BusinessMagazin

Author: adison

  • Scoţia şi separatismul, ca simptom de epidemie geopolitică

    ANDREAS UTERMANN, DIRECTOR DE INVESTIŢII LA ALLIANZ GLOBAL INVESTORS, consideră că mişcările de independenţă s-ar putea extinde ca focul în Europa, unde vocile care susţin autonomia sau independenţa se fac auzite peste tot, din Spania, Franţa, Belgia sau Italia şi până în Bosnia şi Herţegovina, Cipru, România, Republica Moldova sau Georgia, fără să mai vorbim de estul Ucrainei, actuala zonă fierbinte a continentului.

    Marea Britanie a fost centrul gravitaţional al sistemului internaţional de la sfârşitul războaielor napoleoniene şi până la Al Doilea Război Mondial. Structura imperială construită de britanici a configurat nu doar sistemul internaţional, dar şi ordinea politică a unor state diverse, din Statele Unite şi până în India. Regatul Unit a creat şi a condus revoluţia industrială şi în multe privinţe a reprezentat un pivot al istoriei mondiale. Faptul că această uniune ar putea fi dizolvată este şocant şi dezvăluie informaţii importante despre direcţia către care se îndreaptă lumea, explică analistul politic George Friedman.

    Jeremy Warner, editor la publicaţia The Daily Telegraph, spune că ceea ce se întâmplă în Scoţia aparent este de mică amploare, având în vedere că economia regiunii are o contribuţie de sub 10% la PIB-ul britanic. Istoria este însă plină de evenimente aparent neimportante care au declanşat evenimente de un impact mult mai mare, unele cu consecinţe geopolitice şi economice catastrofale. Un astfel de exemplu este Primul Război Mondial, de la a cărui izbucnire s-au împlinit 100 de ani, declanşat de asasinarea la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a arhiducelui Franz Ferdinand şi a soţiei sale Sophie.

    Alte evenimente iniţial minore au avut efecte pozitive majore, prin intermediul perestroikăi şi glasnostului, un exemplu fiind greva de la şantierul naval Gdansk din Polonia, care a culminat cu căderea zidului Berlinului şi reconfigurarea geopolitică a celei mai mari părţi a estului Europei.

    Pentru britanici, divizarea naţiunii ar fi în mod evident un eveniment de mare amploare. Indiferent de rezultatul referendumului, acesta pare destinat să modifice pentru totdeauna natura uniunii, iar rămânerea Scoţiei în Marea Britanie va fi aproape la fel de dificilă, din punctul de vedere al implicaţiilor constituţionale, ca şi separarea completă.
    Pentru a convinge scoţienii să rămână în uniune, liderii principalelor partide din Marea Britanie, conservator, laburist şi liber-democrat, David Cameron, Ed Miliband şi Nick Clegg, au promis alocarea mai echitabilă a resurselor şi menţinerea sistemului de finanţare Barnett prin care sunt distribuite fondurile publice la nivelul Regatului Unit. În opinia lor, formula Better Together (Mai Bine Împreună) este o viziune care poate fi îmbrăţişată de Scoţia.

    Pe de altă parte, Lordul Barnett, care a creat sistemul de finanţare în 1978, pe vremea când era şeful trezoreriei britanice, a afirmat într-un interviu pentru BBC Radio că acest sistem este ”incorect„ şi a reiterat apelul să fie eliminat.

    Angajamentul celor trei lideri politici a apărut pe prima pagină a publicaţiei Daily Record. Susţinătorii independenţei, în frunte cu prim-ministrul Scoţiei, Alex Salmond, consideră că planul, anunţat abia sfârşitul campaniei, este o insultă la adresa inteligenţei alegătorilor.

    Planul promite prerogative extinse pentru Parlamentul din Scoţia şi recunoaşte că uniunea există pentru a asigura oportunităţi şi securitate pentru toţi, prin distribuţia echitabilă a resurselor. O altă prevedere este faptul că ultimul cuvânt în finanţarea sistemului naţional de sănătate va reveni guvernului scoţian.

    ERSPECTIVELE ECONOMICE ALE UNEI SCOŢII INDEPENDENTE
    Să ne imaginăm o ţară cu populaţia statului american Colorado, cu suprafaţa Cehiei şi cu o industrie financiară de 10 ori mai mare decât restul economiei, care este dominată de petrol, alcool şi turism, avertizează preşedintele companiei de consultanţă Stratfor, George Friedman. Aşa ar porni Scoţia ca stat independent.

