Author: adison

  • Patronatele franceze propun o terapie de şoc pentru combaterea şomajului record

    “Perioada ezitărilor, a tergiversărilor şi a jumătăţilor de măsură a trecut”, avertizează un document al Mişcării Întreprinderilor din Franţa (Medef), cea mai mare organizaţie patronală din ţară, transmite AFP.

    Preşedintele organizaţiei, Pierre Gattaz, a avertizat că “politica opoziţiei sistematice din Franţa” va duce ţara în prăpastie, el cerând o dezbatere lipsită de inhibiţii.

    De inspiraţie liberală, măsurile propuse, dintre care unele au provocat un scandal săptămâna trecută după ce au existat scurgeri de informaţii în presă, au fost prezentate în ziua în care au fost publicate date oficiale referitoare la piaţa muncii.

    În pofida unei scăderi uşoare a şomajului în august, după nouă luni de creştere, numărul şomerilor este totuşi de 3,5 milioane, din cauza activităţilor economice nesatisfăcătoare din acest an, care au determinat guvernul să reducă estimările de creştere economică pentru 2014 la numai 0,4%.

    Presată de guvernul socialist să ofere soluţii, Medef susţine un plan de creare a 1 milion de locuri de muncă în cinci ani, din care 100.000 prin eliminarea a două sărbători publice.

    În Franţa există 11 zile de sărbătoare, cifră aflată la nivelul mediei europene. Propunerea a provocat zâmbete în rândul anumitor economişti potrivit cărora calculul avansat de Medef, privind o contribuţie de un punct procentual la creşterea economică, nu ţine cont de realităţile economice, cum ar fi contribuţia zilelor de sărbătoare la sectorul turismului şi recreării, foarte dezvoltat în Franţa.

    Pentru combaterea şomajului, Medef propune introducerea unor contracte de ajutor, care să permită companiilor să angajeze personal cu salarii sub nivelul salariului minim.

    Organizaţia patronală vrea şi revizuirea principiului timpului legal de muncă săptămânal de 35 de ore, impus tuturor companiilor, pentru a da posibilitatea prelungirii acestuia în cadrul negocierilor de la nivelul companiilor.

    Aşa cum era de aşteptat, planul patronal a fost imediat crticiat de sindicate. Cel mai mare dintre acestea, CGT, a calificat proiectul un recul social periculos.

  • Statul român a deschis o acţiune împotriva Enel la Curtea de Abitraj din Paris, solicitând 521 milioane euro

    Tribunalul din Paris a admis cererea de arbitraj, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

    SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând opţiunea Put, care prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007.

    Enel a plătit direct statului, în luna aprilie a anului 2008, suma de 394,8 milioane euro pentru 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, iar după o majorare de capital de 425 milioane de euro, grupul italian a ajuns la o participaţie de 64,4%. Ulterior, preţul de vânzare a acţiunilor a fost ajustat în urcare cu 38 de milioane euro, astfel că suma plătită statului a ajuns la 432,9 milioane de euro.

    Enel, care deţine o treime din piaţa distribuţiei de energie din România, a anunţat că vrea să vândă operaţiunile din România până la sfârşitul acestui an.

    În România, Enel vrea să vândă 64,4% din Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% din Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie, precum şi 100% din compania de servicii Enel România (deţinută prin Enel Investment Holding BV).

    SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, înfiinţată în acest an ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă.

    SAPE gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate şi, inclusiv, litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

  • Instanţa a decis deschiderea procedurii de faliment în cazul CET Bacău

    Magistraţii Tribunalului Bacău au decis deschiderea procedurii de faliment pentru societatea CET SA Bacău, care asigură furnizarea căldurii şi apei calde pentru 17.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiu şi care a acumulat datorii de peste 119 milioane de lei.

    Decizia Tribunalului Bacău a fost luată ca urmare a respingerii de către Adunarea Generală a celor 60 de creditori a planului de reorganizare a unităţii.

    Intrată mai întâi în insolvenţă la cererea creditorilor, CET SA Bacău are datorii de peste 119 milioane lei către diverşi furnizori de materii prime, precum şi către bugetul de stat, bănci şi instituţii publice.

    Conducerea CET Bacău susţine că, chiar dacă unitatea a intrat în faliment, populaţia va beneficia în continuare apă caldă şi căldură,.

