BusinessMagazin

Author: adison

  • Epson lansează imprimanta pentru antreprenorii care inscripţionează haine. Costă 15.000 de euro şi imprimă un tricou la jumătate de minut

    Imprimanta este concepută pentru printarea pe tricouri şi le permite utilizatorilor să demareze o afacere în domeniul vestimentar cu o investiţie de 15.000 de euro. 

    SureColor SC-F2000 imprimă un tricou în 27 de secunde.

    „SureColor SC-F2000 este concepută pentru antreprenorii care doresc să se implice în procesul de creaţie şi văd în industria vestimentară o oportunitate de business. Din acest punct de vedere, consumul redus de cerneală şi calitatea imprimării comparativ cu alte branduri din această industrie oferă premisele pentru a obţine o rentabilitate mare a investiţiei”, a declarat Alina Silvestru, specialist în marketing pentru România şi Bulgaria în cadrul Epson.

    Epson este unul dintre cei mai importanţi producători de imprimante, proiectoare şi LCD-uri din lume.

  • Pasagerii păgubiţi de Fly România “ar putea avea o şansă” de recuperare a prejudiciului

    Pasagerii care au achiziţionat bilete de la compania Fly România, controlată de Cătălin Buţu, trebuie să treacă printr-o procedură extrem de complicată pentru a “putea avea o şansa de recuperare a contravalorii biletelor de avion”, transmite Centrul European al Consumatorilor România (ECC România).

    Pentru a putea recupera costul biletelor, clienţii trebuie să completeze un dosar, să plătească taxe în valoare de peste 200 de lei şi să depună respectivul dosar la mai multe instituţii, notează un comunicat al instituţiei. Preţul mediu al unui bilet de avion, în cazul companiilor low-cost, este de 225 de lei. Astfel, clienţii trebuie să plătească o taxă de timbru apropiată, ca valoare, de cea a prejudiciului.

    “Cererea în original trebuie transmisă prin poştă, recomandată, cu confirmare de primire, până la data de 30.10.2014 şi trebuie însoţită de următoarele: acte de identitate – copii semnate şi certificate“conform cu originalul”, documentele justificative (e-ticket, rezervarea călătoriei, dovada plăţii biletelor, informarea primita din partea debitoarei privind anularea zborurilor, reclamatiile transmise catre debitoare/autoritati, etc.), în copii semnate şi certificate “conform cu originalul”, dovada plaţii taxei judiciare de timbru, în cuantum de 200 lei, în original (se recomandă păstrarea unei copii a chitanţei de plată).”

    Compania Fly România a început să opereze din 15 mai zboruri de linie interne şi internaţionale din Bucureşti, Timişoara şi Tulcea către oraşe din Italia, Spania, Germania şi Turcia.  La acea vreme, reprezentanţii companiei precizau că aşteaptă aproximativ 100.000 de pasageri pentru anul 2014.

    “La data de 17.09.2014 Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, a procedat la deschiderea procedurii generale de insolvenţă a societăţii Neccesair Consulting SRL (Fly România). Tribunalul a numit drept administrator judiciar provizoriu Societatea Profesională cu Răspundere Limitată Dinu Urse şi Asociaţii şi a stabilit ca termen limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii societăţii, respectiv data de 30.10.2014”, se arată în acelaşi comunicat.

  • Electrica va plăti noilor administratori 2.500 euro pe lună şi un bonus anual de până la 10.000 euro

    Membrii noului Consiliu de Administraţie al Electrica (EL), aprobat la începutul săptămânii de acţionari, vor primi lunar remuneraţii de câte 2.500 de euro brut, dar şi câte un bonus anual de până la 10.000 de euro brut pentru îndeplinirea unor obiective care vor fi stabilite în următoarele luni.

    Acţionarii companiei i-au aprobat în adunarea generală desfăşurată luni ca membri ai Consiliului de Administraţie al Electrica pe Victor Vlad Grigorescu – propus de către statul român, prin Departamentul pentru Energie, Victor Cionga – propus de stat (Departamentul pentru Energie) şi Certinvest, Cristian Buşu – propus de SIF Oltenia (SIF5), baroneasa Arielle Malard de Rotschild – propusă de ING Pensii SAFPAP şi Michael Adriaan Maria Boersma – propus de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cei cinci îi înlocuiesc în pe Marius Eugen Untescu, Ioan Roşca, Constantin Dinescu, Nicolae Pleşa şi Rareş Ioan Popescu. Mandatele acestora au încetat la data AGA, după ce nu au fost reconfirmaţi. Ioan Roşca este directorul general al Electrica.

    “AGOA aprobă stabilirea unei remuneraţii pentru membrii Consiliului de Administraţie după cum urmează. O sumă fixă brută de 2.500 de euro pe lună, pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite acestora prin actul constitutiv şi o sumă variabilă brută de până la 10.000 de euro pe an pentru îndeplinirea obiectivelor care vor fi stabilite de Comitetul de Nominalizare şi Remunerare în termen de trei luni de la semnarea acordului de servicii de către administratorii din consiliu”, se arată într-un raport cu hotărârile acţionarilor transmis de Electrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Suma de 2.500 de euro va fi primită de administratori indiferent de numărul şedinţelor la care participă într-o lună.

