BusinessMagazin

Author: adison

  • Cum pot face bani băncile în perioada post-criză. Şeful Bancpost, despre restructurările şi fuziunile necesare în sistemul bancar

    Cum e viaţa mea? ,,Excelentă”, răspunde repede Anthony Hassiotis, la începutul evenimentului MEET THE CEO de săptămâna trecută. Conduce Bancpost din vara trecută şi e evident din tot discursul lui că s-a acomodat aici perfect graţie carierei sale îndelungate în banking şi experienţei foarte diverse, în bănci, culturi financiare şi zone ale lumii complet diferite. “De când mă ştiu am vrut să fiu bancher şi toată viaţa am lucrat ca bancher”, sună pe scurt definiţia parcursului lui profesional.

    S-a născut în Grecia, tatăl lui a fost bancher, fratele la fel, iar viziunea sa despre banking s-a format în SUA, unde a plecat să studieze în 1968, anul când URSS a invadat Cehoslovacia, iar Europa, cel puţin în anumite zone, părea mai puţin sigură. A studiat management internaţional la Şcoala Postuniversitară Thunderbird din Arizona şi “aşa m-au găsit băncile”, glumeşte el: Mellon Bank, Citibank sau Chase, ca şi alte mari companii, recrutau personal din rândurile absolvenţilor de acolo. Îşi aminteşte primul interviu ratat cu Chase, mai exact cu Thomas Conigliaro, pe atunci CEO, care îl întrebase ce creditori au prioritate în cazul unui faliment bancar, iar el n-a ştiut răspunsul. A avut succes însă cu Mellon Bank şi Citibank şi a ales-o pe prima fiindcă avea un program de training mai bun. Patru ani a lucrat pentru Mellon, la Pittsburgh şi la Londra, apoi, din 1982, următorii 17 ani i-a petrecut la Citibank, în Arabia Saudită, la Los Angeles, Caracas, Costa Rica, Miami şi apoi Atena, în corporate banking şi investment banking.

    După ce Citibank a fost cumpărată în 1998 de Travelers, s-a mutat la conducerea filialei Barclays din Grecia, unde a fost implicat în vânzarea acesteia către HSBC în 2001, iar ulterior şi-a continuat activitatea timp de un an ca vicepreşedinte al Agricultural Bank of Greece, aceeaşi bancă unde a lucrat şi tatăl său. “Apoi am primit un telefon de la premierul Costas Simitis, care m-a întrebat dacă nu vreau să conduc General Bank of Greece, al cărei management tocmai demisionase. Peste încă doi ani, în 2004, General Bank devenea suficient de atractivă încât să poată fi vândută către Société Générale. Pe atunci, co-CEO al Société Générale era Philippe Citerne, cel în al cărui mandat a fost privatizată BRD şi care în prezent lucrează pentru Bain & Co. la proiectul de restructurare a BCR. Hassiotis a rămas preşedinte al băncii încă jumătate de an, după care Nicholas Nanopoulos, şeful Eurobank, i-a oferit conducerea uneia dintre băncile controlate de grup în străinătate. “«Ce spui de Bulgaria?”, m-a întrebat. «Dar ce spuneţi de România?», am zis eu.” Numai că poziţia de CEO al Bancpost fusese ocupată tocmai atunci de George Michelis, aşa încât a acceptat şefia Postbank din Bulgaria, unde a rămas timp de opt ani. “Între timp am cumpărat DZI Bank, ceea ce a urcat Postbank de pe locurile 7-8 în sistem pe locurile 3-4.” Când i s-a oferit să preia conducerea Bancpost anul trecut, “am spus: de ce nu? Până la urmă mi-a luat opt ani ca să ajung acolo unde voiam de la bun început”. Hassiotis este unul dintre cei doi expaţi numiţi recent la conducerea unei bănci de top din România care au sosit aici din Bulgaria, celălalt fiind Philippe Lhotte, noul şef al BRD, care anterior a condus timp de şapte ani filiala din Bulgaria a Société Générale.