    ”Indiferent de evoluţia societăţii CET SA Bacău, în calitate de operator, continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Bacău nu va fi afectată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a declarat, miercuri, directorul general al CET SA Bacău, Neculai Olaru.

    Activitatea societăţii CET SA Bacău va fi preluată, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Bacău din această lună, de o nouă societatea de termoficare, Thermoenergy Grup SA. Cu acţionari Consiliul Local şi Primăria Bacău, noua societatea este în prezent în curs de autorizare şi obţinere de licenţe de la instituţiile abilitate ale statului necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Pe lângă active, Thermoenergy Grup SA ar urma să îi preia şi pe cei 400 de angajaţi ai CET SA Bacău.

  • Bârsan, Ursus: Problema demografică a României este mai importantă decât aderarea la UE şi NATO

    “Cea mai mare provocare a României şi a multor ţări din Europa de Est o reprezintă problema demografică. Este mai importantă decât aderarea la UE şi NATO, câţi oameni trăiesc în ţara asta”, a afirmat miercuri Bârsan.

    El a arătat că în anul 1980 s-au născut 380.000 de copii, cu vârsta de 34 ani în prezent, în 1990 s-au născut 350.000 de copii (24 ani în prezent), iar cei care au ajuns la vârsta de 18 ani totalizează 240.000 de persoane.

    “În acest moment, după cum arată lucrurile, mai degrabă în continuare majoritatea puterii de cumpărare în următorii 20 de ani va veni de la cei născuţi în anii ’70-’80, în timpul decretului faimos, în timp ce tinerii sunt tot mai puţini şi acest lucru ne va pune foarte mari probleme în viitor”, a arătat vicepreşedintele Ursus.

    Bârsan spune că sunt necesare strategii pe termen foarte lung, de circa 50 de ani, care să încurajeze natalitatea şi să descurajeze avortul, să “aducă înapoi” diaspora, să atragă talente din afara ţării, din UE, dar şi să promoveze conceptul de familie.

    “Dacă nu o să fie oameni în jur, nu o să fie business, nu o să fie creştere. Este foarte important ca, indiferent ce se întâmplă cu ramura demografică, afacerile să se adapteze şi să-şi muleze programele pe tineri, să-i înţeleagă cine sunt şi cum sunt”, a punctat reprezentantul Ursus.

    România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, record negativ după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia României va continua să scadă, cu 6-7 milioane de locuitori până în 2060.

    “În nicio variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori”, menţionează INS.

    La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României era de 19,94 milioane de locuitori, în scădere cu 0,4% faţă de 1 ianuarie 2013, în principal ca urmare a sporului natural negativ (-70.812 persoane).

  • Motivarea condamnării fraţilor Fenechiu în dosarul “Transformatorul”: Pedepsele fraţilor Fenechiu, apte să îndrepte atitudinea lor

    Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care, în 30 ianuarie, preşedintele Livia Doina Stanciu şi judecătorii Florentina Dragomir, Sofica Dumitraşcu, Simona Daniela Encean şi Ioana Alina Ilie au menţinut pedepsele date anterior de un complet de trei magistraţi de la aceeaşi instanţă în dosarul “Transformatorul”.

    “Astfel, instanţa de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpaţii au desfăşurat activitatea infracţională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziţia procesuală a inculpaţilor care nu au recunoscut săvârşirea faptelor, refuzând practic să îşi asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acţionat ar fi fost una legală, justifică modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanţă, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate şi educativ al pedepsei”, se arată în documentul citat.

    Astfel, notează magistraţii, “se constată că probatoriile administrate în cauză au dovedit că prin îndeplinirea defectuoasă a îndatoririlor de serviciu de către inculpaţii Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru, constând în încălcarea dispoziţiilor referitoare la derularea procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, în condiţiile în care în fişa postului pentru funcţiile de director sau director comercial erau trecute atribuţii în acest domeniu aceştia au săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    Potrivit judecătorilor, Relu Fenechiu, Lucian Fenechiu şi Mihai Bogdan Damian, prin “conjugarea eforturilor şi ajutorul pe care aceştia l-au acordat inculpaţilor Turbatu Ioan, Mărghidan Ion şi Andronache Petru pentru încheierea unor tranzacţii cu eludarea procedurilor achiziţiilor publice, a întregit activitatea autorilor în cadrul acestor proceduri, aceştia fiind cei ce au efectuat activităţi susţinute pentru a crea aparenţa de legalitate prin transmiterea de oferte, furnizarea certificatelor de calitate, prin activităţi comerciale între firmele grupului care să justifice provenienţa licită a aparatajelor, ulterior livrate către SISEE”.