    De asemenea, administratorii vor avea poliţă de asigurare de tip Directors&Officers Liability, pe cheltuiala companiei, cu o valoare asigurată de 10 milioane de euro, se arată în contractul de servicii pe care îl vor semna membrii consiliului de administraţie.

    În plus, Electrica se obligă să deconteze administratorilor cheltuieli rezonabile, în contextul desfăşurării activităţii legate de companie, precum cele pentru călătorii – clasa business, hotel, telefon şi restaurant, se arată în raport.

    Baroneasa Arielle Malard de Rothschild, cetăţean francez, este fondatorul diviziei de pieţe emergente la banca de investiţii Rothschild & Cie, parte a grupului Rothschild. Înainte de a se alătura Rothschild & Cie în 1999, a petrecut 10 ani ca bancher de investiţii la Lazard Frères & Cie. Începând cu 1989, Arielle Malard de Rothschild a fost consilier financiar în Europa de Est şi Africa de Nord, consiliind iniţial guvernele cu privire la renegocierea datoriilor statului şi asupra privatizărilor, pentru ca mai târziu s-a se implice în fuziuni şi achiziţii.

    Arielle Malard de Rothschild are experienţă în proiecte mari de privatizare în România, Polonia, Rusia, Ungaria şi Maroc, coordonând privatizarea unor companii precum MOL, Nafta Polska, ZIL, BCR sau Dacia, se arată în documente disponibile pe site-ul Electrica.

    În rolul său actual ca managing director la Rothschild & Cie şi ca vicepreşedinte pentru Europa de Est, Arielle Malard de Rothschild conduce o echipa de 30 de persoane cu sediul la Paris, precum şi cu operaţiuni în diferite ţări vizate de departament.

    Michael Adriaan Maria Boersma, cetăţean olandez, a lucrat în perioada 1977 – 2003 pentru grupul petrolier Shell. În 2003, Boersma deţinea postul de preşedinte al Shell Global Solutions. Între 2003 şi 2009, acesta a fost director general şi preşedinte al Essent, cea mai mare companie integrată de utilităţi din Olanda.

    După plecarea de la Essent, Boersma a ocupat funcţii de membru în consiliile de administraţie la mai multe companii din Olanda, SUA, Germania şi Finlanda. În prezent deţine funcţii de consultant senior, preşedinte şi membru în consiliile de administraţie la mai multe companii, fundaţii, instituţii şi organisme consultative.

    Victor Cionga a petrecut 12 ani în prima parte a carierei la Institutul de Fizică Atomică, iar în anii ’90 a lucrat ca analist în mai multe companii. În 1999, s-a alăturat Raiffeisen Financial Advisors Romania ca director general, coordonând proiecte de privatizare, fuziuni şi achiziţii. În 2004 a fost numit director general adjunct la Raiffeisen Capital & Investment.

    În 2007, Cionga a fondat AZ Capital Advisors, un parteneriat specializat în consilierea în domeniul fuziunilor şi achiziţiior, devenind managing partner al firmei, pe care o conduce şi în prezent. Totodată, Cionga a deţinut pe perioade limitate şi funcţii neexecutive în consilii de administraţie/supraveghere.

    Victor Vlad Grigorescu este expert în cadrul Departamentului pentru Energie. Anterior, a ocupat timp de doi ani poziţia de director al AG Industrial Consult, societate specializată în consultanţă în
    domeniul politicilor publice. În perioada 2007-2011, Grigorescu a ocupat poziţia de secretar II în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE, secţia comercială, cu responsabilităţi în
    domeniul politicii comerciale comune a UE.

    Anterior detaşării la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE, începând cu anul 2004, Grigorescu a ocupat poziţia de expert UE în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, Departamentul de Comerţ Exterior, partipând la negocierile de aderare a României la UE.

    Cristian Buşu este, începând din 2011, lector universitar în cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. În prezent, este de asemenea membru al consiliului de administraţie şi al comitetului de audit la SIF Oltenia (SIF5), începând din mai 2013, şi director sucursală centrală Marfin Bank Bucureşti, din octombrie 2010.

    În perioada 2009-2013, Buşu a fost director economic al Fondului Proprietatea şi membru în Comitetul Reprezentanţilor. Anterior a fost timp de patru ani consilier economic în cadrul Departamentului Economic al Guvernul României. Între anii 2000 şi 2005 a lucrat pentru Prudential Financial, New York, ca planificator financiar/broker.

    În urma ofertei publice prin care acţiunile Electrica au fost listate la începutul lunii iulie, statul român a rămas cu 49% din acţiunile companiei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a investit 75 milioane euro în ofertă şi a obţinut astfel 8,6% din acţiunile companiei, devenind al doilea mare acţionar, după stat.

