BusinessMagazin

Author: adison

  • Ce ar trebui să urmeze după Black Friday

    Vânzările merită de altfel tot efortul. Black Friday a însemnat anul trecut în State venituri record de 11,4 miliarde de dolari (8,5 miliarde de euro) într-o singură zi, în timp ce întreg weekendul a adus comercianţilor americani încasări totale de 52,5 de miliarde de dolari (puţin peste 39 de miliarde de euro). În România este însă destul de greu de cuantificat cât de mari au fost încasările, mai ales în lipsa unei organizări riguroase a evenimentului. Dar cifrele răzleţe comunicate de câţiva dintre comercianţii care au avut reduceri de Black Friday oferă cât de cât o dimensiune.

    În 2011 startul l-a dat eMAG care a anunţat reducerile de până la 60% pentru anumite produse din ofertă şi 10% pentru restul, urmat de Flanco, singurul lanţ de electroretail care a derulat campania şi în întreaga reţea de magazine. Iniţiativa celor doi retaileri a fost însă urmată de anunţuri din partea mai multor magazine online cu privire la promoţiile pregătite pentru Black Friday. Reduceri au fost promovate de site-uri precum PCGarage, evoMAG sau Koyos, dar şi de Domo. În magazinele Altex au intrat în cele trei zile peste un milion de cumpărători care au generat vânzări duble faţă de sfârşitul de săptămână precedent.

    Bilanţul Black Friday a fost în mai toate cazurile peste aşteptări. eMAG, de pildă, a avut de 14 ori mai multe comenzi decât într-o zi obişnuită de vineri şi a vândut în total peste 100.000 de produse în valoare de opt milioane de euro. La Flanco, încasările din întreg weekendul au fost de aproape şapte milioane de euro, de cinci ori mai mari decât în mod normal şi cât într-o lună întreagă de februarie sau iunie, când, în genere, vânzările sunt mai scăzute. Domo a avut în acelaşi interval vânzări duble faţă de un sfârşit de săptămână oarecare, evoMAG a consemnat în ziua de vineri venituri de un sfert de milion de euro, iar la Koyos vânzările dintr-o singură zi au fost echivalente cu cele înregistrate în mod normal în două săptămâni, după spusele Danei Iorga, directorul general al magazinului.

  • Dosarul Black Friday – Istoria şi isteria unei sărbători comerciale

    Imbrăcată în negru din cap până în picioare, o femeie de origine hispanică, în vârstă de 38 de ani, se înghe-suie să ajungă la raftul cu console de jocuri Xbox. Pentru că nu reuşeşte, scoate din poşetă un spray paralizant şi începe să-l folosească, croindu-şi astfel loc prin mulţime, pune mâna pe obiectul dorit şi se strecoară apoi spre casele de marcat, lăsând în urmă cumpărători trântiţi la pământ şi călcaţi în picioare în îmbulzeala creată. S-a întâmplat undeva în Los Angeles, într-un magazin Walmart, chiar în seara de dinaintea Black Friday.

    Ce spun criticii Black Friday

    Ce ar trebui să urmeze după Black Friday

    De unde vine numele “Black Friday”

    Black Friday şi la cărţi

    Black Friday, ediţia a doua. Comercianţii vor să depăşească recordul de anul trecut

    Goana după reducerile consistente practicate de comercianţi cu ocazia zilei care deschide în mod tradiţional sezonul cumpărăturilor de iarnă a făcut în acest caz douăzeci de victime cu răni uşoare, cumpărători dispuşi să facă orice pentru a nu pierde ultimul produs cu reducere din raft.