    Întrebat dacă i-a plăcut să fie “un bancher globe-trotter”, răspunde nu numai că da, dar şi că dacă ar fi să aibă de ales din nou, ar face la fel. În primul rând fiindcă are o idee foarte înaltă despre profesiunea de bancher, despre care nu se fereşte să vorbească nici acum, când criza financiară a întors o bună parte a publicului împotriva celor care reprezintă acest mediu: “Am crezut mereu din toată inima că bancherii sunt în majoritate covârşitoare oameni onorabili, bine intenţionaţi şi că rolul lor pe lume e să sprijine comunitatea, afacerile, familiile, iar cei mai mulţi chiar fac asta. Profesiunea de bancher îţi dă posibilitatea să influenţezi în bine lucrurile în societate, băncile sunt instituţii onorabile şi de aceea oamenii le încredinţează ceea ce au mai valoros din punct de vedere material – banii lor”. Şi apoi pentru că “bancherii m-au
    învă-ţat tot ce ştiu, mi-au oferit ocazia să călătoresc în toată lumea şi să fiu şi plătit pentru asta”. Într-o carieră de bancher internaţional a constatat că indiferent unde s-ar fi aflat, la Riad, Sofia, Caracas sau Los Angeles, procedurile, produsele, rutina şi standardele profesiunii sunt destul de asemănătoare. Dincolo de ele însă, trei condiţii sunt esenţiale nu doar pentru a fi bancher, dar şi pentru a reuşi în orice profesie: să-ţi placă ceea ce faci, să fii cinstit în orice faci şi să ai intenţii bune întotdeauna astfel încât să vrei să ajuţi oamenii, cei care beneficiază de munca ta: “Cunoştinţele le dobândeşti oricum învăţând, experienţa vine cu timpul, dar trebuie să fii înainte de toate onorabil în profesia ta”.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 4-10 martie

    5.03
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul pentru ianuarie şi februarie

    5.03
    Reuniunea Ecofin a miniştrilor de finanţe din UE (Bruxelles)

    6.03
    INSSE difuzează datele provizorii privind PIB în T4 2012

    7.03
    Reuniunea Consiliului de guvernare al BCE (Frankfurt)

    7-8.03
    Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne al UE (Bruxelles)

    8.03
    Eurostat publică datele balanţei de plăţi pe T4 2012 în UE şi zona euro

    6-8.03
    Târgul “Soluţii pentru IMM-uri” (Romexpo Bucureşti)

    24.02-8.03
    Târgul de Mărţişor “Festivalul Primăverii” (Sala Dalles Bucureşti)

    25.02-18.03
    Expoziţia de mărţişoare minerale “Geo Expo Mărţişor” (Muzeul Naţional de Geologie Bucureşti)

    8-10.03
    Târgul de Vacanţe (Expo Transilvania Cluj-Napoca)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cât de bine stă economia României

    Între componentele cererii, investiţiile vor avea cea mai mare contribuţie la creştere, deşi se vor reduce în comparaţie cu 2012, din cauza condiţiilor sub aşteptări din restul UE. Consumul privat este aşteptat să amplifice, deşi ar putea fi limitat de necesitatea echilibrării bugetelor casnice şi de standarde mai restrictive la creditarea de consum.

    După un an 2013 cu o creştere de 1,6% a PIB, în 2014 creşterea se va accelera la 2,5%, pe seama aceloraşi elemente ca şi în 2013, anticipează Comisia Europeană. Deficitul de cont curent va rămâne în jur de 4% din PIB.

  • Ponta:Nu am nimic de reproşat Germaniei, ci celor din România care ne înjură şi vorbesc de rău în UE

    Premierul a subliniat din nou că Guvernul nu renunţă la obiectivul aderării la spaţiul Schengen, ci aşteaptă să vină “un context politic favorabil”, care depinde şi de cei care “înjură” România prin capitalele europene.

    “Nu am nimic de reproşat Germaniei. Eu am de reproşat celor din România care nu înţeleg că tot înjurând şi vorbind de rău România, pe la Bruxelles, pe la Berlin, fac rău ţării ăsteia, pentru că din păcate sunt şi ei în ţara asta”, a afirmat Ponta, la sosirea la lansarea cărţii despre Ion Iliescu, cu ocazia zilei de naştere a fostului şef al statului.

