BusinessMagazin

Author: adison

  • Băsescu: România este încă echilibrată macroeconomic. Totul este ce facem începând de anul viitor

    Declaraţiile preşedintelui:

    • Trebuie să creştem economia prin investiţii, nu prin consum.

    • După măsurile extrem de dure, România şi-a reluat creşterea economică până acum, când au apărut primele semne ale unei recesiuni.

    • Cu toate acestea, România este încă echilibrată macroeconomic. Toate cele cinci criterii de la Mastricht sunt îndeplinite de România. Totul este ce facem începând de anul viitor. Trebuie să privim la două lucruri: resursele pe care le avem la dispoziţie şi barierele în calea relansării economice.

    • Construit autostrăzile şi căile ferate prea încet şi uneori prea scump.

    • Sistemul de educaţie este prea puţin profilat pe economia românească.

    • O altă barieră este sistemul de sănătate. Există un proces de depreciere a stării de sănătate a românilor.

    • O altă barieră vizibilă este legată de predictibilitatea măsurilor fiscale. O astfel de barieră face ca investitorii să facă un pas înapoi. În anul 2015 trebuie să li se transmită investitorilor străini un semnal despre predictibilitatea investiţiilor în România.

    • Anul viitor bugetul de stat ar trebui să aibă resurse în plus de circa 15 miliarde de lei.

  • Percheziţii la APIA Botoşani, într-un dosar de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurorii din DNA Suceava fac cercetări într-un dosar privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, conexe infracţiunilor de corupţie şi privind obţinerea nelegală de fonduri europene.

    În această cauză, procurorii fac marţi16 percheziţii domiciliare, în judeţele Botoşani şi Suceava, “dintre care două la sedii de instituţii publice, iar restul la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice”, a precizat sursa citată.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţiile publice unde au loc percheziţii sunt Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Botoşani şi sediul unei primării din acelaşi judeţ.

    Procurorul şef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că marţi ar urma să fie aduse la audieri zece persoane suspectate în acest caz şi 12 martori.

    Pocurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Un dosar de corupţie privind suspiciunea acordării ilegale de subvenţii a fost instrumentat de DNA Suceava, în ceea ce priveşte activitatea APIA Suceava, instituţie la care, la începutul lunii iunie, au fost făcute percheziţii.

    În acest dosar privind acordări ilegale de subvenţii agricole în judeţul Suceava sunt cercetaţi Dorel Gheorghe Benu, directorul general al APIA la data faptelor, Eugen Mogoş, fostul director al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, fostul director adjunct al APIA Suceava, şi alte cinci persoane.

    Cercetările în această cauză vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafaţă sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii şi mănăstiri care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate. Din documentele anchetatorilor a reieşit că în anul 2012 au fost aprobate 193 de dosare, iar în 2013 alte 213 dosare de subvenţii pentru parohii şi mănăstiri din judeţul Suceava. Ancheta vizează subvenţii acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

  • Rusia va furniza până la opt reactoare nucleare Africii de Sud – Rosatom

    Livrarea acestor reactoare va permite punerea în funcţiune a primei centrale nucleare bazate pe tehnologie rusă în exploatarea pe continentul african şi ar urma să conducă la comenzi ce pot ajunge până la zece miliarde de dolari pentru întreprinderile locale, a anunţat Rosatom într-un comunicat.

    Directorul Rosatom, Serghei Kirienko, a apreciat valoarea totală a contractului între 40 şi 50 de miliarde de dolari.

    “Un reactor costă aproximativ cinci miliarde de dolari. Ţinând cont de diferite condiţii, costul a opt unităţi poate fi evaluat între 40 şi 50 de miliarde de dolari”, a declarat el pentru agenţia de presă rusă Itar-Tass.

    Acordul, care a fost semnat în cursul unei conferinţe a AIEA la Viena, prevede de asemenea parteneriate între cele două părţi în domeniul energiei nucleare, din care un ajutor pentru construirea de infrastructuri în Africa de Sud şi formarea de specialişti africani în universităţile din Rusia.

