BusinessMagazin

Author: adison

  • Biroul Electoral Central: 14 competitori şi-au depus candidatura pentru alegerile prezidenţiale

    Astfel, în cursa pentru alegerea Preşedintelui României s-au înscris Victor Viorel Ponta (Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC), Klaus-Werner Iohannis (Alianţa Creştin-Liberală PNL-PDL), candidaţii independenţi Monica Luisa Macovei, Călin Popescu Tăriceanu şi Teodor Meleşcanu, Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară).

    În termenul legal şi-au mai depus la BEC dosarul de candidatură Dan Diaconescu (Partidul Poporului – Dan Diaconescu), Kelemen Hunor (UDMR), Szilagyi Zsolt (Partidului Popular Maghiar din Transilvania), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), William Brânză (Partidul Ecologist Român), Mirel Mircea Amariţei (Partidul Prodemo) şi candidatul independent Gheorghe Funar.

    Potrivit programului calendaristic aprobat de Guvern, Biroul Electoral Central urmează ca, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturilor, să înregistreze sau să respingă înregistrarea candidaturilor. Până în prezent, BEC a înregistrat candidaturile depuse de Victor Ponta, Klaus Iohannis şi Monica Macovei.

    În cel mult 24 de ore de la înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor de către BEC, prin decizie, candidaţii, partidele politice, alianţele politice sau electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor.

    Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională.

    Rămânerea definitivă a candidaturilor şi a semnelor electorale este prevăzută pentru cel mai târziu la 28 septembrie.

     

  • Kievul afirmă că tătarii şi ucrainenii din Crimeea sunt ameninţaţi cu represalii din partea Moscovei

    “Tătarii din Crimeea sunt în pericol, fiind ameninţaţi cu represalii. Acest lucru este valabil şi pentru cetăţenii ucraineni, care nu sunt de acord cu anexarea Crimeei şi a oraşului Sevastopol de către Rusia”, a afirmat purtătorul de cuvânt.

    El a subliniat că “protestul Rusiei faţă de participarea tătarilor la o conferinţă de la New York pe tema populaţiei bastinaşe este o dovadă a urii şi politicii şoviniste faţă de tătari”.

    Potrivit lui Perebiinis, tătarilor nu li s-a permis să meargă la conferinţă, după ce autorităţile ruse le-au luat paşapoartele.

    De asemenea, el a declarat că autorităţile ruse din Crimeea le-a interzis tătarilor să participe la mitinguri.

    “Ruşii fac o listă cu reprezentanţi ai tătarilor pe care vor să-i lichideze”, a adăugat purtătorul de cuvânt, adăugând că procurorul Crimeei, Natalia Poklonskaia, ar fi ameninţat în mod public că-i va deporta pe tătari.

  • Lumea se confruntă cu crize fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial – comisar UE

    “În prezent, avem un nivel mondial al crizelor mai important ca niciodată după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar principalul motiv pentru această situaţie este că reacţionăm când este prea târziu”, a declarat Gheorghieva, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Adunării Generale a ONU.

    “Mai multă atenţie ar trebui să fie acordată prevenirii şi soluţionării conflictelor, trebuie să acţionăm înainte ca războaiele să fie în plină desfăşurare”, a adăugat ea.

    “În caz contrar, nu vom mai fi în stare să gestionăm consecinţele crizelor umanitare generate de conflicte”, a avertizat Gheorghieva.

    Comunitatea internaţională cheltuieşte tot mai mulţi bani pentru ajutor umanitar – 17 miliarde de dolari până la sfârşitul lui 2014 faţă de două miliarde de dolari în 2000, a subliniat Gheorghieva, menţionând de asemenea că 450 de lucrători umanitari au fost ucişi, răniţi sau răpiţi în 2013.

    “Avem nevoie de răspunsuri, nu pentru că nu mai sunt bani, nu pentru că nu mai sunt oameni care să îşi rişte vieţile, ci pentru că nevoile noastre cresc mai repede decât capacitatea noastră de a răspunde” acestor crize, a adăugat ea.

    Crizele umanitare din Irak şi Siria s-au agravat dramatic în ultimele luni, a menţionat Gheorghieva.

    “Am asistat în Irak la deplasări ale populaţiei la o scară ce depăşeşte capacitatea de răspuns a comunităţii umanitare”, a afirmat ea.