    În aceste condiţii, arată cei cinci judecători, faptele săvârşite de fraţii Fenechiu şi de Mihai Bogdan Damian “întrunesc elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată şi calificată”.

    În acest context, arată judecătorii, “instanţa de control judiciar îşi însuşeşte opinia exprimată de prima instanţă, în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public”.

    “Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează profilul inculpaţilor care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea. Deşi reprezentantul Ministerului Public, în dezvoltarea motivelor de recurs, a susţinut că prima instanţă nu a avut în vedere, în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei, faptul că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost săvârşite în formă continuată, iar prejudiciul cauzat este unul deosebit de mare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, consideră că nu se justifică majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor ci, se impune menţinerea acestora astfel cum au fost stabilite de către instanţa de fond”, se mai arată în motivare.

    Aşadar, notează cei cinci magistraţi, după o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor, prin raportare la cauză, “constată că prima instanţă a aplicat inculpaţilor pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana fiecărui inculpat în parte şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului Ministerului Public, le va menţine, ca fiind legale şi juste în raport de în raport cu criteriile generale enunţate”.

    “Astfel, instanţa de recurs apreciază că, prin menţinerea pedepselor aplicate inculpaţilor, pe de o parte, au fost respectate toate garanţiile procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesuale penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei inculpaţilor, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei, iar pe de altă parte, se poate asigura, în viitor, reinserţia socială a acestora, precum şi o reacţie promptă a opiniei publice adecvată gradului de pericol pe care-l reprezintă săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, consolidând percepţia cetăţenilor că organele judiciare sunt în măsură să realizeze un act de justiţie dând o ripostă fermă celor care au considerat că pot fi mai presus de lege, dispreţuind-o şi încălcând-o”, se mai menţionează în documentul citat.

    Cei cinci judecători apreciază că pedepsele aplicate şi modalitatea de executare a acestora, în regim de detenţie, sunt “apte să asigure îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestora, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepsei”.

    Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, în 30 ianuarie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul “Transformatorul”, şi s-a predat în seara zilei respective Poliţiei Judeţene Iaşi. Ulterior acesta a fost transferat la penitenciarul Iaşi.

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut în ianuarie pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar acesta execută cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi Lucian Fenechiu, fratele fostului ministru şi Bogdan Damian.

    Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul cunoscut ca “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Fratele acestuia, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Euro Plus SRL Iaşi şi acţionar al SC Fene Grup SA, au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

    Ioan Turbatu a fost judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, iar Ion Mărghidan şi Petru Andronache, pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată şi abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată.

    Potrivit DNA, pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002 – 2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC La Rocca SRL, SC Tehnorom SRL, SC Fene Grup SA şi SC Euro Plus SRL – fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme, de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în perioada 1970-1980.

    Totodată, procurorii au arătat că 99,98 la sută dintre produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

    Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total a fost estimat la 7.529.594,1 lei (6.327.390 de lei plus TVA), reprezentând valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate. Prejudiciul este rezultatul a 46 acte materiale, derulate în perioada 2002 – 2005, fiecare act material însemnând o achiziţie publică efectuată de SISEE Moldova de la firmele SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Euro Plus SRL şi SC Tehnorom SRL.

    Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice “Electrica Serv” SA – SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.

  • Şeful Selgros: Retailerii cu suprafeţe mici de vânzare se vor extinde în mod alert în continuare

    “Suprafaţa mică de vânzare va continua să joace un rol foarte important pentru că nu există un grad foarte mare de urbanizare în Europa de Est, nu poţi să construieşti un hypermarket la Filiaşi (jud. Dolj – n.r.) şi nici la Văscăuţi (jud. Suceava – n.r.), îţi trebuie oraşe cu peste 200.000 de locuitori. Suprafaţa mică, hard discount-ul sunt abia la început, probabil ei îşi vor continua expansiunea în mod alert”, a afirmat miercuri Vlad.

    El a dat ca exemplu retailertul german Lidl, care are 3.300 de magazine în Germania, 570 în Polonia, 527 în Spania, 380 în Olanda, iar în România deţine 180 de unităţi.