  • Telekom România scoate la vânzare Palatul Telefoanelor, una dintre clădirile simbol ale Bucureştiului

    “Ca parte a strategiei companiei de a capitaliza portofoliul de proprietăţi imobiliare, Telekom Romania Communications S.A. scoate la vânzare 3 proprietăţi din centrul Bucureştiului, şi anume: Palatul Telefoanelor, clădirea Tandem şi proprietatea din strada Matei Millo, având un preţ de pornire de 21.600.000 euro. Valoarea de piaţă a pachetului este la nivelul altor proprietăţi similare ca dimensiune şi relevanţă şi a fost stabilită de evaluatori independenţi. Tranzacţia va fi derulată prin intermediul unei licitaţii, iar câştigătorul va fi entitatea cu cea mai avantajoasă ofertă atât în ceea ce priveşte preţul, cât şi alte condiţii relevante în context”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

    Pentru a participa în licitaţie, entităţile interesate trebuie să furnizeze o scrisoare de garanţie şi să depună ofertele până la data de 20 octombrie 2014. Pentru Palatul Telefoanelor, Telekom Romania Communications S.A. va urma toţi paşii juridici prevăzuţi de legislaţia în vigoare privind monumentele istorice.

    “Strategia noastră imobiliară este în linie cu scopul nostru de a deveni furnizorul convergent numărul 1 de servicii de telecom si divertisment din România. Aceasta presupune să ne concentrăm atenţia asupra activităţilor noastre principale şi să capitalizăm activele din zone secundare, inclusiv portofoliul imobiliar”, a afirmat Andreas Grünewald, director executiv în managementul aprovizionării în cadrul Telekom Romania Group.

    Palatul Telefoanelor este construit în stilul art deco şi are un teren de 1.893 m² şi o suprafaţă totală construită la sol de 1.702 m². Proprietatea Tandem are un teren de 5.039 m² şi o suprafaţă totală construită la sol 2.030 m², în timp ce proprietatea Matei Millo are un teren de 1.783 m².

    Palatul Telefoanelor, fostul sediu al Romtelecom, este o clădire reprezentativă a Bucureştiului şi a fost timp de zeci de ani cea mai înaltă clădire din Bucureşti. 

  • Problema neaşteptată care ar putea scoate iPhone 6 Plus din magazine. “La cât costă, e inacceptabil să se întâmple aşa ceva”

    Utilizatorii iPhone 6 Plus par să se confrunte cu o problemă neaşteptată. Mai multe publicaţii au prezentat exemple de oameni care şi-au lăsat telefonul în buzunar în timp ce conduceau sau pur şi stăteau jos, pentru a descoperi ulterior că acesta este îndoit.

    Nu este ceva nou, deoarece şi în cazul iPhone 5 au existat astfel de probleme, însă ecranul de 5,5 inci pare să fie în mod special vulnerabil. Numeroşi utilizatori au postat filme sau imagini pe reţelele de socializare, prezentând telefoane îndoite şi ecrane distorsionate.

    “Am fost acum câteva zile la nunta unor prieteni din alt oraş”, povesteşte unul dintre clienţii Apple. “Am condus cu totul opt ore, iar a doua zi dimineaţa am observat că ecranul era îndoit, iar carcasa din aluminiu la fel. La preţul cu care se vinde, e inacceptabil să se întâmple aşa ceva.”

    Acesta este primul an în care Apple lansează două variante diferite de telefon. „iPhone 6 şi iPhone 6 Plus reprezintă ceva unic în istoria Apple“, a declarat Tim Cook în timpul lansării de la Flint Center for the Performing Arts.

    iPhone 6 are un ecran Retina HD de 4,7 inchi, adică o zonă de vizionare cu 38% mai mare decât în cazul iPhone 5S. Versiunea Plus are un ecran chiar mai mare, de 5,5 inchi şi o zonă de vizionare mărită cu 88% faţă de 5S şi un număr de pixeli de trei ori mai mare. Alte noutăţi se regăsesc în zona de hardware, cu o nouă cameră foto, un nou procesor şi spaţii de stocare record, de până la 128 GB.

     

  • Comandantul trupelor maritime ale NATO: Mesajul exerciţiilor aliate din Marea Neagră – suntem capabili să desfăşurăm rapid trupe

    Vice-amiralul britanic Peter Hudson a precizat că exerciţiile militare desfăşurate până în prezent în Marea Baltică şi în Marea Neagră, precum şi cele terestre şi aeriene, au avut ca scop transmiterea unui mesaj strategic privind soliditatea Alianţei Nord-Atlantice.

    Aceste exerciţii “au transmis un mesaj foarte puternic acelora care ar dori să provoace integritatea NATO: că suntem serioşi în ceea ce facem şi că suntem pregătiţi să acţionăm şi să desfăşurăm rapid (trupe), dacă ni se cere acest lucru”, a precizat comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat).

    Întrebat cum vede Rusia aceste desfăşurări, Peter Hudson a spus că “este treaba ei”, subliniind, totodată, că NATO va continua să lucreze în mod constant cu cei trei aliaţi “foarte devotaţi” de la Marea Neagră: România, Bulgaria şi Turcia.

    (Interviul integral cu vice-amiralul NATO Peter Hudson va fi difuzat la ora 13.30)

     

  • Comandant NATO: Forţele armate ruse au revenit la comportamentul din perioada Războiul Rece

    Cu ocazia vizitei pe care a efectuat-o, marţi, în România, vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat din Northwood, Marea Britanie), a declarat, într-un interviu acordat Agenţiei MEDIAFAX, că a venit la Bucureşti pentru a afla de la experţii români ce aşteptări au de la structura pe care o conduce şi cum pot fi implementate deciziile luate de liderii politici la summit-ul NATO din Ţara Galilor (4-5 septembrie).