    Cel puţin o jumătate de milion de persoane au plecat din zonele din nordul Irakului controlate de jihadiştii grupului Stat Islamic şi nu primesc ajutor, a declarat comisarul european.

  • A lăsat fotoliul cald din minister şi a plecat să-şi caute job. Acum, Comisia Europeană îi recunoaşte valoarea

    Mihai Iordache spune că segmentul are cerinţe foarte specifice, clienţii fiind maturi din punctul de vedere al cerinţelor de business. Strategia Microsoft de Cloud şi Mobilitate este mesajul principal cu care se adresează clienţilor, alături de care dezvoltă noi modele de business cu care să devină mai competitivi într-o piaţă globală.    

    “În anul 2000 lucram într-o instituţie de stat (Ministerul Transporturilor n.red.) şi am luat decizia de a face pasul către zona privată. Mi-am dat demisia şi nu a fost uşor, timp de trei luni am lucrat pe bază de voluntariat, după care am fost angajat. A fost un risc major pentru mine la acea vreme, având în vedere că nu aveam nicio garanţie că mai pot reveni în poziţia precedentă”, spune Iordache.

    Managerul a lucrat anterior pentru IBM, Fair Value şi Softwin: “Cele mai bune rezultate le-am obţinut atât în Softwin în 2002, IBM în 2009, cât şi în Microsoft în 2013. Am câştigat premii şi aprecieri de la Comisia Europeană, IBM EMEA şi Microsoft Corporation pentru calitatea produselor şi serviciilor promovate şi performanţă în vânzări”.

    În viitor, vrea să conducă o echipă mai mare într-o companie din IT&C sau o mică afacere dintr-un domeniu total diferit.

    Mihai Iordache face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%

    Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%, de la 63% în 2011, pe fodul acţiunilor de combatere a acestui fenomen, fără de care acest indicator ar fi crescut cu 2 până la 4 puncte procentuale în perioada amintită, potrivit unui studiu IDC.

    “IDC consideră că modificarea dinamică a pieţei PC-urilor din România, şi anume creşterea ponderii PC-urilor aduse şi instalate de către consumatori, a condus la o situaţie de piaţă în care, în absenţa unor eforturi eficiente anti-piraterie, rata pirateriei la nivel de ţară ar fi crescut de fapt cu 2 până la 4 puncte procentuale între 2011 şi 2013”, se arată într-un studiu IDC prezentat, marţi, de Business Software Alliance (BSA) într-o conferinţă de presă.

    Un alt studiu IDC prezentat de BSA arată legătura dintre software-ul nelicenţiat sau contrafăcut şi malware.

    Astfel, în România, la o rata a utilizării de software nelicenţiat de 62%, rata la care malware-ul este găsit pe PC-uri se situa la 30,79% la finele anului trecut, comparativ cu 27,5% în septembrie 2013.

    La nivel mondial, la o rată de utilizare de software nelincenţiat de 43%, ponderea PC-urilor cu malware a atins 21,58% la finele anuli 2014, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de septembrie 2013.

    IDC a estimat la 19 miliarde de dolari valoarea ce ar putea fi cheltuită în acest an de companii numai în Europa Centrală şi de Est pentru a înlătura consecinţele malware-ului grefat pe software piratat, respectiv pentru identificarea, repararea şi recuperarea datelor, în vreme ce scurgerile neautorizate de date de business şi confidenţiale ar putea costa companiile din aceeaşi regiune 39 miliarde de dolari.

    Pe de altă parte, riscurile de securitate la care se expun companiile sunt strâns legate de gradul de informare a angajaţilor privind utilizarea de software licenţiat, dar şi de existenţa unor politici formale în acest sens.

    Astfel, conform studiului “The Compliance Gap. BSA Global Software Survey”, dat publicităţii în iunie 2014, 50% dintre angajaţii companiilor care au o politică formală privind licenţierea software nu aleg niciodată software nelicenţiat pentru a-l instala la serviciu, în timp ce, în cazul companiilor care nu au o politică formală în acest sens, ponderea angajaţilor care nu aleg să utilizeze software nelicenţiat scade la 26%.