    Conceptul Black Friday a început să prindă contur la noi abia de anul trecut, deşi există într-o formă sau alta în SUA încă din anii ’30, fiind clar definit câteva decenii mai târziu. S-a numit aşa în primă fază din cauza traficului şi al dezorganizării de pe străzi de după Ziua Recunoştinţei, dar explicaţia modernă este cu totul alta. Ultima zi de vineri a lunii noiembrie, în care majoritatea lanţurilor mari de magazine din SUA se deschid de la miezul nopţii sau de la primele ore ale dimineţii, atrăgând clienţii cu reduceri chiar şi de 80% la unele produse, marchează practic în bilanţuri trecerea de la culoarea roşie echivalentă pierderilor aduse de o perioadă destul de lentă pentru vânzări la profituri ilustrate cu cerneală neagră.

  • 10 mil. euro pentru Agricola din exporturi de carne, în primele 10 luni din 2012

    Producţia de carne de pasăre în 2012 este cu cinci procente mai mare şi, prin urmare, şi valoarea absolută a cantităţilor exportate, în acest an, este mai mare decât în primele 10 luni ale anului trecut. Valoric, Agricola a încasat cu 3% mai multă valută decât în 2011 din carnea de pasăre.
    Pieptul de pui şi puiul grill Agricola au, fiecare, o pondere de 40% din totalul exporturilor companiei în 2012, care au ca destinaţii – în ordinea valorică descrescătoare – următoarele ţări: Germania, Ungaria, Italia, Franţa, Grecia, Bulgaria, Olanda.

    “Menţinerea acestui canal de vânzare la o cincime din producţia noastră asigură un aport de valută necesar, substanţial, dar şi un echilibru corelat cu obiectivele noastre de creştere pe care le-am transformat în realitate în ultimii ani. Europrod livrează de aproape doi ani produse de tip ready-meal în Marea Britanie iar Salbac este activă pe pieţele externe începând cu anul 2011”, declară Grigore Horoi, preşedintele Agricola Bacău.

    Europrod, compania din cadrul Grupului Agricola specializată în produse ready-meal şi semipreparate din carne, are ca principală destinaţie a exporturilor Marea Britanie (alături de Irlanda şi Malta), unde anul acesta au crescut – in primele 10 luni – cantităţile livrate cu 60% faţă de anul 2011, încasând circa 400 mii euro.Alţi 300.000 euro reprezintă valoarea exporturilor de mezeluri şi specialităţi pe care Salbac le-a realizat în primele luni ale acestui an – primul an în care această companie face export. Principalele pieţe unde ajung specialităţile din carne şi salamurile Agricola sunt Italia (64%), Spania (35%) şi, mai recent, în Marea Britanie.

    “Ne interesează foarte mult, în continuare, piaţa internă, însă cea mai importantă «caracteristică» a consumului în 2012 a rămas prudenţa, iar în ceea ce priveşte carnea de pasăre estimez că nivelul consumului va creşte doar cu câteva procente. Prin urmare, canalul de export rămâne una dintre priorităţile noastre”, a precizat Grigore Horoi.

    În 2011, Agricola deţinea 15% din piaţa cărnii de pui, era lider cu 19% din piaţa de semipreparate şi produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola era lider în total segment Salam de Sibiu comercializat în România cu 53,2% cotă de piaţă în valoare (Nielsen, iunie – iulie 2012).

  • Întâlnire a preşedintelui Băsescu cu Van Rompuy şi Barroso. Cei trei vor discuta despre bugetul UE 2014-2020

    Întrevederea are loc înaintea reuniunii Consiliului European care va începe joi seară, de la ora 20.00 a României. Cei doi lideri europeni au joi întâlniri cu toţi şefii de state şi de guverne din ţările membre, în vederea pregătirii unui compromis cu privire la propunerea de buget UE. Potrivit unor surse europene citate de MEDIAFAX, întrevederea celor doi oficiali UE cu preşedintele Traian Băsescu este a doua în ordinea întâlnirilor pe care le vor avea cu liderii ţărilor membre UE, anterior fiind programată numai întâlnirea cu premierul britanic David Cameron. Este de aşteptat ca în cadrul întrevederii preşedintele Băsescu să prezinte poziţia României privind bugetul UE.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un reactor nuclear din Elveţia, oprit de urgenţă

    purtător de cuvânt al Axpo care gestionează centrala Beznau. Într-un comunicat, societatea a precizat că oprirea de urgenţă, o procedură automată, a avut loc la ora locală 14:30 (15:30, ora României) în urma unui incident “într-o parte non-nucleară” a reactorului. În urma acestei opriri de urgenţă “au ieşit aburi din partea non-nucleară” a centralei, a declarat Axpo.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Roata de rezervă a dealerilor