    “Sunt convinsă că parteneriatul cu Rusia va permite Africii de Sud să-şi realizeze programul ambiţios de creare până la orizontul lui 2030 de noi centrale nucleare pe baza unei tehnologii moderne şi fiabile”, a declarat ministrul sud-african al Energiei, Tina Joemat-Pettersson, citată în comunicat.

    Africa de Sud dispune în prezent doar de o singură centrală nucleară. Punerea în funcţiune a unor noi reactoare ruseşti este prevăzută pentru 2023.

  • Companiile de stat se scufundă în datorii istorice, în loc să creeze locuri de muncă şi să genereze profit

    Au fost de-a lungul timpului adevărate „pietre de moară“ atârnate de bugetul statului. Au ajuns şi în vizorul FMI, care a avertizat că ascensiunea continuă a datoriilor acestora ameninţă stabilitatea fiscală şi creşterea economică.

    Marile companii de stat care deţin monopoluri în producţia de energie, transportul de gaze sau transportul feroviar au cochetat de-a lungul timpului mai mult cu pierderile decât cu profiturile. Iar datoriile acumulate de aceste firme (la buget sau către diverşi furnizori) în raport cu volumul lor de activitate – cifra de afaceri  generată sau total active – s-au apropiat în ultimii ani de pragul de 50%.

    Acumularea de pierderi şi de arierate în sectorul întreprinderilor şi companiilor în care statul este acţionar majoritar reprezintă un risc potenţial pe termen mediu la adresa sustenabilităţii fiscal-bugetare, a avertizat în mod repetat Consiliul Fiscal. În cazul în care acestea nu vor reuşi să îşi eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a situaţiei finanţelor publice, prin creşterea deficitului bugetar

    Cele 1.086 de companii cu capital majoritar de stat care şi-au raportat bilanţurile la Ministerul Finanţelor au avut anul trecut o contribuţie de doar 4,4% la cifra de afaceri totală din economie, în timp ce restanţele accumulate de aceste firme au ajuns la aproximativ 20% din totalul arieratelor din economie, de 112,7 mil. lei. Deşi ponderea arieratelor întreprinderilor de stat rămâne la un nivel ridicat, aportul lor la valoarea adăugată brută în economie se menţine modest (10,5%), aproape de minimul înregistrat în anul 2008 (10,7%), după cum reiese din statisticile Consiliului Fiscal.

    Stocul de arierate totale pentru cele peste 1.000 de companii de stat identificate reprezenta anul trecut 3,6% din PIB, cele mai multe fiind datorii către stat.

    Evoluţia performanţelor companiilor de stat a fost o permanentă dezamăgire pentru misiunile de evaluare ale experţilor FMI, derulate în cadrul acordurilor parafate cu autorităţile române. Jeffrey Franks, americanul care a condus din 2009 până în vara anului 2012 negocierile FMI cu România, a catalogat companiile de stat ca fiind „o minge uriaşă de plumb“ care trage economia în jos şi a susţinut că progresele înregistrate de autorităţile române în privinţa acestor entităţi sunt insuficiente. Toţi negociatorii-şefi ai FMI au cerut reformarea, privatizarea sau lichidarea acestor companii. FMI apreciază că reformarea compani-ilor de stat este crucială pentru a aduce investiţii private atât de necesare şi know-how managerial pentru a restabili viabilitatea financiară a companiilor

    Costisitorul proiect „CEO privat la stat“ a întârziat să-şi arate eficienţa, nereuşind să iasă complet de sub influenţa politicului. Proiectul „CEO privat la stat“ a fost lansat în anul 2011, iar de atunci şi până în prezent tentativele de a pune un manager cu experienţă de business la conducerea unei companii de stat au fost de cele mai multe ori sortite eşecului. În viziunea FMI, companiile de stat ar trebui să devină un motor de creştere economică, nu să o tragă în jos.