    El a arătat că acest obiectiv era important şi aducea beneficii nu doar pentru Guvern şi USL, ci şi pentru cei care “pârăsc peste tot”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Richard Gere: Bancherii nu înţeleg de multe ori termenii pe care îi folosesc; totul este o păcăleală

    În film, Gere joacă rolul unui şef de fond de hedging care a pierdut 400 de milioane de dolari într-o afacere cu o mină de cupru în Rusia şi a comis o fraudă pentru a acoperi pierderea. Filmul începe cu personajul lui Gere acordând un interviu prezentatoarei Maria Bartiromo de la CNBC, în care actorul foloseşte cu uşurinţă termeni financiari care nu sunt înţeleşi de oamenii obişnuiţi.

    Deşi vorbeşte în film limbajul bancherilor, actorul a admis pentru Financial Times că nu înţelege ce înseamnă cuvintele respective.

    “Habar nu am”, a spus Gere, care crede că nici bancherii cu care a discutat nu înţelegeau nimic din terminologia financiară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germanii nu pot stinge lumina la aeroportul din Berlin

    “Are legătură cu faptul că nu am progresat suficient cu sistemul de iluminat astfel încât să-l putem controla”, a declarat directorul tehnic al aeroportului, Horst Amann, citat de publicaţia germană Der Spiegel.

    Defecţiunea cauzează costuri de 4.000 de lire sterline (circa 4.600 de euro) pe zi, potrivit Daily Mail.

    Aceasta nu este singura problemă tehnică a aeroportului. Deşi acesta era programat iniţial să devină operaţional în octombrie 2011, deschidere a fost amânată din cauza problemelor legate de echipamentele de siguranţă, scrie Der Spiegel. În mai anul trecut, inaugurarea a fost amânată din nou.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regina Elizabeth II a fost INTERNATĂ în spital. Suverana are ”moralul bun”

    “Regina este sub observaţie la spitalul King Edward VII din Londra din cauza simptomelor unei gastroenterite. Ca măsură de precauţie, toate angajamentele sale oficiale din această săptămână au fost fie amânate, fie anulate”, a declarat un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham, precizând că spitalizarea este “o măsură de precauţie” pentru “a le permite medicilor să o supravegheze mai bine”.

    Regina are “moralul bun” şi “are o stare de sănătate bună” cu excepţia gastroenteritei.

    Ca “măsură de precauţie, toate angajamentele sale oficiale din această săptămână au fost fie amânate, fie anulate”, a declarat sursa citată

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liber la gazele de şist

    “Forarea unui puţ de explorare este planificată pentru a doua jumătate a lui 2013”, se arată într-un raport publicat recent de grupul american. Achiziţia de studii seismice 2-D la cele trei perimetre pentru care compania deţine drepturile de explorare şi exploatare în judeţul Constanţa va începe în aceeaşi perioadă, potrivit raportului.

    Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a declarat la 6 februarie că firma este în stadiul de obţinere a avizelor necesare demarării procesului de evaluare a depozitelor din judeţele Vaslui şi Constanţa. El nu a putut preciza când va începe efectiv exploatarea gazelor de şist.

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a început deja procedura de evaluare a impactului pe care l-ar avea asupra mediului explorarea gazelor de şist în cele trei perimetre din judeţ pentru care compania Chevron a solicitat acordul de mediu în baza certificatelor de urbanism. Chevron România a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui trei solicitări de emitere a acordului de mediu pentru lucrări de amenajare şi foraj pentru sonde de explorare a gazelor de şist în localităţile Popeni (Găgeşti), Siliştea (Pungeşti) şi Păltiniş (Băceşti). Cele trei perimetre sunt aceleaşi pentru care în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013 compania Chevron a obţinut de la Consiliul Judeţean Vaslui certificatele de urbanism.

  • Datul la gioale, metodă de luptă pentru putere în justiţie

    Acum, opozanţii lui Hăineală au trecut din nou la atac, hotărând să revoce, în premieră, doi membri ai instituţiei – Cristi Dănileţ, pe motiv că a participat la alegerea “netransparentă” a Oanei Hăineală, şi Alina Ghica, fosta preşedintă, pe motiv că “nu şi-a îndeplinit atribuţiile corect”. Asociaţia Magistraţilor – AMR, Uniunea Naţională a Judecătorilor – UNJR şi câteva Curţi de Apel, în acord de idei cu ministrul justiţiei, au iniţiat încă din ianuarie revocarea din CSM a lui Ghica şi Dănileţ, iar Curtea de Apel Bucureşti a decis să ceară revocarea întregului CSM, ca să pună capăt scandalului.