    Discuţiile despre împărţirea activelor şi a datoriilor şi asigurarea stabilităţii sectorului bancar ar putea schimba toate aceste lucruri. În acelaşi timp, companii ca Royal Bank of Scotland au avertizat deja că îşi vor transfera operaţiunile centrale din regiune.

    Analiştii, companiile şi politicienii iau în serios posibilitatea separării Scoţiei şi există dezacorduri privind performanţele economice ale noii naţiuni, unii prezicând austeritate bugetară şi preţuri mai mari, în timp ce alţii consideră că un plan de a reduce taxele pentru companii ar ajuta la atragerea unor noi afaceri.

    ”Pe termen scurt, standardul de viaţă ar scădea, existând un impact economic uriaş din cauza incertitudinilor. Pe termen lung, în lume există numeroase ţări de dimensiunea Scoţiei care sunt bogate şi prospere, dar depinde de cât de buni vor fi oficialii aleşi„, a arătat Rob Wood, economist la Berenberg Bank în Londra şi fost oficial al Băncii Angliei.

    Economia Scoţiei este de circa 130 de miliarde de lire sterline (211 miliarde de dolari), sau de 150 de miliarde de lire dacă este inclusă şi contribuţia activităţilor din Marea Nordului. PIB-ul este echivalent cu cel al Qatarului sau al Greciei.

    Între principalele probleme cu care s-ar confrunta premierul Alex Salmond va fi finanţarea statului şi anume să atragă creditorii fără să beneficieze de reputaţia Marii Britanii, care nu a intrat vreodată în default, de-a lungul secolelor.
    Oficialii de ambele părţi ale graniţei nou formate îşi vor disputa dreptul de proprietate asupra petrolului şi gazelor din Marea Nordului, dar Scoţia mai are şi whisky, cu exporturi anuale de circa 4,3 miliarde de lire, şi turism, vizitatorii cheltuind anul trecut în regiune 4,6 miliarde de lire.

  • Stelian Tănase: Nu doresc să fiu groparul TVR. Lipsa sprijinului politic a dus în neant proiectul meu

    Stelian Tănase este audiat, miercuri, în Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, în contextul în care afirmaţiile recente ale acestuia “au ridicat anumite semne de întrebare asupra a ceea ce se întâmplă în instituţia pe care o conduce”, după cum a declarat la începutul audierilor Gigel Ştirbu, preşedintele Comisiei.

    Tănase a spus că a început să vorbească public despre situaţia în care se află TVR, care, potrivit acestuia, are o datorie de 150 de milioane de euro, nu pentru a da dovadă de curaj, ci pentru a prezenta parcursul critic al televiziunii publice, ale cărei probleme au mai multe cauze, între care şi actuala lege de funcţionare a instituţiei.

    Însă, Stelian Tănase a mai spus că problemele TVR se acutizează din cauza statutului său de televiziune publică, aflată înainte de campania electorală.

    “Aş sublinia blocajul la care s-a ajuns între Comitetul Director (CD), Consiliul de Administraţie (CA) şi preşedintele-director general al televiziunii şi care blocaj a durat mai multe luni”, a spus Stelian Tănase.

    El a mai spus că televiziunea publică este complet nereformată după 1989, această stagnare ducând şi la creşterea datoriei TVR, care s-a acutizat.

    Stelian Tănase a mai amintit că, în decembrie 2013, când a acceptat să vină la conducerea TVR, un post pe care nu l-a cerut şi nu l-a dorit, a spus că Televiziunea Română este “o televiziune publică, nu o televiziune a Guvernului”. “Am spus atunci că trebuie o nouă lege a televiziunii. Vinovăţia sau răspunderea pentru dezastrul financiar în care se află televiziunea se datorează politicienilor. Mai ales guvernele din ultimii zece ani, prin deciziile pe care le-au luat, au avut un impact negativ asupra televiziunii”, a spus Tănase.

    El a mai spus că, atunci când a venit în TVR şi a încercat să aplice programul său, a întâlnit “o rezistenţă şi din interior şi din exterior”. “Nu doresc simpatii, dovadă că am relaţii proaste cu toţi liderii politici. Nu e treaba mea să fiu simpatic. Când moşteneşti datorii de 150 de milioane de euro, nu poţi să fii simpatic”, a spus Tănase.