    Arieratele firmelor de stat au avansat de la 17 mld. lei în 2008 la 22 mld. lei în 2013, în timp ce datoriile totale ale companiilor private au ajuns anul trecut la aproape 90 mld. lei, nivel aproape dublu faţă de 2008, potrivit Consiliului Fiscal. Arieratele sunt împrumuturi sau datorii băneşti care au devenit restante în urma nerespectării condiţiilor contractuale, incluzând datorii către buget, bănci, furnizori sau alţi creditori.

    Cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (50% din total arierate), în special către bugetul de asigurări sociale, reflectând parţial şi datoriile istorice acumulate, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către furnizori (52% din total arierate). Furnizorii ocupă locul al doilea în rândul creditorilor companiilor de stat în anul 2013, suma datorată de acestea fiind de 5,9 mld. lei (1% din PIB şi 26% din total arierate).

    La sfârşitul anului 2013 exista o datorie neplătită a întreprinderilor de stat către bugetul consolidat de aproape 2% din PIB. Primele 10 com-panii de stat ierarhizate din punctul de vedere al plăţilor restante însu-mea-ză circa 60% din totalul ariera-te-lor companiilor de stat, datoriile fiind concentrate în special în sectoa-rele feroviar, minier şi cel al indus-tri-ei chimice. „Dincolo de consecinţele fiscal-bugetare directe pe care arieratele companiilor de stat le generează – prin privarea bugetului general consolidat de veniturile datorate – acumularea de plăţi restante către sectorul privat este de natură să creeze acestuia din urmă probleme de lichiditate şi să frâneze creşterea economică“, susţine Consiliul Fiscal. Surprinzător, anul trecut unele dintre marile companii de stat au dat de înţeles că au învăţat să facă profit. Cele mai mari 20 de companii de stat au terminat anul 2013 cu un câştig cumulat de aproape 350 mil. euro, după pierderile de 85 mil. euro adunate în 2012. Aducerea rezultatului cumulat în teritoriul pozitiv a fost susţinută de Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care au fost în topul profiturilor. Iar în ţara fără autostrăzi, Compania de Autostrăzi a devenit a treia firmă de stat ca profitabilitate. Rămâne de văzut dacă revenirea rezultatelor unor companii pe plus a fost doar o întâmplare sau este vorba despre o strategie de redresare.

  • Wizz Air doboară toate recordurile în aviaţia din România. Supremaţia nu este o veste bună

    John Stephenson, vicepreşedintele companiei aeriene Wizz Air, a prezentat, în premieră, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bucureşti, cota de piaţă din România. 31,5% dintre pasagerii care zboară din Bucureşti şi din ţară cumpără bilete de la Wizz Air, 23,4% de la TAROM şi 10,8% de la Blue Air. Numărul de pasageri transportaţi pe piaţa locală de compania controlată de fondul american de investiţii Indigo Partners va ajunge la 3,8 milioane în acest an, cu o cincime mai mult faţă de nivelul din de 3,1 milioane din 2013. Doar în ultimele două luni oficialii au anunţat 20 de noi rute din România, precum şi demararea operarării zborurilor de pe aeroportul din Iaşi, ceea ce va însemna, potrivit reprezentanţilor Wizz Air, 1,35 milioane de locuri suplimentare în 2015, respectiv un plus de capacitate de 29% .

    „Reţeaua se află în plină expansiune şi frecvenţele crescute pe rutele existente vor atrage cu siguranţă mai mulţi pasageri, fie că vor fi călători în scopuri turistice sau de business. Creşterea va stimula turismul la nivel naţional“, spunea Stephenson. Un calcul simplu arată aşadar că, dacă estimările celor de la Wizz Air se vor adeveri, compania va ajunge să transporte cinci milioane de pasageri la finele anului viitor de pe aeroporturile din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara.