    Cum numirea procurorului general şi a şefului DNA sunt principalele evenimente aşteptate în sistemul judiciar în următoarea perioadă, iar UE a comunicat României că procurorii care vor fi propuşi de ministrul Pivniceru trebuie să aibă avizul CSM (chiar dacă acesta e doar consultativ prin lege), e lesne de priceput de ce temperatura conflictelor din CSM nu scade deloc. Pe de o parte, Hăineală şi Dănileţ nu se lasă – ambii şi-au luat concediu şi au introdus recurs contra revocării la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie; pe de altă parte, ministrul justiţiei şi, prin externsie, guvernul USL se află în continuare sub presiunea preşedintelui Traian Băsescu, care a cerut, în scrisoarea trimisă premierului şi şefilor Camerelor, urgentarea desemnării unui nou procuror general şi a unui nou şef al DNA, ca elemente din dosarul după care România va fi judecată la Consiliul JAI din 7-8 martie.

    Comentatorii favorabili USL i-au acuzat încă de anul trecut pe Hăineală, Ghica sau Dănileţ că ar favoriza exclusiv numirea în cele două posturi supreme de procurori tot a Codruţei Kovesi şi a lui Daniel Morar, ale căror mandate au expirat. Între timp, ministrul justiţiei l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

    După declaraţia premierului Victor Ponta din această săptămână potrivit căreia “din discuţia cu doamna Pivniceru am înţeles că i l-a propus pe domnul Morar” (pentru postul de procuror-general), preşedintele Băsescu a replicat: “Am avut mai multe discuţii cu ministrul justiţiei, înainte de prima desemnare; şi sigur că i-am sugerat, ‘aveţi pe Morar, care are dreptul să crească în carieră, a avut rezultate bune la DNA, putem să facem o desemnare care este, sigur, necontrolată’. Dar după eşecul primei desemnări, nu am mai pomenit niciodată un nume, pur şi simplu aştept procurori care să îndeplinească criteriile pe care le aşteaptă şi Uniunea Europeană”.

  • Ce fac bogaţii cu colecţiile lor de artă

    Spre exemplu, un om de afaceri din Los Angeles, Richard Hollander, şi soţia sa Jackie au achiziţionat peste 500 de fotografii realizate de pictorul şi fotograful american Edward Steichen. Colecţia, considerată cea mai mare din lume de felul ei, conţine imagini diverse, de la peisaje la fotografii de modă sau reclame, iar ceea ce o face deosebit de valoroasă este faptul că fiecare piesă a fost transpusă pe hârtie fotografică de către Steichen însuşi.

    Dorind să le arate şi altora ce le place lor, soţii Hollander s-au hotărât să împărtă fotografiile Steichen pe la mai multe instituţii, scrie New York Times. Trei muzee americane vor primi peste patruzeci de imagini fiecare, printre care se numără portrete ale lui Franklin D. Roosevelt, J. Edgar Hoover, Charlie Chaplin, Mae West sau Constantin Brâncuşi, iar darnicii colecţionari se gândesc ca pe viitor să ofere nişte fotografii ale lui Edward Steichen şi unor muzee din Europa sau Asia.

    Un alt colecţionar, de data aceasta din Marea Britanie, Sir Denis Mahon, filantrop şi ardent susţinător al accesului gratuit al publicului la muzeele de stat, a dorit ca după moartea sa oamenii să-i poată admira colecţia de picturi italiene din perioada barocă, scrie The Independent.

    Ca atare, tablouri din colecţia sa în valoare de 100 de milioane de lire sterline, printre care capodopere semnate Guercino, Guido Reni, Domenichino şi Ludovico Carracci vor intra în colecţia a şase muzee şi galerii de artă britanice. Singura condiţie pusă de Mahon a fost ca muzeele să nu vândă lucrările si să nu perceapă taxă publicului pentru vizitarea lor.