouă contrazicere a tendinţelor corporatiste, arată ca o casă primitoare din provincie, cu un etaj şi cu mochetă. Iar autoturismele sunt aliniate pe un spaţiu neasfaltat care seamănă mai degrabă cu o curte. Aici stau deopotrivă şi maşini de zeci de mii de euro – Audi A7 sau VW Touareg de peste 60.000 de euro – dar mai ales Dacii sau Skode deoarece “ne ferim în general de maşini foarte scumpe, preţul mediu de achiziţie din flotă fiind sub 10.000 euro plus TVA”. Împărţirea se reflectă de altfel în întreaga flotă ajunsă la 1.400 de maşini, dar şi în profilul clientului persoană fizică: “Clienţii sunt reprezentativi pentru societatea românească, extrem de polarizată, fără o clasă medie, aspect care poate fi observat şi prin vânzările de maşini. BMW vinde aici mai mult decât alte mărci de volum de la nivel mondial”.
-
Insulele private ale miliardarilor – GALERIE FOTO
Moştenitoarea concernului L’Oreal, Liliane Bettencourt, de pildă, a ţinut prima pagină a ziarelor după ce şi-a vândut propria insulă din Seychelles pentru 60 de milioane de dolari. Iar co-fondatorul Oracle, Larry Ellison, a plătit o jumătate de miliard de dolari pentru una dintre cele mai mari insule din Hawaii. Iată care sunt miliardarii ce deţin unele dintre cele mai scumpe insule din lume.
-
BNR a împrumutat 17 bănci cu 6 miliarde lei. Cererea a ajuns la un nou record
Dealerii spun că cererea ridicată a fost generată de deficitul de lei din piaţă, în urma vânzărilor indirecte realizate de banca centrală, dar şi de faptul că BNR a eliminat restricţia privind numărul de emisiuni de titluri acceptat în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. Anterior, o bancă putea aduce în garanţie la o licitaţie repo titluri de stat cel mult cinci emisiuni diferite. Când suma de la licitaţia repo este limitată, banii sunt acordaţi pro-rata, în funcţie de un indice rezultat în urma împărţirii sumelor subscrise şi a valorii prezentate de banca centrală. Astfel, atunci când BNR anunţă un plafon, băncile licitează valori mai ridicate pentru a se asigura că primesc cât mai mult din sumele vizate.
-
Ponta: POSDRU va fi deblocat în această săptămână
“Am informat colegii din USL, alături de miniştrii de resort, despre faptul că Guvernul actual, în cele şase luni de activitate, a reuşit să îndrepte foarte multe din deficienţele produse de vechile guvernări în perioada 2009-2011, astfel încât Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial pe Mediu au fost deblocate prin aplicarea unor corecţii financiare mai mici decât se solicitase iniţial. De asemenea, POSDRU în această săptămână va fi deblocat, vor reîncepe transmiterile de cereri de decontare către Comisia Europeană”, a anunţat Ponta. El a precizat că vor rămâne în suspensie, pentru sfârşitul anului şi începutul anului viitor, deblocarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii şi Programului Operaţional Sectorial de Transporturi.