    Cinci milioane de pasageri transportaţi dintr-o piaţă în care jucători precum TAROM şi Blue Air raportează an de an scăderi sau, în cel mai bun caz, stagnări vor duce Wizz Air în poziţia de a deveni lider detaşat în topul celor mai mari companii aeriene de pe plan local, cu o cotă de piaţă apropiată de 50%. Practic, pasagerii câstigaţi de Wizz Air nu vor fi doar noi, ci cei mai mulţi vor fi luaţi de la concurenţă. În prezent, Wizz Air transportă de aproape două ori mai mulţi pasageri decât TAROM şi de aproape trei ori mai mulţi decât Blue Air. Creşterea accentuată a operaţiunilor Wizz Air din ultimii ani din România a făcut ca numărul de aeronave Airbus A320, cu 180 de locuri, alocate acestei pieţe să ajungă la 17. Prin comparaţie, transportatorul aerian naţional are în flotă 24 de aeronave – ATR, Boeing şi Airbus – cu o capacitate totală mai mică decât cea a rivalilor roz. În prezent, Wizz Air zboară pe 93 de rute, faţă de cele 43 ale TAROM.

    „Este o piaţă în care competiţia este liberă, iar interesul statului român este să le permită cetăţenilor să zboare în Europa. În condiţiile în care concurenţii din piaţă au flota veche şi nu au deloc resurse să se dezvolte, este normal că americanii au ajuns să domine piaţa“, spune Adrian Ionaşcu, director în cadrul companiei Blue Air. El dă exemplul Italiei, unde compania low-cost Ryanair a speculat slăbiciunile Alitalia într-un mod similar şi a ajuns să controleze traficul din Peninsulă. „Diferenţa faţă de alte ţări este modul cum Wizz Air a ajuns astăzi numărul unu. Mă refer la felul în care au intrat pe piaţă şi la ajutoarele de stat primite de la autorităţi pe diverse aeroporturi din ţară, în condiţiile în care ei nu plătesc taxe statului român întrucât nu au nicio sucursală deschisă în România, ci doar câţiva piloţi şi stewardeze“, mai spune managerul.

    Tribunalul Timiş a stabilit în 2012 că Wizz Air a primit „ajutor de stat ilegal“ de la aeroportul Traian Vuia din Timişoara, estimat la 4 milioane de euro. În prezent, compania mai beneficiază de ajutoare de stat pentru deschiderea de noi rute din partea consiliilor judeţene din Dolj, Sibiu, Mureş

    „Conform legislaţiei în domeniul concurenţei, se prezumă, până la proba contrară, că o companie se află în poziţie dominantă în cazul în care cota de piaţa înregistrată în perioada supusă analizei depăşeşte 40%. Trebuie avut în vedere, însă, că legea nu interzice deţinerea unei poziţii dominante, ci abuzul de poziţie dominantă“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Astfel, compania care are poziţie dominantă nu are voie, printre altele, să impună partenerilor preţurile de vânzare sau de cumpărare, să aplice, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, să practice preţuri foarte mari (excesive) sau foarte mici (preţuri de ruinare), în scopul eliminării concurenţilor. Preţurile mici sau „de ruinare a concurenţei“, despre care vorbeşte şeful Concurenţei, reprezintă tocmai magnetul care a atras milioane de pasageri către serviciile Wizz Air, companie care a intrat pe piaţă cu tarife de până la patru ori mai mici faţă de companiile tradiţionale de aviaţie, diferenţă care s-a mai atenuat de-a lungul timpului.

    Oficialii companiei Wizz Air au declarat că operatorul aerian „nu are preţuri de dumping, iar competiţia este binevenită, consumatorii fiind cei care aleg“. Compania operează peste 340 de rute, iar preţul mediu pentru un zbor este de 47 de euro – „ne aşteptăm ca tarifele noastre foarte mici să continue să genereze creştere“. Principalul instrument de marketing al companiei va fi aşadar atent supravegheat cât de curând de autorităţile de resort, iar poziţia dominantă ar putea duce la creşterea tarifelor plătite de pasageri.