    Acesta a precizat că a înţeles din declaraţiile politicienilor că în acest an nu pot fi luate aceste măsuri dure pe care le-a propus pentru salvarea TVR. “Mi s-a spus ca în acest an, din cauza alegerilor, să nu luăm aceste măsuri. Pentru situaţia televiziunii este un dezastru”, a spus Stelian Tănase, precizând că TVR este precum Titanicul. “Gaura aceea creşte cu fiecare minut (…) Amânăm din nou această transformare structurală pentru 2015 şi daţi-mi voie să fiu sceptic că ea se va produce (…) Eu nu doresc să fiu un gropar al televiziunii, eu am fost dus acolo să o salvez. Marea hibă a acestui proiect în care eu am crezut a fost după”, a spus Stelian Tănase.

    El a precizat că a venit în TVR fiind susţinut de USL. “Susţinerea politică atât de amplă şi garanţiile care mi s-au dat m-au făcut să accept (…) Din păcate, la două luni de la această numire, USL s-a fărâmat (…) A urmat un fel de acrobaţie cu cine îmi acordă sprijin, care este şi astăzi”, a spus Stelian Tănase.

    Totodată, Tănase a precizat că în Consiliul de Administraţie al TVR “s-a declanşat o bătălie politică pe apartenenţe politice”, între putere pe de o parte şi reprezentanţii PDL, PNL şi Administraţiei Prezidenţiale pe de altă parte, dar şi aceste apartenenţe “s-au schimbat” în funcţie de anumite momente.

    “Or asta a generat o lipsă de sprijin real în CA şi între CA şi CD, care au aruncat în neant proiectul de reformă cu care eu am venit la TVR. Anul 2014 este pierdut pentru reforma în Televiziunea Română (…) Am sperat în sprijin politic (…) Suntem într-o situaţie de blocaj, anul 2014 este pierdut, în 2015 veţi numi pe altceva (…)”, a mai spus Tănase.

  • Energia ţine în viaţă bursa de la Bucureşti. Investitorii stau cu ochii pe piaţa de capital în acestă toamnă

    DUPĂ OFERTA PUBLICĂ DE ACŢIUNI ÎN VALOARE DE 1,9 MILIARDE DE LEI DERULATĂ DE DISTRIBUITORUL DE ENERGIE ELECTRICA ÎN VEDEREA LISTĂRII LA BURSĂ ŞI VÂNZĂRILE ACCELERATE ÎN VALOARE DE 845 DE MILIOANE DE LEI FĂCUTE DE FONDUL PROPRIETATEA LA ROMGAZ ŞI TRANSELECTRICA DIN ACEASTĂ VARĂ, OCHII INVESTITORILOR VOR FI ÎN URMĂTOARELE LUNI PE FONDUL PROPRIETATEA, PETROM, ELECTRICA ŞI NUCLEARELECTRICA.

    Informaţiile neoficiale privind o posibilă vânzare a pachetului de 18,9% din acţiunile Petrom au propulsat acţiunile Fondului Proprietatea la maxime istorice. Acţiunile FP au crescut cu 7% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, iar analiştii se aşteaptă ca raliul să continue pe termen scurt, până când tranzacţia de vânzare a acţiunilor FP va fi confirmată sau infirmată. Un alt moment important pentru investitori va fi 23 septembrie, când acţionarii fondului sunt chemaţi să reconfirme mandatul de administrator al lui Franklin Templeton. Un vot afirmativ pe 23 septembrie înseamnă ca administratorul va trebui să reducă discount-ul de tranzacţionare a acţiunilor fondului de la circa 25% cât este acum până la 15%, potrivit prevederilor din noul contract. Investitorii se aşteaptă ca fondul să facă distribuţii de cash sau să reînceapă răscumpărările de acţiuni în această toamnă, evenimente care vor sprijini evoluţia acţiunilor.

    De partea cealaltă, acţiunile Petrom au scăzut cu 6% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, din cauza informaţiilor că fondul ar vrea să îşi vândă participaţia. Analiştii sunt însă de părere că o ieşire a fondului din acţionariatul Petrom, sau o reducere a participaţiei deţinută de acesta, va fi în beneficiul acţiunilor Petrom, care vor deveni astfel mai lichide. Mai mult, presiunea de vânzare care există acum asupra acţiunilor Petrom se va reduce vizibil şi astfel acţiunile ar putea reintra pe o tendinţă ascendentă. La începutul lunii septembrie, acţiunile Petrom au atins maximul ultimilor şase ani, respectiv o cotaţie de 0,49 lei/titlu, însă informaţiile neoficiale despre vânzarea FP au coborât acţiunile companiei petroliere la 0,45 lei/titlu.