    “Nu va ajunge niciodată în România la 3.300 de magazine, câte sunt în Germania, dar cu siguranţă expansiunea va avea loc la Lidl în mod alert, ca şi celelalte suprafeţe mici, care sunt abia la început. În Bulgaria au doar 68 de magazine”, a spus Vlad.

    În ceea ce priveşte suprafeţele mari, el apreciază că ritmul de creştere va fi mai lent, iar pentru suprafeţele medii mai există loc, “dar nu foarte mult”.

    Directorul executiv al Selgros a punctat că suprafaţa de vânzare este importantă pentru că răspunde unei nevoi.

    “Dacă avem o suprafaţă mare de vânzare pe cap de locuitor înseamnă că avem consum mai mare pe cap de locuitor, altfel nu are niciun rost să construieşti suprafaţă de vânzare. În Slovenia, fiecare locuitor are un metru pătrat atribuit în suprafaţa de vânzare, faţă de ţările mai din Est, unde mai este loc de creştere. România se situează pe ultimul loc în Europa de Est din acest punct de vedere, alături de Bulgaria, cu 670 metri pătraţi la 1.000 de locuitori”, a explicat Vlad.

    Totodată, în timp ce comerţul tradiţional a scăzut foarte mult în Slovenia şi ţările mai avansate, cu o pondere de doar 5% în Slovenia, sub media Europei, în România reprezintă 50%, clasându-se pe ultimul loc în regiune, restul revenind comerţului modern.

    Vlad apreciază că mărcile de produse îşi vor pierde “cu siguranţă” din importanţă, întrucât nu doar acestea creează încrederea consumatorului.

    “Au apărut private label-urile (mărci proprii – n.r.) marilor lanţuri, dar au apărut şi alte mărci care încet-încet câştigă, la aceeaşi calitate şi un preţ mai bun, acestea vor lua locul marilor mărci care-şi vor pierde din importanţă treptat”, spune şeful patronatelor din comerţ.

    El a atras atenţia că, deşi “one stop shop-ul” (magazine unde clientul poate achiziţiona produse din orice categorie) va fi în continuare important, conceptul nu mai este suficient, aceste magazine având nevoie să adauge şi serviciile, pe lângă produse.

    “Degeaba ai 100.000 de articole, dacă oferi doar 100.000 de articole s-ar putea să nu ajungă, va trebui să încerce să ofere şi servicii. Cei care oferă şi servicii şi produse vor trebui să mai ofere şi emoţie, pentru că dacă nu oferă produsele şi serviciile cu emoţie, s-ar putea să nu fie printre câştigătorii secolului al XXI-lea nici în Europa, nici în Europa Centrală şi de Est”, a conchis Vlad.

  • Compania din România care îşi ţine interviurile de angajare într-un iaht

    Producătorul local de aplicaţii online Zitec a inaugurat recent un nou spaţiu de birouri contractat în clădirea Phoenix Tower din Bucureşti, situată în zona Vitan, ajungând în prezent la un spaţiu total de peste 1.700 mp, în care vor lucra peste 150 de angajaţi până la sfârşitul acestui an.

    Compania a investit aproximativ 50.000 de euro în amenajarea acestui etaj.

    Design-ul noului spaţiu urmăreşte, la fel ca în vechile birouri, atmosfera din Star Trek, la care se adaugă elemente nautice ce îndeamnă către explorarea de noi orizonturi. Spaţiul de lucru a fost amenajat astfel încât membrii echipei să fie mai relaxaţi şi orientaţi către rezultate, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    „Extinderea spaţiului cu încă un etaj în Phoenix Tower a venit ca o urmare firească a creşterii echipei. Amenajarea nonconformistă a spaţiului este rodul imaginaţiei colegilor noştri, rezultatul fiind o atmosferă de lucru inedită în peisajul companiilor de IT din România”, a declarat Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator Zitec.

    Vizitatorii biroului sunt întâmpinaţi la recepţia noului etaj de şirul lui Fibonacci, în timp ce birourile propriu-zise sunt organizate în funcţie de departament sau de tehnologiile utilizate de membrii echipei, fiecare având libertatea de a-şi alege spaţiul de lucru după preferinţe. Cei care doresc să se alăture echipei Zitec vor participa la interviuri într-una din cabinele iaht-ului de peste 25 metri aflat în apropiere de zona de recreere.

    Membrii echipei pot participa la sedinţele pentru proiecte în noua sală pentru întâlniri, Port Royal, sau în cea decorată cu imagini realizate de NASA în spaţiu, precum cea a nebuloasei Heart and Soul şi în sala inspirată din revista de benzi desenate Harap Alb.