    Motivele sunt uşor de intuit: scumpirea ar arăta că preţurile nu mai sunt „foarte mici“ şi nu pot aşadar ruina concurenţa, ceea ce ar ilustra că nu se face abuz de putere, într-un context în care Wizz Air ar avea jumătate din piaţă, deci o putere mult mai mare, controlând exclusiv zeci de rute şi transportând de două ori mai mulţi pasageri decât cel mai apropiat concurent.

  • Tony Blair: O intervenţie terestră împotriva grupării Stat Islamic nu trebuie exclusă

    Într-un mesaj publicat pe site-ul asociaţiei Tony Blair Faith Foundation, fostul premier britanic a afirmat că “nu poate fi dezrădăcinat acest extremism fără a merge acolo unde el a apărut, pentru a-l combate”.

    “Pot exista numeroase iniţiative diplomatice, condamnări, dar dacă acestea nu sunt însoţite de lupte fizice, vom reduce problema, însă nu vom câştiga”, a adăugat el.

    Organizaţia Stat Islamic (SI) le-a cerut luni susţinătorilor săi să ucidă cetăţeni, în special americani şi francezi, din ţările care formează coaliţia internaţională formată pentru combaterea insurgenţilor din gruparea teroristă prezenţi în Irak şi în Siria.

    Statele Unite şi Franţa sunt cele două ţări care au desfăşurat până acum raiduri aeriene împotriva poziţiilor din Irak ale SI, grupare care în luna iulie a proclamat un “califat” în Siria şi Irak, unde controlează zone importante.

    Preşedintele american Barack Obama a refuzat deocamdată să trimită soldaţi pentru a lupta împotriva grupării Stat Islamic, însă poziţia sa este privită cu scepticism în Statele Unite. Republicanii consideră că raidurile aeriene nu sunt suficiente pentru a-i opri pe islamişti ţinând cont în special de slăbiciunea armatei irakiene.

  • Ţigările electronice favorizează dependenţa de nicotină şi sunt inutile în renunţarea la fumat

    Cercetarea efectuată asupra pacienţilor cu cancer care continuă să fumeze a arătat că persoanele care folosesc ţigări electronice prezintă o dependenţă de nicotină mult mai accentuată şi au la fel sau mai puţine şanse de a renunţa la fumat ca şi persoanele care preferă tutunul. Studiul, publicat luni, a fost deja contestat de o serie de alţi cercetători, potrivit Reuters.

    Studiul, apărut în revista Cancer, publicaţia de specialitate a Societăţii Americane pentru Cancer, ridică întrebări legate de eficienţa ţigărilor electronice în a ajuta fumătorii să renunţe la acest viciu. Dar această concluzie a fost contestată de alţi cercetători în domeniul tutunului şi dependenţei, care au spus că modul de selectare a pacienţilor incluşi în studiu a dus la o concluzie prestabilită.

    Utilizarea ţigărilor electronice, care sunt dispozitive cu baterii ce produc vapori care conţin nicotină, pe care fumătorul îi inhalează, a crescut foarte mult în ultimii doi ani, dar există, de asemenea, o dezbatere aprinsă privind riscurile şi beneficiile acestora.

    Dispozitivele sunt pe piaţă de relativ puţină vreme, iar acest lucru înseamnă că nu există dovezi ştiinţifice pe termen lung legate de siguranţa lor. Unii experţii se tem că ţigările electronice ar putea duce la dependenţa de nicotină şi ar fi doar un prim pas către fumatul de tutun clasic, în timp ce alţi cercetători le văd ca pe o modalitate cu un potenţial uriaş de a ajuta fumătorii să renunţe la acest obicei.

    Puţinele studii care există pe această temă oferă o serie de concluzii amestecate, unele susţinând că dispozitivele pot ajuta la renunţarea la fumat, iar altele sugerând că ţigările electronice pot prezenta riscuri de sănătate specifice.

    Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, dat publicităţii luna trecută, cerea impunerea unei reglementări stricte a utilizării ţigărilor electronice în spaţiile închise, publicităţii şi vânzării acestor dispozitive către minori. Însă şi acest raport a fost criticat, unii experţi spunând că este plin de erori, interpretări şi analize greşite.

    Studiul publicat online în revista Cancer a fost efectuat de cercetătorii de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York, conduşi de Jamie Ostroff, asupra a 1.074 de pacienţi cu cancer, care fumau şi care au fost incluşi în perioada 2012-2013 într-un program antitutun la centrul oncologic.

    Experţii au descoperit o creştere de trei ori a utilizării ţigărilor electronice în această perioadă, de la 10,6% la 38,5%.

    La includerea în programul antifumat, cercetătorii au descoperit că utilizatorii de ţigări electronice erau mai dependenţi de nicotină decât non-utilizatorii, avuseseră mai multe încercări de a renunţa la fumat şi prezentaseră un risc mai mare de a fi diagnosticaţi cu o formă de cancer la plămâni, cap şi gât.

    Până la finalul perioadei de studiu, utilizatorii dispozitivelor erau la fel de predispuşi la a fuma ca şi pacienţii care fumau ţigări clasice.

    Robert West, director de cercetare în domeniul tutunului la University College London, a declarat că studiul nu a putut evalua dacă, în cazul pacienţilor cu cancer care foloseau ţigări electronice, a încerca aceste dispozitive duce sau nu la renunţarea la fumat, “pentru că eşantionul folosit a inclus pacienţi care au încercat deja ţigara electronică într-o tentativă de a renunţa la fumat şi au eşuat, astfel că toţi cei care au reuşit să se lase de fumat erau deja scoşi din calcul”.

    De asemenea, Peter Hajek, director al Tobacco Dependence Research Unit de la Queen Mary, University of London, a susţinut ideea că datele oferite de studiu nu justifică concluziile la care au ajuns cercetătorii americani.

    “Autorii au urmărit fumători care au testat ţigările electronice, dar nu au renunţat la fumat şi au exclus fumătorii care au încercat dispozitivele şi au renunţat la fumat”, a spus Peter Hajek.

    “Ca şi fumătorii care eşuează în a renunţa la fumat indiferent de metoda aleasă, studiul a avut de-a face cu fumători cu un mare grad de dependenţă, cărora le-a fost foarte greu să renunţe. Cercetătorii au concluzionat că ţigara electronică nu a fost de ajutor, dar acest lucru ar fi adevărat pentru orice tratament dacă ar fi evaluate doar rezultatele negative ale urmării tratamentului”, a mai declarat Peter Hajek.

  • Gabriel Comănescu: „Am visat să construiesc platforme în România, dar este imposibil din cauza finanţării”

    „Programul nostru de a moderniza flota implică inclusiv construcţia a două platforme de foraj noi”, a declarat omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, cu prilejul achiziţiei a trei nave multifuncţionale. În prezent, flota Grup Servicii Petroliere (GPS) este alcătuită din 13 nave multifuncţionale, opt platforme de foraj marin, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj, iar veniturile companiei se vor apropia anul acesta de 400 de milioane de dolari, potrivit omului de afaceri.

    Comănescu analizează investiţii de 800 de milioane de dolari în două platforme noi, una destinată lucrărilor în ape cu adâncime mică, a cărei construcţie ar costa 200 de milioane de dolari şi o a doua, capabilă să execute lucrări la mare adâncime, pentru care investiţia  necesară s-ar ridica la 600 de milioane de dolari. „Am visat să construiesc în România, dar din cauza unor probleme cauzate în general de finanţare, nu pot să fac acest lucru, este foarte scump. Singurii care pot veni cu un pachet financiar care să susţină aceste investiţii sunt norvegienii” a declarat Comănescu, care a spus că, cel mai probabil, platformele ar urma să fie construie într-un şantier din Norvegia.