    Peter Hudson a precizat că oficialii Forţelor Navale Române cu care a discutat i-au prezentat “un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor”, astfel că trebuie să verifice calendarul navelor NATO şi să încerce să aducă mai multe nave la exerciţiile din Marea Neagră.

    Vice-amiralul britanic a subliniat că scopul acestor exerciţii este de a oferi asigurări cetăţenilor din regiune, confruntaţi cu o ameninţare foarte serioasă, că NATO este “puternică, unită” şi este angajată ferm în vederea respectării obligaţiilor.

    Referitor la Rusia, oficialul NATO a afirmat că, în ultimele şase luni, forţele armate ruse au revenit “la tipul de comportament din perioada Războiului Rece”, când navele şi aeronavele sovietice se apropiau foarte mult de navele NATO. Hudson a precizat că forţele aliate s-au comportat profesionist şi nu au apărut niciun fel de incidente tactice.

    Comandantul MARCOM a recunoscut că resursele financiare ale statelor NATO sunt limitate, dar a reamintit de angajamentul şefilor de stat şi de guvern din Ţara Galilor de a aloca 2% din PIB pentru bugetul apărării.

    În ceea ce priveşte colaborarea cu militarii români, Peter Hudson a precizat că la Cartierul General al MARCOM are un staff de 300 de persoane, dintre care şapte sunt români, iar în curând vor fi opt.

    Totodată, vice-amiralul Hudson a spus că UE şi NATO au interese comune şi trebuie să-şi consolideze cooperarea.

    Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX de către vice-amiralul Peter Hudson, comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat):

    Reporter: Aţi vizitat Bulgaria, Ţările Baltice şi acum România la puţin timp după summit-ul NATO din Ţara Galilor unde şefii de stat şi de guvern au aprobat Readiness Action Plan. Aţi discutat cu autorităţile din România despre primii paşi în vederea unei prezenţe maritime continue în partea estică a Alianţei?

    Peter Hudson: Există o serie de decizii după summitul de la Cardiff, din Ţara Galilor, pe care trebuie să le implementăm. Sunt două direcţii. Prima constă în susţinerea măsurilor de asigurare asupra cărora NATO a căzut de acord în urmă cu circa cinci luni, care includ prezenţă maritimă în Marea Baltică, o prezenţă constantă în Marea Neagră, continuarea exerciţiilor, colaborarea dintre forţele navale aliate. A doua direcţie priveşte modalitatea în care vom derula aceste măsuri în viitor, în cadrul Readiness Action Plan, în vederea îmbunătăţirii cooperării, în vederea îmbunătăţirii exerciţiilor şi a eficacităţii NATO în regiune.

    Scopul vizitei mele în România, al vizitei din Bulgaria şi al celei din ţările baltice, unde am fost săptămâna trecută, este să aud de la experţii din regiune, care înţeleg dinamica regiunii – mă refer aici la cei din cadrul Statului Major al Forţelor Navale Române – ce aşteptări au de la Comandamentul Maritim Aliat, pe care îl conduc, şi cum putem împreună să punem în practică direcţiile trasate pentru autorităţile militare ale NATO de către lideri, preşedinţi şi premieri, în Ţara Galilor. Acesta este scopul vizitei mele. Ea coincide şi cu vizita la Marea Neagră a Grupării Maritime Permanente NATO (Standing NATO Maritime Group 2 – SNMG2) formată în acest moment dintr-o fregată canadiană, una spaniolă şi, de săptămâna trecută, una românească (Regele Ferdinand – n.r.). Avem o colaborare bună cu România şi am venit să aflu ce îngrijorări sunt aici, oportunităţi, idei pentru a progresa în următoarele săptămâni şi anul viitor.

    Rep.: Anul acesta au avut loc mai multe exerciţii în Marea Neagră în contextul crizei din Ucraina. Ce va aduce în plus acest plan al NATO pentru aliaţii estici?

    P.H.: Oficialii Forţelor Navale Române mi-au prezentat în cadrul convorbirilor avute un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor, aşa cum au făcut şi cei din Bulgaria. Astfel că trebuie să verific calendarul navelor NATO şi să încerc unde este posibil să aduc mai multe nave în cadrul exerciţiilor NATO din Marea Neagră.

    În mod tradiţional participăm la exerciţiile Sea Breeze care au loc în această regiune şi săptămâna trecută au fost implicate nu numai nave NATO, dar şi parteneri precum Georgia, SUA au avut un exerciţiu comun cu forţele navale ucrainene la care a participat şi NATO.

    Trebuie să vedem în vedere orice oportunitate pentru exerciţii în Marea Neagră. De ce facem asta? Din două motive. Primul: să ne asigurăm că putem lucra împreună ca profesionişti, ca militari de marină, că putem acţiona împreună, că ne înţelegem reciproc tacticile, că ne coordonăm acţiunile. În al doilea rând sunt importante pentru cetăţenii din această regiune care se confruntă cu o ameninţare foarte serioasă şi cu provocări la adresa securităţii. Ei ştiu că NATO este puternică, unită, este angajată ferm în vederea respectării obligaţiilor. Şi una dintre modalităţile de a arăta acest lucru este să lucrăm împreună în mod constant. (Trebuie) să ne îmbunătăţim standardele, da, dar trebuie să ne asigurăm că toţi înţeleg că NATO este unită şi este vorba de o unitate a eforturilor depuse.