    Ingura constantă din piaţa auto din ultimii doi ani este reorientarea a tot mai multe mărci de volum către vânzările de flote. La nivelul întregii pieţei persoanele juridice reprezintă 69% din vânzările de maşini, pentru multe mărci ponderea trece de 80 sau chiar 90%. Vânzările către persoane fizice au scăzut în primele zece luni ale acestui an cu mai mult de jumătate (55%) faţă de perioada similară din 2011, potrivit statisticilor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Mărci precum Dacia, Renault sau Citroën se aşteaptă în acest an ca şapte sau opt din zece maşini să fie vândute către firme. “În lipsa susţinerii vânzărilor către persoane fizice printr-un program de tip Remat, în 2013 estimăm că vânzările către societăţi vor reprezenta aproximativ 80% din totalul vânzărilor Dacia. Prin lansarea noilor modele, printre care Dokker, Sandero şi Logan, Dacia îşi propune să-şi consolideze în 2013 poziţia de lider”, spune Viorel Asaftei, director vânzări speciale al Dacia.

    otrivit datelor constructorului autohton, peste două treimi (68%) din vânzările din primele zece luni ale acestui an au fost către persoane juridice, în creştere faţă de 2011 (50%) şi 2010 (30%). În topul volumelor de vânzări către societăţi din ultimii doi ani Logan este lider, fiind urmat la mică distanţă de Duster. Sunt modele care se adresează în mod evident acestui segment: utilitarele Logan Van şi Dokker Van (cu peste 95% din vânzări către firme), urmate de Logan MCV (90% către societăţi) şi Duster (peste 80% către persoane juridice).

    Peste 75% din volumul de vânzări sunt însă versiuni superioare, echipate cu numeroase echipamente de confort şi siguranţă”, afirmă Asaftei. În ultimii doi ani cele mai mari flote Dacia au inclus Duster şi Logan Van, iar cei mai importanţi clienţi au fost Petrom şi Romtelecom. La nivelul primelor nouă luni ale acestui an vânzările Dacia pe piaţa locală au înregistrat un declin de aproape 30% faţă de perioada similară din 2011, ajungând la 14.300 de autoturisme. Piaţa a continuat să scadă, cu 22%, potrivit APIA, iar Logan s-a menţinut cel mai bine vândut model, cu 7.100 de maşini vândute, în scădere cu 40% faţă de anul trecut.

    Thomas Dubruel, directorul comercial al Dacia, declara într-un interviu pentru ZF că “piaţa flotelor nu o duce prea rău. Este la acelaşi nivel ca anul trecut. Piaţa vehiculelor comerciale chiar înregistrează o creştere uşoară. Aşadar, dacă reuşim să atragem mai multe persoane fizice, piaţa ar putea creşte anul viitor”. Tot el a adăugat că “Renault are 70% dintre clienţi persoane juridice, nivel similar cu cel al pieţei”. Potrivit lui Dubruel, piaţa locală continuă să scadă deoarece vânzările către persoanele fizice au scăzut cu până la 40% faţă de anul trecut, cele 45.000 de tichete “Rabla” (faţă de 120.000 de tichete în 2011) eliberate de Ministerul Mediului nefiind suficiente pentru a limita declinul.