    ACŢIUNEA PETROM ESTE CEA MAI MARE ACŢIUNE DE LA BURSĂ, ARE UN RANDAMENT AL DIVIDENDULUI DE 4-5%, PESTE CÂŞTIGUL ADUS DE DOBÂNDA BANCARĂ SAU DE TITLURILE DE STAT. Mai mult, atractivitatea acţiunii Petrom stă în fap-tul că în ultimii ani compania a avut de câştigat din liberalizarea preţului la gaze, iar inves-ti-torii şi-au luat expunere pe acest emitent avan-tajat de liberalizare„, a spus analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare din cadrul BCR.

    Acţiunile Electrica vor fi de asemenea pe radarele investitorilor în această toamnă. Acţiunile grupului Electrica (EL) au bătut record după record în ultimele săptămâni, atingând maximul istoric de 12,45 lei/titlu în şedinţa de miercuri, 17 septembrie, investitorii speculând informaţiile că Electrica ar fi interesată de o posibilă preluare a diviziilor grupului italian Enel, care se retrage din România.

    Electrica a intrat în vizorul investitorilor începând din 26 august, moment din care acţiunile grupului au crescut cu peste 12%.
    ”|n cazul unei achiziţii, impactul asupra rezultatelor financiare se va vedea rapid, iar pentru investitorii în acţiunile Elec-trica este ca şi cum aceştia şi-ar recupera banii mai repede„, spune Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital.
    Nou intrată în cursa pentru diviziile Enel este Nuclearelectrica. Acţiunile Nuclearelectrica au crescut cu 6% în doar două zile. Investitorii au reacţionat la declaraţiile făcute marţi 16 septembrie de Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru energie, că Ioan Roşca, directorul general al Electrica, alături de Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, îl vor însoţi în Italia pentru a avea o discuţie cu ministrul omolog şi cu conducerea Enel, semnalizând astfel că în competiţia pentru preluarea activelor Enel în România a intrat şi Nuclearelectrica.

    |n afară de acţiunile ”energetice„, oportunităţi pe termen scurt ar putea veni din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica. Acţiunile băncii au avansat cu 10% în primele două săptămâni ale lunii septembrie, pe fondul speculaţiilor că mai multe fonduri de investiţii sunt interesate de intrarea în acţionariat. Fondul de investiţii JC Flowers, înfiinţat de un fost partener şi executiv la Goldman Sachs, ar concura cu AnaCap şi Axxess Capital pentru a intra în acţionariatul Băncii Comerciale Carpatica. Analiştii susţin că sunt şanse mari ca în acest an să aibă loc o tranzacţie, însă acest lucru va depinde şi dacă investitorii vor ajunge la o înţelegere de preţ cu omul de afaceri Ilie Carabulea, cel care a fondat banca şi deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Nu este însă pentru prima oară când apar informaţii în piaţă cu privire la interesul exprimat de investitori pentru achiziţia unui pachet de acţiuni la Carpatica.

    Pe ansamblu, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, a început toamna cu un avans de 10%, însă sunt acţiuni pe bursă care au adus investitorilor randamente mult mai mari. Acţiunile dezvoltatorului imobiliar Impact au urcat cu 148% de la începutul anului, pe fondul achiziţiilor făcute de omul de afaceri Gheorghe Iaciu – principalul acţionar -, acţiunile producătorului de motoare Retrasib au crescut cu 117% pe fondul preluării de către grupul german SGB-SMIT, acţiunile producătorului de mase plastice Teraplast au urcat cu 92% susţinute de achiziţiile făcute de fondul finlandez KJK, iar acţiunile Transelectrica au câştigat 55% graţie rezultatelor financiare peste aşteptări.

  • Air France renunţă la proiectul Transavia Europe, aflat la originea grevei

    “Proiectul Transavia Europe este abandonat de conducerea” Air France, a declarat Vidalies pentru postul de radio RMC, adăugând că “proiectul nu este suspendat pentru trei luni, ci este retras”.

    Proiectul a generat o grevă la Air France, care a intrat luni în cea de-a doua săptămână, piloţii temându-se că acesta va conduce la un “dumping social” şi “delocalizări” în detrimentul angajaţilor francezi.

    Pentru prima oară de la începutul grevei, piloţii au participat marţi, în uniforme, la un protest, în apropiere de sediul Adunării Naţionale (Parlamentul) de la Paris.