    Rep.: Ce rol va avea Constanţa în aceste operaţiuni?

    P.H.: Sunt facilităţi minunate acolo, facilităţi ale excelentei Marine Militare Române. Navele NATO care vin aici beneficiază de logistică, de posibilităţi de petrecere a timpului liber pentru membrii echipajelor, pot efectua lucrări de mentenanţă pentru nave. Putem discuta cu colegii noştri de la facilităţile navale din Constanţa. Vizitarea porturilor aliate reprezintă un mare câştig, permite discuţii privind planurile de viitor, iar discuţiile avute săptămâna trecută la Constanţa au fost foarte productive.

    Rep.: Ce aşteaptă NATO de la România? Ar trebui România să-şi îmbunătăţească capabilităţile navale, facilităţile?

    P.H.: Cu orice amiral, general sau mareşal de aviaţie aţi vorbi va spune: mai multe aeronave, mai multe nave, mai multe tancuri. Aceasta nu este decizia mea. Acestea sunt provocări la care fiecare stat trebuie să facă faţă. Resursele sunt limitate, sunt tot felul de provocări la adresa bugetului, astfel că este treaba guvernelor aliate să decidă cât alocă pentru bugetul apărării şi apoi cum este împărţit acesta către forţele terestre, maritime şi aeriene. Tot ce pot spune este că şefii de stat şi de guvern s-au angajat la summit-ul din Ţara Galilor în urmă cu 10 zile că vor avea ca obiectiv o alocare de 2% (din PIB –n .r.) pentru apărare. Acum toate cele 28 de state trebuie să se gândească cum vor face acest lucru şi sunt sigur că va exista această dezbatere în România, dar şi în celelalte ţări.

    Vom vedea concluziile. Dar ştiu că există cerinţe privind modernizarea marinei militare, privind echipamente noi, tactici noi pentru a răspunde la ultimele ameninţări. Aceasta este responsabilitatea liderilor Forţelor Navale Române şi sunt sigur că vor găsi cu soluţia potrivită.

    Rep.: Cum vor fi finanţate aceste exerciţii navale? Din bugetul NATO sau din bugetul ţărilor participante?

    P.H.: Vor fi finanţate în mare măsură de către ţări ca parte a contribuţiei lor. Sunt multe aspecte. Ţările-gazdă sprijină aceste activităţi, oferind facilităţi precum Portul Constanţa, facilitând exerciţiile prin furnizarea unor echipamente, posibil forţe aeriene. Aveţi dreptate, e foarte uşor pentru NATO să spună: haideţi să facem exerciţii, haideţi să facem exerciţii, haideţi să facem exerciţii. Dar cineva trebuie să achite nota de plată.

    E nevoie fără îndoială de multe resurse, iar instruirea soldaţilor este la fel de importantă ca angajarea de nave, avioane, oameni în cadrul acestor exerciţii.

    Rep.: Vor fi ridicate aceste costuri?

    P.H.: Depinde de nivelul exerciţiilor. Anul viitor, NATO va derula exerciţii în Spania, Portugalia şi Italia care vor fi – cum spunem noi – ‘la scară largă’. Vorbim de 25.000 de trupe care vor fi desfăşurate pentru aceste exerciţii. Vor fi multe nave, forţe aeriene şi desigur costurile vor fi ridicate. Dar putem face şi exerciţii virtuale. Şi acestea costă mai nimic. E destul de dificil de spus că un exerciţiu costă mai mult decât altul. Depinde de obiectivele exerciţiilor şi de nivelul lor.

    Rep.: Revenind la exerciţiile din Marea Baltică şi din Marea Neagră de până acum, credeţi că au fost eficiente?

    P.H.: Timpul o va spune. Mă întorc la cele două aspecte amintite. În primul rând pentru tinerii militari, ingineri sau piloţi reprezintă un prilej pentru îmbunătăţirea înţelegerii modului de luptă navală. Şi acesta este un aspect cheie al acestor exerciţii.

    În al doilea rând, scopul exerciţiilor este de a transmite un mesaj strategic, şi anume să nu existe nicio îndoială privind soliditatea Alianţei Nord-Atlantice. Şi din acest punct de vedere pot spune că au fost destul de eficiente, fie că a fost vorba de exerciţii terestre, de sprijin precum cel acordat serviciului de Poliţie Aeriană în ţările baltice, fie de exerciţii maritime. Ele au transmis un mesaj foarte puternic acelora care ar dori să provoace integritatea NATO: că suntem serioşi în ceea ce facem şi că suntem pregătiţi să acţionăm şi să desfăşurăm rapid (trupe), dacă ni se cere acest lucru.

    Da, cred că în ceea ce priveşte acest ultim aspect am obţinut rezultate în ultimele luni. Dar trebuie să o facem în continuare, trebuie să continuăm exerciţiile, astfel ca liderii militari să înţeleagă ce responsabilitate le atârnă pe umeri.