    Anul acesta, omul de afaceri a mai cumpărat două platforme: GSP Uranus, în urma unei investiţii de 44 de milioane de dolari, sprijinită de EximBank şi GSP Magellan, pentru care compania nu a comunicat valoarea achiziţiei şi nici sursele de finanţare. Ambele platforme au fost cumpărate de la compania Transocean, una dintre cele mai mari companii la nivel mon­dial spe­cializată în forajul marin.

     

     

     

  • RECORD pentru Apple: Peste 10 milioane de noi iPhone-uri, vândute în weekend-ul de debut

    Vânzările au depăşit recordul de 9 milioane de telefoane atins anul trecut, când Apple a introdus iPhone-urile 5s şi 5c, se arată într-un comunicat al companiei, transmite Bloomberg.

    “Livrările au depăşit aşteptările în primul weekend, fiind cu mult peste recordurile anterioare”, a declarat directorul general Tim Cook.

    Estimările analiştilor au variat, unul anticipând vânzări de până la 15 milioane de aparate, în timp ce alţii au avertizat că rezultatele ar putea fi sub livrările de anul trecut, din cauza unor probleme de producţie şi a faptului că noile modele nu au intrat la vânzare în China.

    Cook se foloseşte de iPhone 6, cu ecran de 4,7 inci (11,9 cm) şi iPhone 6 Plus, cu ecran de 5,5 inci, pentru a concura direct Samsung Electronics, HTC şi alţi producători pe piaţa smartphone-urilor mari.

    Lansarea noilor iPhone-uri va fi urmată luna viitoare de debutul noilor modele iPad.

    Cele două noi modele iPhone au devenit disponibile vineri, 19 septembrie, în magazinele din Statele Unite, Australia, Canada, Franţa, Germania, Hong Kong, Japonia, Puerto Rico, Singapore şi Marea Britanie.

    În 26 septembrie, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus vor putea fi cumpărate în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Insula Man, Italia, Liechtenstein, Luxembourg, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Portugalia, Qatar, Rusia, Arabia Saudită, Spania, Suedia, Elveţia, Taiwan, Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Până la sfârşitul acestui an, aceste modele vor deveni disponibile în 115 ţări, potrivit Apple.

     

  • CA al TVR a aprobat grilele. Emisiunile cu Guran, Avram, Nistorescu şi Pătraru vor fi difuzate în continuare

    Surse din TVR au declarat luni, pentru MEDIAFAX, că CA al TVR a aprobat grilele cadru ale TVR 1, care prevăd difuzarea unor emisiuni informative şi de publicistică după Telejurnalul de la ora 20.00.

    Grilele TVR urmează să fie trimise în următoarea perioadă la Consiliul Naţional al Audiovizualului, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    Televiziunea Română a anunţat, vineri, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că emisiunile “Biziday”, cu Moise Guran, “Vorbeşte liber”, cu Sorin Avram, “Foc încrucişat”, cu Alina Stancu şi Cornel Nistorescu, şi “Starea naţiei”, cu Dragoş Pătraru, vor fi difuzate în continuare la TVR şi îşi vor păstra locul în grilă ca şi până în prezent.

    “Începând de luni, 22 septembrie, canalele TVR vor funcţiona în baza grilelor de programe aprobate prin Programul de Redresare economică şi Memorandumul din 2012”, se spunea în comunicatul TVR.

    Potrivit comunicatului, decizia a fost luată vineri de Comitetul Director (CD) şi urma să fie înaintată, spre informare, Consiliului de Administraţie (CA) al TVR.

    Măsura a fost discutată în cadrul unui grup de lucru înfiinţat prin hotărârea Consiliului de Administraţie, grup alcătuit din membri CA şi CD, care s-a întrunit vineri, într-o primă şedinţă.

    Problemele în privinţa TVR au început încă din 2 septembrie, când grila intermediară a TVR 1, valabilă în septembrie şi care include emisiuni realizate de Sorin Avram, Moise Guran, Dragoş Pătraru şi Alina Stancu şi Cornel Nistorescu, a stârnit discuţii în şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), întrucât aceasta a intrat în vigoare la 1 septembrie fără aprobarea CA al TVR şi a CNA. Atunci, mai mulţi membri ai CNA au spus că grila lunii septembrie are nevoie de aprobarea CNA şi a CA al TVR, chiar dacă este provizorie.