  • Legiştii contrazic declaraţiile medicilor: Bebeluşul declarat mort la naştere la Maternitatea Elena Doamna era decedat cu 24 de ore înainte

    Reprezentanţii Institutului de Medicină Legală (IML) Iaşi arată, în raportul întocmit după necropsie, că bebeluşul nu a murit la naştere, cum a susţinut conducerea Maternităţii ”Elena Doamna”, ci era mort cu peste 24 de ore înainte ca mama să ajungă în spital pentru a naşte.

    ”Necropsia a fost finalizată în urmă cu două zile şi trimisă către toate organele care anchetează cazul, de la Ministerul Sănătăţii la Poliţie. Putem să spunem doar faptul că bebeluşul murise cu mai bine de 24 de ore înaintea naşterii”, a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX, Diana Bulgaru, directorul IML Iaşi.

    Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, Marius Voicescu, a declarat că joi se va întruni o comisie de malpraxis în acest caz, în condiţiile în care concluziile raportului medico-legal arată că bebeluşul s-a născut mort, deşi reprezentanţii maternităţii afirmau că acesta era în viaţă la naştere.

    Bebeluşul a fost declarat mort la naştere, în noaptea de 8 spre 9 septembrie, iar tatăl acestuia declara că înainte cu câteva ore ca soţia sa să nască în spital nu se afla niciun medic şi că a sunat chiar la 112 pentru a cere ajutor.

    De asemenea, bărbatul mai spunea că în noaptea dinaintea decesului copilului soţia sa a fost supravegheată doar de către o infirmieră, care s-a purtat urât cu el atunci când i-a cerut ajutorul, şi că medicii ar fi ajuns la spital a doua zi dimineaţă.

    Pe de altă parte, conducerea Maternităţii ”Elena Doamna” susţinea că soţia bărbatului ar fi fost consultată de către medici de patru ori în noaptea respectivă, iar ”monitorizarea a arătat evoluţie bună a mamei şi a fătului şi nedeclanşarea naşterii”.

    “Există la foaia de observaţie cele patru trasee de cardiotocografie (prin care sunt monitorizate bătăile inimii fătului – n.r.) la orele 0.30, 2.40, 4.50 şi 5.55. Inclusiv medicul de neonatologie s-a dus să discute cu pacienta la ora 2.00 şi a fost văzută în continuare din două în două ore, până dimineaţă, când doctoriţa Doina Iancu a dat acordul pentru cezariană”, susţinea medicul Răzvan Socolov, directorul medical al Maternităţii “Elena Doamna” din Iaşi.

    După acest caz, Corpul de control de la Ministerul Sănătăţii a declanşat o anchetă la Maternitatea ”Elena Doamna”, verificările fiind încă în desfăşurare.

    În paralel, Poliţia Iaşi face cercetări în acest caz după ce tatăl bebeluşului a depus plângere, acuzând că soţia sa nu a primit îngrijirile medicale necesare, iar personalul medical al unităţii ar fi acţionat prea târziu în cazul naşterii.

  • Creatoarea de modă Irina Schrotter şi soţul acesteia, citaţi la DIICOT într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală

    Zaharia Schrotter a ajuns la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în jurul orei 10.00, iar creatoarea de modă a fost citată să vină tot miercuri pentru a da declaraţii.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în acest dosar, până în prezent nu a fost pusă sub învinuire nicio persoană, fiind începută urmărirea penală doar in rem, pentru fapte de inţiere şi constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală.

    Alături de soţii Schrotter, în atenţia anchetatorilor în această cauză sunt şi alţi oameni de afaceri din Iaşi, fiind vizate tranzacţii în principal cu produse şi materiale de construcţii, care ar fi fost vândute la preţ supraevaluat, iar banii obţinuţi ar fi ajuns la societăţi din străinătate, între care şi firme din Olanda, pentru a li se ascunde provenienţa, au precizat sursele citate.

    Procurorii DIICOT i-au citat pentru a da declaraţii atât pe soţii Schrotter, cât şi alte persoane suspectate în acest caz.

    Prejudiciul produs în această cauză, prin evaziune fiscală şi spălare de bani, a fost estimat de anchetatori la un milion de euro.

  • Percheziţii la Direcţia Sanitară Veterinară Sibiu, fiind vizaţi directori şi funcţionari

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), cercetările în acest dosar vizează infracţiuni de corupţie şi conexe, care ar fi fost săvârşite în perioada 2011-2013.