    Rep.: După aceste exerciţii, Ministerul rus al Apărării a anunţat că Rusia îşi va creşte prezenţa militară în Crimeea. Vede Rusia aceste exerciţii ca o ameninţare la adresa securităţii sale?

    P.H.: Nu pot comenta cum vede Rusia aceste lucruri. Cum priveşte Rusia, e treaba ei. Dar există o solicitare foarte clară pentru NATO. Avem trei aliaţi foarte puternici, foarte devotaţi la Marea Neagră, România, Bulgaria şi Turcia, aşa cum avem aliaţi şi la Marea Baltică, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, iar NATO va lucra împreună cu aceşti aliaţi în mod regulat.

    Cum sunt văzute aceste lucruri de Rusia sau de alţii e treaba lor. Aşa cum se spune, depinde “de ochii privitorului”. Dar nu e nicio urmă de îndoială că NATO va continua să deruleze exerciţii împreună cu aliaţii săi. Indiferent unde ar fi asta atât timp cât se află în aria de responsabilitate a NATO, deci inclusiv în Marea Neagră.

    Rep.: Luaţi în considerare posibilitatea unor incidente sau ciocniri între forţele navale ale NATO şi cele ale Rusiei din Marea Neagră?

    P.H.: În ultimele şase luni, de când situaţia din Ucraina a escaladat, s-a deteriorat, forţele armate ruse au revenit, sincer vorbind, la tipul de comportament din perioada Războiului Rece, când navele şi aeronavele sovietice ajungeau sau zburau foarte aproape de navele NATO, interferau cu exerciţiile noastre şi acesta a fost un tip de comportament foarte neplăcut.

    Am văzut reapărând asta, nu numai aici în Marea Neagră, dar şi în Marea Baltică, în Mediterana, în Pacific. Acest tip de comportament planificat dinainte, proactiv şi provocator şi care transmite un mesaj despre ce pot face ei (ruşii) în regiune a reapărut. Sunt încântat de faptul că navele de sub comanda mea au răspuns foarte profesionist, şi-au văzut de acţiunile lor normale, respectând legislaţia internaţională. Avioanele ruse s-au apropiat (de aeronavele NATO), au interferat cu unele acţiuni, dar nu am avut niciun incident tactic care ar fi putut escalada. Şi sper să rămână aşa. Trebuie să fim doar inteligenţi şi maturi pe perioada acestor tensiuni politice complexe pentru a ne asigura că nu le agravăm prin neînţelegeri pe mare.

    Rep.: Aţi fost comandantul operaţiunilor maritime ale UE în Somalia, acum sunteţi la NATO. Ar trebui să fie UE mai activă în ceea ce priveşte apărarea şi de securitate sau este protecţia NATO suficientă pentru europeni?

    P.H.: Aceasta este o dezbatere foarte complexă. Aş menţiona doar câteva puncte. În primul rând, 22 de membre ale NATO sunt şi membre ale UE. Astfel, indiferent ce face NATO o va face având angajamentul deplin al UE. În al doilea rând, la summit-ul de la Cardiff a fost reiterat de către şefii de stat din NATO faptul că relaţia cu UE este foarte importantă în viitor. Dar există o diferenţă între NATO care este o alianţă pur militară în timp ce, dacă vorbim de zona mea, strategia de securitate maritimă a UE implică şi organizaţii non-militare ce nu sunt membre ale clubului NATO.

    Uniunea Europeană este interesată de zone precum Mediterana, de apele sale teritoriale, inclusiv de Marea Neagră, de ce pot furniza alţi actori, parteneri în materie de securitate, de mediu înconjurător, de instituţii de aplicare a legii, de zona comercială. UE poate aduce o mulţime de actori în cadrul dezbaterilor privind securitatea maritimă, actori pe care componenta maritimă a NATO nu-i poate aduce deoarece Alianţa este o organizaţie militară. De aceea este important ca NATO şi UE să discute, să facă schimb de idei. Fie că e vorba de ameninţări teroriste în Mediterana, de ameninţări ale piraţilor în Oceanul Indian, fie de transportul maritim comercial, avem interese comune. Lucrăm cât de bine putem împreună pentru a face acest lucru. Dar trebuie să recunoaştem că sunt şi elemente diferite, (UE şi NATO) au încă obiective uşor diferite, dar vom face tot ce se poate pentru a consolida cooperarea şi colaborarea. Şi acesta este direcţia dată la summitul din Ţara Galilor.

    Rep.: Colaboraţi cu militari români?

    P.H.: Da. România a fost un susţinător puternic al activităţilor maritime în cadrul NATO, precum operaţiunile împotriva pirateriei din Oceanul Indian sau operaţiunea Atalanta. România participă în mod constant la Active Endeavour. De asemenea, am români în staff-ul meu de la Cartierul General al MARCOM din Northwood, Londra. Avem o experienţă bogată în ceea ce priveşte colaborarea cu forţele armate şi navale române şi datorită acestei experienţe vom înţelege mai bine de ce este nevoie în această regiune.

    Rep.: Câţi români sunt la Northwood?

    P.H.: În prezent sunt 7. Staff-ul meu este format din 300 de persoane şi am 7 ofiţeri români care lucrează împreună cu mine şi încă unul ni se va alătura într-un viitor nu prea îndepărtat.