    Potrivit datelor BSA, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă organizată împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în primele 8 luni ale acestui an au fost derulate 400 de acţiuni de combatere a criminalităţii în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    “Aceste acţiuni s-au concretizat în descoperirea a peste 200 de infracţiuni la regimul produselor software, indisponibilizarea a peste 1.000 de sisteme informatice, precum şi indisponibilizarea de suporturi de stocare. Valoarea despăgubirilor solicitate de titularii de drepturi este de aproximativ un milion de euro”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, comisar şef Alexandru Cătălin Ioniţă.

    În perioada septembrie 2013 – iunie 2014, IGPR şi BSA au iniţiat o campanie de conştientizare care a vizat un total de 53.562 de companii, dintre care peste 6.600 au primit consultanţă individualizată pentru a-şi clarifica întrebările legate de licenţierea software, iar peste 2.600 au întocmit şi trimis către BSA un audit software.

    În acest an, BSA şi IGPR vor continua această campanie în rândul companiilor, urmând să aibă loc evenimente de informare privind riscurile utilizării de software nelincenţiat în Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi Timişoara.

    Calendarul acestor evenimente poate fi accesat pe portalul www.softwareculicenta.ro.

    De asememena, IGPR şi BSA vor trimite scrisori la circa 30.000 de companii cărora li se va recomanda revizuirea situaţiei utilizării de programe software, pentru a identifica eventualele discrepanţe între software-ul utilizat şi licenţele deţinute, pentru a evalua riscurile existente ca urmare a utilizării de programe neautorizate şi pentru a lua măsurile necesare în vederea eliminării acestora.

    BSA este o organizaţie non-profit creată în scopul promovării intereselor industriei de software şi a partenerilor din industria de hardware.

  • AVERTISMENTUL ministrului Energiei din Bulgaria: O nouă criză a gazelor este foarte probabilă

    Ştonov a explicat că Bulgaria primeşte toate gazele necesare prin intermediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina şi România, producţia locală fiind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

    Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate furniza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deşi e încărcat cu suficiente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fiind esenţială o extindere a acesteia.

    Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei crize a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclusiv de transport şi logistică.

    Oficialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar centralele termice ar trebui să fie pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

    Potrivit ministrului, Bulgaria ar reuşi să facă faţă timp de o lună unei crize a gazelor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze.

    Ştonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofia încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

    Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele legate de conducte de gaze, prioritatea fiind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia şi Serbia.

    Ştonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană, luând măsuri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

  • Alegeri prezidenţiale şi legislative vor avea loc pe 2 noiembrie în regiunile Doneţk şi Lugansk

    “Intenţionăm să organizăm alegerile pentru Consiliul Suprem (Parlament) şi pentru preşedintele republicii la 2 noiembrie”, a declarat pentru agenţia Interfax “premierul” din “Republica Doneţk”, Aleksandr Zaharenco, precizând că în regiune nu vor fi organizate alegerile legislative ucrainene stabilite pentru 26 octombrie.

    “Avem propriul Consiliu Suprem şi vom decide singuri ce alegeri vom organiza şi la ce dată vor avea loc”, a afirmat el.

    “Niciun alt fel de alegeri, inclusiv cele pentru Parlamentul ucrainean, nu vor fi organizate în regiunea noastră”, a subliniat Zaharcenko.

    La rândul său, un lider din cealaltă regiune separatistă, “Republica populară Lugansk”, a anunţat că alegerile prezidenţiale şi legislative vor fi organizate în aceeaşi zi ca la Doneţk.

    “Alegerile vor avea loc simultan cu cele din Republica populară Doneţk, la 2 noiembrie”, a declarat preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Lugansk, Aleksei Kariakin, pentru agenţia oficială rusă Itar-Tass.

  • Proprietăţi ale unui apropiat al lui Vladimir Putin, puse sub sechestru în Italia

    Potrivit publicaţiei italiene, trei vile ale omului de afaceri din Sardinia şi un hotel de patru stele din Roma au fost puse sub sechestru.

    “Sunt deja câteva luni de când sunt vizat de sancţiuni, astfel că nu mă surprinde nimic”, a declarat Rotenberg, citat de Interfax.

    “Dar este surprinzător că sunt vizate proprietăţi care nu sunt subiectul sancţiunilor. Acest lucru demonstrează încă o dată o situaţie nelegitimă şi absurdă”, a reacţionat Rotenberg.