    “În cursul zilei de 24 septembrie 2014, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate trei percheziţii domiciliare în locaţii situate în municipiul Sibiu, dintre care una este sediul unei instituţii publice”, arată DNA, într-un comunicat de presă.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Direcţia Sanitară Veterinară Sibiu, fiind vizaţi directorul instituţiei, precum şi alţi directori şi funcţionari din filiale ale DSV Sibiu.

    Procurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi de Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sibiu.

  • Managerul care controlează toţi banii celui mai mare producător de medicamente din România

    Raluca Dobocan asigură întocmirea, fundamentarea, aprobarea şi rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a fluxului de numerar. Ea răspunde de stabilirea preţurilor de vânzare pe piaţa internă ale produselor proprii şi ale produselor achiziţionate pentru comercializare, compania având un portofoliu de peste 200 de produse.

    “Cea mai grea decizie a fost să accept provocarea la vârsta de 29 de ani de a deveni şeful departamentului bugete, din care făceam parte la data respectivă ca simplu economist. Mai aveam multe de învăţat, iar timpul era limitat, deoarece volumul de muncă în departamentul bugete şi raportări era şi este în continuare semnificativ, iar promptitudinea de a reacţiona la diverse cerinţe trebuie să fie maximă”, spune clujeanca.

    Pe baza analizei financiare şi a sesizărilor făcute a reuşit să obţină revocarea unei decizii luate la nivel de grup care ar fi afectat semnificativ businessul din România prin scăderea profitului cu câteva milioane de dolari şi încetarea cel puţin pentru o perioadă a exportului către anumite pieţe din Europa de Vest.

    Dobocan a absolvit Ştiinţe Economice la Cluj-Napoca şi are un master în Standarde Internaţionale de Raportare  Financiară şi o certificare a Association of Chartered Certified Accountants.

    Raluca Dobocan face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Percheziţii în trei judeţe, într-un dosar de evaziune de un milion de euro, în care ar putea fi implicat şi un deputat PSD

    Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în această cauză se fac cercetări privind săvârşirea, în perioada 2012 – 2014, de infracţiuni asimilate celor de corupţie şi evaziune fiscală cu componentă transfrontalieră, prejudiciul estimat fiind de peste un milion de euro.

    Procurorii fac, în acest caz, zece percheziţii în judeţele Teleorman, Giurgiu şi Ilfov, la sedii şi puncte de lucru ale unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest caz ar fi implicat şi deputatul PSD Adrian Simionescu, precum şi un om de afaceri.

    Simionescu ar fi în atenţia anchetatorilor pentru efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, au precizat sursele judiciare.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi de Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Adrian Constantin Simionescu este deputat din 2012. Simionescu a fost viceprimar în Turnu Măgurele, în perioada 1996-1997, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, în 2008-2009. Acesta a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PD Teleorman din 1996 până în 2001. Ulterior, el a trecut la PSD, iar în 2001 a fost numit vicepreşedinte al PSD Teleorman.

  • Turcia ar putea susţine militar atacurile împotriva Statului Islamic în Siria, afirmă Erdogan

    “Văd acestea (atacurile aeriene) drept ceva pozitiv. Ar fi o idee proastă să înceteze. Acest plan trebuie să continue”, a declarat Erdogan, la New York.

    Întrebat cu privire la modul în care Turcia ar putea contribui la operaţiune, Erdogan a afirmat: “Vom lua toate măsurile necesare pentru a combate terorismul”.

    “Aceasta implică toate modalităţile de susţinere, inclusiv în mod militar şi politic. Aceasta implică un sprijin politic sau logistic”, a adăugat el.

    Turcia a fost criticată pentru o atitudine pasivă faţă de ascensiunea în forţă a jihadiştilor din cadrul SI, care au cucerit teritorii în Irak şi Siria, în vecinătatea frontierelor Turciei.

    Însă Ankara a afirmat că prioritatea sa este de a asigura securitatea celor 46 de cetăţeni turci ţinuţi ostatici de SI, după ce au fost răpiţi în oraşul Mosul din Irak.

    Avioane militare din Statele Unite, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Bahrain şi Qatar au efectuat marţi raiduri aeriene în Siria, vizând poziţii ale grupului terorist sunnit Stat Islamic şi ale unei celule Al-Qaida, Khorasan.

    “Raidurile aeriene au fost un succes”, a apreciat Pentagonul.