    Vreau să subliniez faptul că suntem binecuvântaţi că avem în cadrul NATO bărbaţi extraordinari şi femei extraordinare care lucrează în toate cele trei servicii (aerian, maritim, terestru). În astfel de vremuri când avem provocări la adresa securităţii la toate frontierele noastre, mai ales în această regiune vecină cu Ucraina, dar sunt activităţi şi în Siria, există provocări în Irak, dificultăţi în Africa de Nord care se confruntă cu acţiuni teroriste, migraţie economică, toate aceste ameninţări diverse la adresa NATO, şi, dacă nu păstrăm competenţele, talentele pe care NATO le are la dispoziţie nu vom putea fi capabili să răspundem la aşteptările cetăţenilor privind (asigurarea) securităţii. Este un adevărat privilegiu să lucrez împreună cu militari români şi suntem încântaţi că suntem aici. Şi ne vom întoarce. Eu cel puţin mă voi întoarce într-un viitor nu prea îndepărtat. Sper că nu va mai ploua atât de mult şi voi avea prilejul să văd mai bine acest oraş minunat.

  • Oficial NATO: Trebuie să cooperăm constant. Să arătăm cetăţenilor că Alianţa îşi respectă obligaţiile

    Comandantul MARCOM (Comandamentul Maritim Aliat) a precizat pentru MEDIAFAX că a venit în România, după ce a fost în Bulgaria şi în Ţările Baltice, pentru a afla de la experţii din regiune ce aşteptări au de la structura pe care o conduce şi cum pot fi puse în practică deciziile luate la recentul summit din Ţara Galilor (4-5 septembrie) privind asigurarea securităţii aliaţilor estici.

    “Există o serie de decizii după summitul de la Cardiff, din Ţara Galilor, pe care trebuie să le implementăm. Sunt două direcţii. Prima constă în susţinerea măsurilor de asigurare asupra cărora NATO a căzut de acord în urmă cu circa cinci luni, care includ prezenţă maritimă în Ţările Baltice, o prezenţă constantă în Marea Neagră, continuarea exerciţiilor, colaborarea dintre forţele navale aliate. A doua direcţie priveşte modalitatea în care vom desfăşura aceste măsuri în viitor, în cadrul Readiness Action Plan în vederea îmbunătăţirii cooperării, în vederea îmbunătăţirii exerciţiilor şi a eficacităţii NATO în regiune”, a declarat vice-amiralul britanic.

    Peter Hudson a afirmat că oficialii Forţelor Navale Române i-au prezentat în cadrul convorbirilor “un plan ambiţios de exerciţii pentru anul următor”. “Trebuie să verific calendarul navelor NATO şi să încerc unde este posibil să aduc mai multe nave la exerciţiile NATO care vor avea loc la Marea Neagră”, a spus Hudson.

    Acesta a subliniat faptul că exerciţiile militare de la Marea Neagră au ca obiectiv coordonarea acţiunilor aliaţilor, înţelegerea reciprocă a tacticilor.

    Totodată, ele sunt importante pentru “cetăţenii din această regiune care se confruntă cu o ameninţare foarte serioasă şi cu provocări la adresa securităţii”. “Ei ştiu că NATO este puternică, unită, este angajată ferm în vederea respectării obligaţilor. Şi una dintre modalităţile de a arăta acest lucru este să lucrăm împreună în mod constant. (Trebuie) să ne îmbunătăţim standardele, da, dar trebuie să ne asigurăm că toţi înţeleg că NATO este unită şi este vorba de o unitate a eforturilor depuse”, a spus Hudson.

    Vice-amiralul a punctat, de asemenea, colaborarea îndelungată cu forţele navale şi armate române, precizând că are şapte ofiţeri români în staff-ul său de la Cartierul General al MARCOM din Northwood, Londra, urmând ca în viitorul nu prea îndepărtat să se mai alăture încă unul.

    (Interviul integral cu vice-amiralul NATO Peter Hudson va fi difuzat la ora 13.30)

  • Tensiunile dintre MOL şi Croaţia cresc, pe fondul negocierilor pentru închiderea unei rafinării

    Grupul MOL controlează compania INA din 2009, deţinând 49,1% dintre acţiuni, în timp ce guvernul croat are o participaţie de 44,84%, relatează Bloomberg.

    MOL vrea să închidă rafinăria Sisak, din cauza pierderilor înregistrate anul trecut, şi acuză guvernul croat că nu a respectat termenii contractului de vânzare, întrucât nu a preluat datoriile Sisak.

    Sisak şi cea mai mare rafinărie deţinută de INA, în Rijeka, au adus împreună pierderi de 211 milioane de dolari în 2013, din cauza cererii slabe în regiune de produse rezultate din rafinarea petrolului, potrivit economistului-şef al INA.

    De cealaltă parte, Croaţia acuză MOl pentru proastă administrare a companiei, dorind să menţină rafinăria funcţională. Ministrul Economiei din Croaţia, Ivan Vrdoljak, care conduce negocierile cu acţionarii MOL, a declarat că închiderea rafinăriei Sisak este “absurdă şi de neacceptat” pentru Croaţia, întrucât guvernul vrea să acorde noi concesii pentru explorarea de petrol şi gaze naturale.