    În cazul Renault, în primele zece luni din 2012 aproximativ 70% dintre vânzări au fost către persoane juridice, faţă de 50% în 2011 şi 35% în 2010. Pentru marca Renault, cele mai importante vânzări de flote înregistrează modelele Fluence (70%), Mégane (80%) şi Master (100%). “Nu există o configuraţie standard pentru clienţii de flote, ci variază în funcţie de client şi tipul de utilizare. Observăm o tendinţă de orientare către versiunile de mijloc de gamă”, spune Dora Pasăre, brand manager al Renault. În ultimii doi ani cele mai mari flote Renault au fost realizate cu Mégane şi Fluence, câţiva dintre clienţii cu achiziţiile cele mai importante din ultima perioadă fiind Orange, BRD, Bergenbier, Farmexim şi Real, adaugă Pasăre.

    Sunt însă şi mărci cu ponderi mai ridicate, cum e cazul Citroën în România, pentru care aproximativ 94% din vânzări sunt către persoane juridice, faţă de 77,5% în 2011. Creşterea se datorează interesului tot mai mare acordat mărcii Citroën de către companii, dar şi scăderii accentuate a cererii pentru maşini noi din partea persoanelor fizice, potrivit lui Marc Gueudin, directorul general al Citroën România.

    “Dacă ne referim numai la vehiculele de persoane, procentul reprezentat de vânzările către persoane juridice ajunge la aproximativ 80%”, declară Gueudin. Cel mai bine vândut model din gama Citroën către flote este Jumper, care reprezintă aproximativ 23% din totalul vânzărilor Citroën în România, fiind urmat de C4 (peste 10%). Guedin spune că în cazul vehiculelor utilitare este mai importantă livrarea maşinii din stoc decât configuraţiile disponibile, “iar în ceea ce priveşte vehiculele de persoane, motorizările diesel şi preţul cel mai bun au reprezentat elementele cele mai căutate de către clienţii de flote”. În 2012 cea mai mare flotă Citroën livrată către un singur client a fost de 100 de unităţi Nemo către firma de curierat Nemo Express, iar în anul trecut 70 de unităţi din utilitara Jumper.

    Dana Cortina, directorul general al Porsche Inter Auto, divizia locală a Porsche Holding pentru retailul auto, cu un business anual de aproape 150 mil. euro, spune că procentul deţinut de persoanele juridice din vânzările de maşini a urcat la un nivel de peste 80%, pe măsură ce persoanele fizice nu mai cumpără aproape deloc maşini noi.
    Cererea din partea persoanelor fizice este aproape nulă, iar salvarea dealerilor o reprezintă clienţii de flote. Ponderea clienţilor de flote de astăzi este de 60% – “un record”; prin comparaţie, în 2009 cei care cumpărau mai mult de trei maşini însemnau 35% ca pondere din business. Dacă luăm în calcul şi persoanele juridice care cumpără maşini, indiferent de numărul lor, procentul ajunge azi la 80%.

    Singurul segment al pieţei auto locale care a crescut în ultimii ani cu o medie anuală de două cifre a fost leasingul operaţional, serviciul prin intermediul căruia companiile închiriază flote auto. Concret, piaţa de leasing operaţional a crescut în primele nouă luni ale acestui an cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, la un volum de 41.500 de unităţi, potrivit statisticilor Asociaţiei Societăţilor de Leasing Operaţional (ASLO), urmând ca până la finalul anului piaţa să depăşească pragul de 42.000 de maşini în administrare.

    În primele nouă luni ale acestui an s-au înmatriculat în regim de leasing operaţional 7.200 de autovehicule noi, reprezentând 14% din totalul înma-triculărilor de autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare. “O serie de clienţi şi-au redus flotele, contractele care au ajuns la maturitate nu au fost reînnoite integral şi pe perioada vacanţei de vară nu au fost mişcări semnificative”, spune Bogdan Apahidean, preşedintele ASLO şi director general al Leaseplan, una dintre cele mai mari firme de leasing operaţional de pe piaţă.