    Totuşi, deşi nu avut nici aprobarea CNA şi nici a CA al TVR, TVR 1 a continuat să difuzeze această grilă intermediară de programe.

    Însă structura grilelor de programe ale TVR aprobate prin Programul de Redresare economică şi Memorandumul din 2012 a fost aprobată la momentul respectiv şi de CNA.

    Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune a analizat, în şedinţa din 16 septembrie, grilele de toamnă ale Televiziunii Române, însă nu a ajuns la nicio concluzie în privinţa acestora, majoritatea membrilor din CA solicitând ca, până pe 30 septembrie, să fie elaborată o strategie de programe a TVR. În baza acesteia urma să fie elaborată grila de toamnă a TVR, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din TVR.

    Motivul pentru care majoritatea CA a solicitat elaborarea acestei strategii de programe ar fi acela că preşedintele-director general al TVR, Stelian Tănase, le-a prezentat membrilor CA o variantă de grilă de programe de toamnă care schimbă identitatea TVR 1 dintr-o televiziune generalistă într-una de News&Current Affairs. Strategia de programe urma să aibă la bază rezultatele unui sondaj pe care TVR l-a comandat şi care au relevat ceea ce îşi doresc telespectatorii. De asemenea, în prezent se desfăşoară o serie de focus grupuri, care au acelaşi scop.

    Şapte din cei 11 membri ai CA nu au fost de acord la momentul respectiv ca telespectatorii TVR 1 să vadă timp de patru zile pe săptămână, de luni până joi seara, acelaşi gen de emisiuni. În acest interval sunt difuzate emisiunile lui Sorin Avram, Moise Guran şi Dragoş Pătraru.

    Potrivit unor alte surse, blocajul ar fi fost cauzat de talk show-ul “Vorbeşte liber!”, cu Sorin Avram, pe care reprezentanţii PSD în CA al TVR nu îl doreau în grila TVR 1.

    Contactat pe 17 septembrie de MEDIAFAX, Stelian Tănase, preşedintele-director general al TVR, a confirmat faptul că, la momentul respectiv, existau anumite persoane care nu îl doreau pe Sorin Avram în grila Televiziunii Române.

    “Sunt câţiva domni care nu-l doresc în niciun chip pe domnul Sorin Avram să ţină acel talk show, pe care îl ţine acum şi care este foarte performant. Nu ştiu de ce nu îl doresc, eu îl doresc, l-am adus, performează, sunt mulţumit (…) Mi s-a cerut să-l dau afară, cu o ocazie, nu ieri (în CA, n.r.). Nu trebuie să vă miraţi. Aici toată lumea crede că se pricepe la televiziune (…)”, a spus Stelian Tănase, fără a preciza identitatea celor care i-au solicitat să renunţe la Sorin Avram.

    Întrebat când ar urma să intre oficial grila de toamnă a TVR, în prezent fiind implementate grile intermediare, Stelian Tănase a spus că acest lucru se va produce pe 1 octombrie. “Dacă, bineînţeles, membrii Consiliului de Administraţie care formează majoritatea, adică guvernamentalii să le zic aşa… Că ei au majoritatea şi ei dispun cum vor ei în televiziune. N-am cum să le spun altfel, ce să le spun? Partidul roşu, partidul galben, partidul albastru? Nu. Există ca în orice grup o majoritate şi o minoritate şi ei au majoritatea, cei care vin din zona guvernamentală. Ieri s-a votat de la 7 la 4, ca să dau un exemplu. Cei de la putere, care aparţin guvernului, sunt 7, au votat într-un fel, iar noi ceilalţi, PNL, PDL, suntem patru, am votat singuri. Deci se vede foarte clar că CA-ul s-a politizat”, a spus, miercuri, Stelian Tănase.