    Rafinăria Sisak, aflată la 50 de kilometri de capitala Zagreb, are o capacitate de procesare de 44.000 de barili de petrol pe zi şi are aproximativ 700 de angajaţi.

    Tensiunile dintre reprezentanţii grupului MOL şi cei ai guvernului croat au crescut în ultimii trei ani în ceea ce priveşte modul în care trebuie administrată compania, atunci când Croaţia a încercat să preia din nou controlul asupra conducerii companiei.

    În 2012, fostul premier croat Ivo Sanader a fost condamnat pentru corupţie în cazul vânzării INA către Mol. De asemenea, o instanţă din Zagreb a emis un mandat internaţional de arestare pentru acuzaţii similare pe numele preşedintelui MOL Zsolt Hernadi şi se aşteaptă ca acesta să fie judecat în lipsă. Un proces asemănător împotriva lui Hernandi intentat în Ungaria a fost închis.

    De altfel, premierul ungar Victor Orban a apărat public acţiunile MOL în acest caz.

    Grupul MOL din Ungaria are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproape 30.000 de angajaţi în întreaga lume. În România, MOL a înregistrat anul trecut afaceri de 979 milioane de euro, în creştere cu 5% comparativ cu anul 2012.

    MOL deţine în România o reţea de 154 de benzinării. Pe lângă activitatea de distribuţie a carburanţilor, MOL este prezent pe piaţa locală şi pe segmentul explorărilor de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul ţării.

  • Ambasadorul Olandei: România trebuie să profite de potenţialul agriculturii, dar e nevoie de strategie şi legi clare

    “Agricultura este una dintre oportunităţile României, dar agricultura înseamnă tehnologie înaltă, educaţie, tehnologii noi, infrastructură, avem nevoie de sisteme de stocare şi de a transporta bunurile de la ferme la piaţă. S-a demonstrat că există potenţial în România, dar pentru a beneficia, pentru a realiza acest potenţial este nevoie de o strategie clară, de investiţii, este nevoie să vă reformaţi sistemul legislativ. Aş menţiona numai sistemul cadastral, este esenţial pentru fermieri să aibă o imagine clară asupra proprietăţii, terenurilor, să aibă actele de proprietate clare pentru că altfel nu pot obţine credite de la bănci, spre exemplu”, a declarat miercuri ambasadorul Olandei în România, Johannes Hendrik Mattheus Van Bonzel, la Forbes CEE Forum.

    El a arătat că un alt aspect important pentru îmbunătăţirea competitivităţii României îl reprezintă utilizarea fondurilor Uniunii Europene, recomandând cheltuirea banilor alocaţi pentru dezvoltare, pentru construirea unei autostrăzi care să lege Ungaria de România.

    “Dacă România nu cheltuieşte jumătate din suma alocată, oamenii din ţara mea (Olanda – n.r.), de exemplu, se vor întreba de ce să se mai aloce fonduri pentru România pentru că, aparent, nu are nevoie de ele, pentru că nu le-a folosit. Fondurile neutilizate de România ar putea fi folosite în altă parte. Noi, ca Uniune Europeană, am decis ca aceşti bani să meargă în România, datorită dezvoltării uriaşe pe care o putem vedea aici, de exemplu creând autostrăzi din Ungaria în România, ar avea un avânt economic uriaş, dar dacă nu se construieşte, evident consecinţele sunt de creştere economică scăzută, contribuţii fiscale mai mici şi contribuabili întrebându-se de ce nu se face nimic cu banii puşi deoparte”, a spus Van Bonzel.

    Ambasadorul a precizat că şi în cazul construcţiei de autostrăzi sunt necesare un sistem al cadastrului şi unul de achiziţii publice care să funcţioneaze bine, iar autorităţile trebuie să se asigure că proprietarul terenului expropriat primeşte o compensaţie adecvată şi nu mai mult şi că toate sistemele funcţionează.

    El a făcut referire şi la reformele fiscale necesare în România, punctând că economia subterană repezintă între 30% şi 50%, potrivit diferitelor estimări, pierzându-se astfel câteva miliarde prin neplata impozitelor, bani care ar putea fi utilizaţi în sănătate sau educaţie.

    “Am văzut că în România 30%-40%, unii zic chiar 50%, economia nu este înregistrată, deci am putea să ne imaginăm câte miliarde se pierd prin neplata impozitelor şi vedem că sistemul de sănătate, de învăţământ nu primesc ceea ce le trebuie pentru a ţine pasul cu cerinţele tehnologice, ale cetăţenilor. Acestea sunt condiţii de care mediul competitiv trebuie să ţină cont, prin urmare reforma fiscală este una crucială”, a adăugat ambasadorul.

    El a mai atras atenţia că, pentru sporirea competitivităţii, legile trebuie să fie clare, sistemul de justiţie să funcţioneze bine şi să nu existe corupţie.

    Totodată, a recomandat oamenilor de afaceri să aibă un dialog deschis cu autorităţile, întrucât ei reprezintă motorul economiei, plătesc impozite, iar după ce le plătesc au dreptul să ceară politicienilor să facă ceea ce trebuie, astfel încât mediu de afaceri să poată crea locuri de muncă, produse şi să contribuie la dezvoltarea economică.