  • Afacere „la cald” cu un magazin online de şeminee

    La scurt timp, însă, pe piaţă apăruse cererea pentru şeminee cu focare închise. Pentru a rămâne în joc, Ştefănescu s-a urcat în duba pe care o avea şi a făcut un drum până în Franţa, unde a semnat un contract cu Cheminées Philippe et Godin, partener cu care lucrează şi în prezent. Afacerea s-a dezvoltat treptat prin implicarea zilnică a antreprenorului bucureştean, care nu a lucrat niciodată ca angajat într-o altă companie, în afară de cea pe care o deţine în prezent, Şeminee Ştefănescu Design.

    Aşa că în 2007-2008, când pe piaţa locală era un boom imobiliar, Ştefănescu furniza şeminee nu doar către clientul final, ci avea contracte şi cu dezvoltatorii de case şi blocuri. În acea perioadă instalase 304 şeminee doar pentru un dezvoltator spaniol. La nivel de piaţă, vânzările de şeminee au înregistrat atunci creşteri anuale chiar şi cu 30%, ajungând în 2008 la circa 4 milioane de euro, la un volum de circa 1.000 de bucăţi.

    Pe fondul sistării proiectelor imobiliare, dezvoltatorii fiind de altfel principalii clienţi ai companiilor de şeminee, cererea a scăzut.Anul 2012 a început pentru piaţa rezidenţială cu o nouă scădere a numărului de unităţi locative finalizate, de 11%, acesta fiind cel de-al patrulea început de an consecutiv în care construcţia de locuinţe este pe minus, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Piaţa locuinţelor a fost influenţată şi de zăpezile mari din lunile februarie şi martie, când întreaga economie a revenit pe scădere. Şi piaţa materialelor de construcţii a fost în scădere, pe fondul reducerii cererii pentru apartamente. Toate schimbările de pe această piaţă au fost resimţite din plin şi de antreprenorul bucureştean.

    Aşa că vlad ştefănescu nu mai lucrează cu dezvoltatori imobiliari, pentru că s-a confruntat cu mai multe probleme în recuperarea banilor. “Lucrez şi 4-5 zile pentru a produce un şemineu, timp în care aş putea instala 4-5 şeminee ieftine în case. În prezent se caută şemineele economice, cererea pentru cele exclusiviste a scăzut foarte mult de la începutul crizei”, a precizat el.
    Scăderea cererii a influenţat şi numărul de angajaţi din firmă: de la 24 de oameni cu care lucra antreprenorul, a ajuns la doar şapte persoane, pe care le-a învăţat să producă şeminee. Circa 35% din ce vinde sunt produse în atelierul lui, iar restul sunt şeminee aduse din Franţa.

    “Cererea a scăzut constant din 2008 până în prezent, de la circa 750 de bucăţi pe an s-a ajuns la circa 300 de bucăţi în 2011. Anul acesta pare mai slabă cererea cu 15% faţă de anul trecut”, a spus el. Şi veniturile vor scădea cu două procente anul acesta.În 2010 antreprenorul a renunţat la distribuitori şi a început să livreze direct către clientul final prin filialele din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. Mai mult, el a dezvoltat un magazin virtual, seminee.ro, prin care îşi vinde produsele. Şemineele se pot comanda direct pe internet, fiecare fiind descris în detaliu.”Aproape 60% din vânzările pe care le avem sunt realizate prin magazinul virtual pe care îl avem. Cred că vom renunţa la participarea la expoziţia de şeminee.”El spune că cele mai bune luni ca vânzări sunt septembrie şi octombrie, dar şi perioada primăverii.

    Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 1,4 milioane de lei (330.000 de euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Şemineele sunt structurate după design, fiind rustice, clasice, mo-der-ne şi metalice, după preţ (economice, premium şi exclu-si-viste), după combustibilul folosit (lemn, gaz şi bioetanol), dar şi după tipul de focar (zona în care are loc arderea), fiind şeminee închise, deschise şi de tip centrală.