     

  • Autorităţile aşteaptă în continuare acceptul de survol din partea Rusiei pentru cursa Bucureşti-Beijing

    “Pentru cursa Bucureşti-Beijing, memorandumul este semnat între noi şi chinezi, dar deocamdată nu avem un răspuns favorabil din partea autorităţilor ruse în ceea ce priveşte survolul către această ţară. De îndată ce îl vom avea, lucrurile pot să intre în linie dreaptă în foarte scurt timp”, a spus ministrul, răspunzând unei întrebări a jurnaliştilor pe această temă.

    El a explicat acest acord este necesar, pentru că oricare altă rută ar presupune o cheltuială suplimentară şi ar face “destul de greu rentabilă” cursa de la Bucureşti la Beijing.

    Vicepremierul Liviu Dragnea declara în luna martie, cu ocazia unei vizite în China, că reluarea curselor Tarom pe ruta Bucureşti-Beijing-Bucureşti este prevăzută pentru luna iunie sau iulie, în timp ce surse din companie afirmau două luni mai târziu că operarea zborurilor va începe în luna august.

    Tarom a renunţat la linia aeriană Bucureşti-Beijing în 2003, din raţiuni economice.

     

  • Piloţii Air France ies în stradă, pe fondul impasului în negocierile pentru încetarea grevei

    Pentru prima oară de la începutul grevei, piloţii au participat marţi, în uniforme, la un protest, în apropiere de sediul Adunării Naţionale (Parlamentul) de la Paris.

    În acest context, Air France prevede să asigure aproape jumătate din zboruri (48%), un procent uşor crescut faţă de situaţia înregistrată în cursul zilei de luni. Conducerea companiei a estimat o rată a greviştilor de 57 la sută, în scădere cu participarea înregistrată luni (65 la sută).

    De la 15 septembrie, mai mult de jumătate dintre avioanele companiei sunt blocate la sol. Aceasta este cea mai lungă grevă, din 1998.

    Premierul Manuel Valls a făcut, marţi, un nou apel la înceterea grevei. “Această grevă nu are niciun motiv, dăunează imaginii Franţei şi reprezintă un real pericol pentru companie”, a declarat el, cerându-le piloţilor să “analizeze propunerile lansate de conducerea” Air France.

    Statul francez deţine aproape 16% din acţiuni în cadrul grupului franco-olandez Air-France KLM.

    O soluţie pentru depăşirea crizei părea să se contureze luni, însă anunţul transmis sindicatelor de directorul Air-France-KLM, Alexandre de Juniac, privind suspendarea până în decembrie a proiectului de dezvoltare în Europa a filialei low-cost Transavia, nu a fost aprobat de piloţi.

    În urma acestei “ultime propuneri” a conducerii, piloţii grevişti şi-au înăsprit tonul şi au cerut suspendarea totală a proiectului Transavia Europe. Sindicatul SNPL AF Alpa, din care fac parte manjoritatea piloţilor Air France, a anunţat că propunerea nu reprezintă nicio garanţie cu privire la riscurile de “dumping social” în interiorul grupului.

    Directorul Air-France-KLM, Alexandre de Juniac, a subliniat, luni seară, miza proiectului şi a reafirmat că “nicio companie nu este eternă”. “Am propus piloţilor suspendarea proiectului până la sfârşitul anului, pentru a lăsa timp discuţiilor, negocierilor”, a declarat de Juniac. “Dacă nu ajungem la un dialog şi la un acord profitabil pentru ambele părţi, vom fi nevoiţi să ne oprim”, a adăugat el.

    Dezvoltarea filialei low-cost în Europa îngrijorează sindicatele, care cer un contract unic pentru piloţii din cadrul grupului, indiferent de marcă (Air France, Transavia sau Hop) în vederea securizării locurilor de muncă în Franţa.

    Pe de altă parte, greva “provoacă pierderi care ajung la 20 de milioane de euro pe zi”, potrivit conducerii Air France.

    La rândul său, sindicatul naţional al agenţiilor de voiaj (Snav) a evaluat la aproape cinci milioane de euro costurile suplimentare provocate de suspendarea a mai mult de jumătate din traficul Air France, în prima săptămână de grevă. “La momentul potrivit, Snav va cere Air France compensaţii pentru aceste pierderi”, a avertizat sindicatul.