    Angajaţii se pot relaxa pe canapele, în hamace, balansoare sau la taverna din zona de recreere, un spaţiu deschis, cu pereţi de sticlă ce asigură lumină naturală. În plus, pentru a-şi dezvolta spiritul competitiv, compania le oferă angajaţilor şi posibilitatea de a juca mini-golf, pinball, fussball sau ping-pong sau pot sta pe scaunele de masaj.

    Zitec, companie locală specializată în dezvoltarea aplicaţiilor online, a raportat pentru prima jumătate a acestui an afaceri de 1,5 milioane de euro, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Anul trecut, compania a avut afaceri de 2,2 milioane de euro, în creştere cu 57% faţă de 2012, iar profitul net s-a situat la circa  31.000 de euro, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

     

     

     

  • Cezar Preda: Ponta a fugit de armată, iar neamţul a făcut planton şi a jurat credinţă României

    Într-o conferinţă de presă susţinută la Buzău, Preda l-a criticat pe Victor Ponta pentru că nu şi-a făcut stagiul militar.

    ”Românii nu au ajuns în stadiul în care să-şi voteze preşedinte un om care a fugit de armată. Ponta a fugit zece ani de armată. Îl căutau să-l ia în armată şi el era prin gară pe la Paris, iar neamţul a făcut planton şi de gardă şi a jurat credinţă sub drapelul nostru în timp ce marele român care face marea Unire fugea de armată”, a spus Cezar Preda.

     

  • VREMEA joi şi vineri: Prognoza meteo joi şi vineri în ţară şi în Bucureşti

    Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 15 şi 22 de grade, iar cele minime se vor situa între 4 şi 14 grade, mai scăzute în depresiuni, spre 1…2 grade.

    BUCUREŞTI

    Vremea va fi în general frumoasă. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări spre sfârşitul nopţii. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 8…10 grade, uşor mai scăzută în zona periferică.

    VINERI

    Vremea se va răci în majoritatea regiunilor. Cerul va fi temporar noros şi mai ales ziua local va ploua, îndeosebi în sudul ţării şi în zonele de deal şi munte. Ploile vor avea şi caracter de aversă, iar trecător se vor semnala descărcări electrice. Izolat cantităţile de apă vor fi mai însemnate. Vântul va sufla slab şi moderat cu unele intensificări pe crestele montane şi în sud-vestul teritoriului, iar în a doua parte a intervalului în sud-est. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 14 şi 21 de grade, iar cele minime între 2 şi 13 grade.

  • Ericsson România vrea să angajeze 200 de oameni până în decembrie 2014

    Furnizorul de tehnologie şi de servicii de telecomunicaţii Ericsson România, unde lucrează în prezent 2.800 de angajaţi, a anunţat că îşi va mări echipa cu încă 200 de persoane până la sfârşitul anului 2014 şi cu încă 300 anul viitor.  

    După 20 de ani de existenţă pe piaţa autohtonă, Ericsson România şi-a crescut echipa de la opt oameni la aproximativ 3.000 de angajaţi până la finalul anului 2014. Anul viitor, în cadrul centrului de servicii globale al Ericsson, unde lucrează în prezent 1.900 de angajaţi, vor fi angajate încă 300 de persoane.

     „Încă de la început, România a fost deosebit de importantă în structura globală Ericsson, iar reuşitele sale din aceşti 20 de ani i-au consolidat poziţia. Datorită forţei de muncă bine pregătite în domeniul IT, din 2007, unul dintre cele patru Centre de Servicii Globale şi singurul din Europa îşi desfăşoară activitatea la Bucureşti. De aici, noi susţinem şi operăm reţele nu doar pentru clienţi români, dar şi pentru aproximativ 34 de clienţi internaţionali din Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi America de Nord”, a declarat Liam Coffey, Head of Global Services Center Romania.

    Ericsson a încheiat anul acesta un contract pe şapte ani cu Telekom România prin care compania va asigura servicii de suport integrat în zona de operare şi întreţinere reţea şi a preluat aproximativ 730 de angajaţi ai celor doi operatori telecom.

    Anul trecut, Ericsson România a înregistrat o cifră de afaceri de 566,77 milioane de lei, iar profitul net a ajuns la 24,1 milioane de lei. La nivel global, compania suedeză a înregistrat în 2013 venituri de 34,9 miliarde de dolari.