    Cel mai ieftin şemineu după finisaj (învelişul focarului, ce poate fi mar-mură, piatră, cărămidă) se vinde la 350 de euro, iar cel mai scump la circa 15.500 de euro. După focar, cel mai ieftin şemineu costă 287 de euro iar cel mai scump 4.454 de euro, în timp ce un şemineu exclusivist se vinde cu 17.900 de euro. “Diferenţele de preţ sunt date de mai multe variabile: dimensiuni, finisaje, putere şi, nu în ultimul rând, de brand.” Atunci când îşi aleg un şemineu, clienţii trebuie să ţină cont de arhitectura locuinţei, de designul interior, dar trebuie să ia în calcul şi detalii tehnice precum tipul de combustibil sau focarul, par-tea cea mai importantă dintr-un şemineu.

  • Şerban Ionescu a murit

    Şerban Ionescu a fost internat marţi la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, în secţia de Terapie Intensivă, după ce starea lui s-a agravat. Miecuri dimineaţa, medicii au putut confirma doar internarea lui Serban Ionescy, fără a da însă detalii despre starea de sănătate a actorului. “Şerban Ionescu a fost internat marţi în spital. Altceva nu putem spune, întrucât doamna care îl însoţeşte are o procură prin care solicită să nu fie furnizate date despre starea pacientului”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Spitalului Floreasca, medicul Bogdan Opriţa.

    Detalii pe mediafax.ro

  • Gheţea: Restructurarea sistemului bancar abia a început. În 2013 se va tăia cel puţin cât în acest an

    “Cred că abia a început restructurarea. Să nu uităm că sistemul bancar, dacă ne uităm la total, este neprofitabil sau are un profit foarte subţire. Ca atare trebuie găsite soluţii de eficientizarea, produse şi servicii noi, oferte tot mai insistente pentru produsele care nu reclamă implicarea funcţionarului de ghişeu (…) Reducerea de personal va continua (…) Am văzut anul ăsta că bănci mari au redus numărul de personal, bănci mici au închis unităţi, bănci mari au închis unităţi”, a spus Gheţea la un seminar organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

    Şeful ARB a arătat că nu deţine date la zi privind reducerile de personal din sistem sau a numărului de sucursale închise, dar a arătat că procesul abia a început, iar în 2013 ritmul va fi cel puţin egal cu ceea ce s-a restructurat în acest an, dacă nu mult mai agresiv.

    “Dacă vorbim de numărul de unităţi, eu cred că vom continua să fie reduse, pentru că nu se mai justifică menţinerea unora dintre ele, în special cele destinarte deservirii persoanelor fizice care doreau credite (…) Nu înseamnă că peste 2-3 ani, când va apărea cerere de credite, nu vom putea asista la o inversare a procesului”, a explicat Gheţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analişti: Europa ar avea de câştigat dacă euro s-ar comporta ca o liră italiană, nu ca o marcă germană

    Euro s-a apreciat în ultimele trei luni mai mult decât oricare din alte nouă monede importante incluse într-un indice valutar al Bloomberg, chiar dacă rata şomajului din uniunea monetară este la un nivel record de 11,6%, relatează Bloomberg.

    În loc să se comporte ca o marcă, cea mai importantă monedă europeană înainte de 1999, când a fost lansată oficial moneda unică, euro ar trebui să urmeze modelul lirei italiene, pentru ca economiile şi companiile să devină mai competitive, spun analiştii.

    Lira italiană s-a depreciat cu circa 30% în deceniul anterior introducerii euro.

    “Euro nu este sustenabil la acest nivel, pe termen mediu şi lung. Zona euro ar trebui să aibă o monedă mai slabă, mai mult ca o liră italiană decât ca o marcă. O monedă mai slabă ar ajuta la rezolvarea unor probleme”, a declarat Ulrich Leuchtmann, director pentru strategie pe piaţa valutară la Commerzbank în Frankfurt.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro