BusinessMagazin

Author: adison

  • Rusia şi-a “asumat responsabilitatea” pentru instalaţiile nucleare din Crimeea

    Diplomatul a comentat astfel acuzaţiile Kievului, care a afirmat că “ocupaţia rusă” în Crimeea şi Sevastopol “subminează regimul de neproliferare nucleară”.

    “Rusia şi-a asumat pe deplin responsabilitatea pentru instaliile din Republica Crimeea şi Sevastopol. De asemenea, Moscova este dispusă să ofere AIEA posibilitatea de a inspecta aceste locaţii, pentru a se convinge că materialul folosit la instaţiile nucleare nu a fost retras”, a spus Pankin.

    El a reamintit că Rusia a “introdus aceste instalaţii pe lista materialelor nucleare care pot fi utilizate doar în scopuri paşnice”.

    “Rusia respectă Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi nu ameninţă alte state prin folosirea unor arme nucleare. Astfel, declaraţiile privind subminarea regimului de neproliferare nucleară sunt neîntemeiate şi nejustificate”, a adăugat diplomatul rus.

    Populată în majoritate de rusofoni, Crimeea şi-a proclamat în martie independenţa faţă de Ucraina şi reunificarea sa cu Rusia a avut loc după un referendum organizat ulterior. Autorităţile ucrainene şi ţările occidentale nu recunosc acest referendum şi consideră aderarea peninsulei la Rusia un “act de anexare”.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.

  • Iohannis: Fac apel la toţi oamenii de dreapta să vină alături de mine, inclusiv la Antonescu

    Iohannis a fost întrebat cum vede solicitarea unor lideri ai PNL a în campania sa prezidenţială să fie implicat fostul preşedinte al partidului Crin Antonescu şi Monica Macovei, pentru a-i creşte şansele în turul doi.

    “Da, apelul meu este la fel de valabil şi pentru Crin Antonescu şi pentru alţii. Cine crede că putem să schimbăm lucrurile împreună, dacă doreşte, să iasă în faţă şi să o spună (…) Eu fac un apel personal, prin dumneavoastră (a jurnaliştilor, n.r.) către fiecare alegător”, a răspuns prezidenţiabilul ACL.

    El a mai spus că este de părere că Antonescu va răspunde apelului său. “Acelor oameni care se consideră de dreapta le spun să vină alături de mine. Eu sunt reprezentantul dreptei româneşti, împotriva stângii neautentice, nereformate, corupte. Dar îi chem alături de mine şi pe toţi cei care pe 16 noiembrie cred că se poate face o schimbare, îi chem să facem împreună această schimbare”, a declarat Iohannis.

    El a susţinut că deosebirea dintre el şi Victor Ponta este cea dintre cele două tipuri de Românii. “Se pune întrebarea: care este diferenţa între mine şi Victor Ponta? Eu mă angajez pentru o naţiune care este respectată, o ţară în care legile funcţionează, o Românie a bunăstării şi a locurilor de muncă. România lui Victor Ponta este o Românie a corupţiei şi a minciunii, a scandalului în ţară, a haosului şi a dezorganizării, şi cum am văzut ieri a dispreţului faţă de diaspora românească (…) Este din cale afară de jenant, sunt incapabili domnii Ponta & Co să organizeze ţara calumea, nici măcar o zi de vot nu a putut să organizeze”, a declarat Iohannis.

    Preşedintele PNL a fost întrebat ce anume ar trebui să se întâmple ca el să câştige alegerile prezidenţiale. “Trebuie să se întâmple ceva foarte simplu, românii trebuie să-şi dea seama că aici nu este vorba doar de două partide sau două alianţe, ci este vorba de două feluri de a aborda viitorul României. Eu cu felul meu, al României lucrului bine făcut, şi Victor Ponta cu România scandalului şi a minciunii”, a mai declarat Iohannis.

    El a fost întrebat dacă va negocia cu foştii contracandidaţi din primul tur pentru sprijin politic. “Nu voi negocia cu niciun politician, însă ca să fie foarte clar, eu îmi doresc votul românilor. Îmi doresc votul tuturor românilor care cred că eu pot să fac diferenţa în politica românească. Îi invit, îi rog să vină alături de mine, dar eu îmi doresc votul lor direct, sau să intru în relaţie directă cu alegătorul, nu prin intermediul unor politicieni, în consecinţă nu voi negocia cu candidaţii care au ieşit din cursă”, a răspuns Iohannis.

    El a precizat că nu exclude ca foştii contracandidaţi să-l “caute” să-i ofere sprijinul. “Am un mesaj şi pentru alegătorii lui Victor Ponta: nu o să negociez cu Victor Ponta, dar îi invit şi pe alegătorii lui Victor Ponta care vor schimbarea să vină alături de mine”, a mai spus liderul PNL.

    El a menţionat că nu are nimic să-şi reproşeze privind campania pentru primul tur al prezidenţialelor. “Eu sunt mulţumit de acest rezultat (din primul tur, n.r.) Este rezultatul pe care l-am preconizat, pe care l-aş aşteptat, şi o să continuăm şi o să avem rezultatul final cel preconizat, voi câştiga (…) Este o diferenţă de 10 procente şi vom merge în aşa fel încât această diferenţă se va topi”, a mai afirmat liderul PNL.

    De asemenea, Iohannis a fost întrebat care este scorul pe care îl doreşte la turul doi al prezidenţialelor. “Jumătate plus un vot. Suficient”, a replicat el.

    Prezidenţiabilul ACL s-a arătat mulţumit de cum s-au mobilizat liberalii în campanie, dar şi-a exprimat dezamăgirea faţă de rezultatul din Giurgiu. “Eu nu cred că cineva din ACL s-a dat de partea PSD, dar, recunosc că nu în toate zonele rezultatul este optimal, şi o să fie mai bun în turul doi”, a mai menţionat Iohannis.

    Preşedinte PPE, Joseph Daul, îndeamnă partidele din România care sunt membre ale formaţiunii populare europene, adică PDL, PNL, PMP, UDMR şi PNŢCD, să îl susţină în turul 2 al prezidenţialelor pe Klaus Iohannis, el asigurându-l pe primarul Sibiului de sprijinul său.

  • Udrea: Singura funcţie pe care ar putea să o aibă Traian Băsescu în PMP este cea de preşedinte

    “Eu cred că singura funcţie de conducere ar fi de preşedinte al partidului (pentru Băsescu n.r.). Adică nu-mi imaginez că o să vină secretarul general al cuiva sau vicepreşedintele cuiva, Doamne fereşte, dar dacă Traian Băsescu va dori să conducă acest partid, la Congres se poate înscrie să candideze“, a precizat Udrea, răspunzând unei întrebări.

    Ea a arătat că la începutul anului viitor va avea loc Congresul partidului pentru că după prezidenţiale, conform statutului, “PMP avea oricum Congres” şi cei care vor dori să candideze pentru orice funcţie o pot face.

    Udrea a spus că a vorbit cu preşedintele Traian Băsescu după rezultatele obţinute de ea în turunul I al prezidenţialelor.

    “Am vorbit cu domnul preşedinte şi sigur se putea şi mai bine, însă şi domnia sa, având în vedere condiţiile în care ne-am luptat, apreciază ca fiind onorabil acest rezultat“, a spus Udrea despre discuţia ei cu Băsescu.

  • Mai multe persoane au protestat, la Paris, faţă de îngrădirea dreptului la vot: “Dreptate şi onoare călcate în picioare!”

    Luni seara, între 18:00 şi 20:00 (ora locală), circa 100 de români s-au adunat, în ploaie, în apropiere de Ambasada României la Paris, în urma unei iniţiative lansate pe Facebook.

    Aceştia au purtat steaguri şi au scandat “Dreptate şi onoare călcate în picioare!”, “Nu uitaţi de ea, Constituţia!”, “Dreptul la vot!”.

    Organizatorii protestului au obţinut autorizaţie de la autorităţile franceze pentru două ore, dar nu au avut voie să protesteze în faţa Ambasadei, ci în apropiere.

    “Votul meu este un drept constituţional. Nimeni nu are dreptul să-mi îngrădească dreptul la vot. Prin acest eveniment vă invităm să luaţi atitudine indiferent de afinităţile dumneavoastra politice şi să fim uniţi pentru a ne proteja dreptul nostru constituţional“, se arată în îndemnul lansat pe Facebook.

    Duminică seară, cu câteva minute înaintea închiderii urnelor, la intrarea pe Rue de l’Exposition, unde se află sediul Ambasadei României la Paris şi cel al Institutului Cultural Român, se aflau câteva sute de persoane care au stat la coadă ore în şir pentru a vota. O parte dintre acestea au intrat cu forţa în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, îşi vor putea exercita dreptul de vot.

    Ambasadorul Bogdan Mazuru a ieşit abia după circa o oră să discute cu oamenii nemulţumiţi. După aproape două ore de negocieri, alegătorii au acceptat să părăsească clădirea după ce au semnat o petiţie prin care acuzau faptul că le-au fost încălcate drepturile.

    La faţa locului, au ajuns şi reprezentanţi ai Jandarmeriei Franceze.

  • Un bancher povesteşte cum a ajuns să îşi urască jobul atât de tare încât să-şi dea demisia şi să cânte pe stradă

    Stephen Ridley a terminat una din cele mai bune universităţi din marea Britanie şi a lucrat la o mare bancă europeană, în cadrul diviziei de investiţii. După nici un an şi jumătate a demisionat.

    În urmă cu doi ani Stephen şi-a prezentat experienţa pe Wall Street Oasis Forum, o relatare cinstită, dar brutală, cu accente filozofice despre viaţă şi fericire. Viaţa de bancher a lui Ridley a fost un şir nesfârşit de “e-mailuri, excel, PowerPoint, întâlniri, proiecte interminabile, modificări, proiecte, modficări, proiecte, print, ia de la imprimantă, dă curierului, întâlniri, mai mult de lucru, multitasking, plictiseală, plictiseală, plictiseală, oboseală, plictiseală, evită-l pe şef vinerea, mai mult de lucru, depresie, oboseală, oboseală, oboseală, al naibii de mizerabil”.

    La fel ca mulţi alţii Ridley a crezut iniţial că plusurile intrării în zona de investment Banking, în special bonusirile băneşti, vor compensa minusurile. Dar nu a fost aşa: “Chiar dacă am fost bine plătit, nu te poţi gândi să cumperi câte un elicopter pe weekend, să te îmbraci în haine de designer, să spargi 30.000 de lire sterline într-o noapte şi să te plimbi în locaţii exotice în vacanţă.

    Vei fi peste medie, dar numai puţin peste medie. Sigur, poţi cumpăra un MacBook air fără ă te gândeşti la preţ şi poţi folosi taxiul în loc de autobuz. Dar numai asta. Am fost uimit de cât de modeşti erau oamenii din bancă, cu toată aura care îi înconjoară. Inşi trişti, cu vieţi lipsite de senzaţional şi perspective la fel de lipsite de senzaţional. Un grup de tocilari prinşi într-o cuşcă de vise şi bani şi lăcomie, din care nu au ieşti niciodată. Trebuie să fie o viaţă mai bună decât aceasta”, scrie Ridley, citat de Business Insider.

    În cele din urmă tânărul a demisiont şi, o câteva luni de zile, a cântat pe străzile Londrei. El înregistrat primul său album anul trecut, iar astăzi este un artist apreciat.

  • Patriarhie: Implicarea politică partizană a Bisericii în campania electorală trebuie dovedită

    Reacţia Patriarhiei vine după ce, vineri seară, preşedintele Traian Băsescu a declarat că BOR s-a implicat, evident, în campania pentru alegerile prezidenţiale.

    “Presupusele cazuri de implicare politică partizană a clerului ortodox în campania electorală trebuie probate cu dovezi trimise Patriarhiei Române sau centrelor eparhiale din ţară pentru verificarea celor semnalate şi luarea măsurilor care se impun. Altfel, orice acuzaţie neprobată este nedreaptă şi contrară poziţei oficiale a Bisericii”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    Tot în răspunsul la declaraţiile preşedintelui, Patriarhia mai menţionează că Băsescu a avut o contribuţie, în timpul vizitei sale oficiale la Ierusalim, la restabilirea comuniunii bisericeşti dintre Patriarhia Ierusalimului şi Patriarhia Română.

    “Patriarhia Română foloseşte acest prilej pentru a exprima recunoştinţa ei şi în mod public”, a precizat sursa citată.

    Totodată, Patriarhia Română reafirmă neutralitatea politică a BOR, conform hotărârilor Sfântului Sinod fundamentate pe canoanele bisericilor ortodoxe.

    “În acest sens, în ultimul comunicat de presă dat publicităţii în ziua de 4 august 2014, dar şi la fiecare moment electoral din România, se precizează: Clerului ortodox român îi este interzis să desfăşoare activităţi cu caracter partinic în comunităţile de credincioşi pe care le păstoreşte. Orice activitate partinică a clerului ortodox este contrară hotărârilor Sfântului Sinod şi dezaprobată de credincioşi. Patriarhia Română face un apel către reprezentanţii clasei politice din România ca în dezbaterile electorale privind alegerile prezidenţiale din toamna acestui an să evite confruntările politice motivate religios, deoarece, potrivit legilor României, cultele religioase sunt factori ai păcii sociale (Legea 489/2006, art. 7, alin. 1), nu motive pentru învrăjbirea populaţiei. De altfel, această atitudine a Bisericii a fost apreciată public de preşedintele României”, se mai spune în comunicat.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 31 octombrie, la Realitatea TV, că BOR este “evident implicată în campanie”. “Eu nu o critic, este greu să critici Biserica Ortodoxă, la cât este de populară”, a mai spus Băsescu.

    Preşedintele a mai declarat că BOR este implicată în susţinerea PSD în campanie, menţionând că nu vede altă explicaţie dincolo de interesele financiare susţinute de Guvernul Ponta.

    El a mai spus, pe de altă parte, că nici Victor Ponta “nu a lăsat vreo icoană nepupată în România”.

    Băsescu a ţinut să precizeze că el a sprijinit Biserica Ortodoxă ca preşedinte, dând ca exemplu împăcarea cu Biserica de la Ierusalim.

  • Ambasadorul britanic în România s-a întâlnit cu Bogdan Stanoevici pentru a discuta despre votul de la Londra

    “M-am întâlnit astăzi (luni – n.r.) cu Bogdan Stanoevici, ministrul pentru românii din străinătate, pentru a discuta despre preocupările legate de românii care au încercat să voteze, ieri, la Londra”, a scris, pe Twitter, ambasadorul britanic la Bucureşti, Paul Brummell.

    Întrevederea a avut loc la solicitarea diplomatului britanic şi a avut ca subiect evenimentele de duminică de la secţiile de vot din Marea Britanie.

    Peste 1.000 români care nu au putut vota la cele trei secţii de vot de la Londra au protestat, duminică seara, după închiderea urnelor, în faţa ambasadei şi a sediului ICR, sub supravegherea forţelor de poliţie.

    O româncă de la Londra, care a votat la Ambasadă, chiar înainte de închiderea secţiei, povesteşte că au rămas aproximativ 1.000 de oameni care nu au putut vota. Aceştia au rămas să protesteze în stradă, strigând: “Deschideţi uşile, vrem să votăm”, “Vot plagiat”, “Vot furat”, “Jos Ponta”, “Suntem uniţi”, “România, România”.

    Totodată, protestatarii au cerut demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. La faţa locului, au sosit maşini de poliţie şi 10 – 12 agenţi. Un alt român a precizat că în zonă au venit şi elicoptere ale poliţiei pentru a supraveghea situaţia.

    El a povestit că românii au cerut preşedintelui secţiei de vot de la Ambasadă prelungirea programului de vot, dar nu li s-a dat un răspuns.

    În plus, porţile ambasadei s-au închis cu 10 minute înainte de ora locală 21:00 (23:00, ora României). “Nu ajunge că am fost exilaţi, acum ni se mai arunci şi o flegmă în faţă”, a precizat acesta.

    Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a afirmat că votul a fost îngreunat în Marea Britanie întrucât în birourile electorale ar fi trebuit să fie şapte membri, însă au existat situaţii în care s-au prezentat doar patru sau cinci persoane, iar la cozi aşteptau “sute sau o mie de persoane”

    El a precizat că Ambasada României din Marea Britanie nu are responsabilităţi privind derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale.

    “În aceste birouri electorale, ambasada are câte un reprezentant, restul până la şapte sau câţi sunt, sunt reprezentanţi desemnaţi de la Bucureşti de partide politice, de alte asociaţii. Avem situaţii în care deşi s-a comunicat o listă cu şapte membri s-au prezentat patru, în momentul în care ai patru, adică jumătate sau ceva mai mult de jumătate din numărul membrilor iniţial comunicaţi, evident că şi procesul merge mai încet. S-a solicitat de către birourile electorale din secţiile de votare la Bucureşti, la BEC, aprobarea ca oamenii care nu s-au prezentat ca membri ai birourilor să fie înlocuiţi, să fie eventual oameni din cadrul ambasadei sau alţi voluntari. Răspunsul a fost că nu se poate face acest lucru, deci sunt birouri care au funcţionat cu patru sau cinci oameni, în condiţiile în care cozile afară erau de sute sau o mie de persoane”, a declarat Jinga.

    El a mai spus că s-a cerut şi telefonic, şi în scris prelungirea procesului de votare, însă răspunsul, primit telefonic, a fost că legea nu permite acest lucru.

  • Poul Thomsen a fost numit director al Departamentului European al FMI

    Fostul director al Departamentului European, Reza Moghadam, a demisionat în luna iulie, iar de atunci Thomsen a asigurat interimatul funcţiei.

    Thomsen a fost negociatorul-şef al Fondului în relaţia cu România în perioada 1996-1998.

    “În cei 32 de ani de carieră la FMI, Poul a avut numeroase contribuţii, ca membru, manager şi director senior în cadrul instituţiei. Este extrem de respectat în interiorul şi în afara Fondului, pentru calităţile intelectuale şi experienţa operaţională şi tehnică. În ultimul timp, acesta a jucat un rol esenţial în cadrul unora dintre cele mai dificile programe din Europa”, a afirmat Lagarde, într-un comunicat al FMI.

    În timpul crizei financiare, Thomsen a fost şeful delegaţiei FMI pentru Irlanda, prima ţară europeană dezvoltată afectată de criza financiară. El a condus apoi programele FMI pentru Grecia şi Portugalia.

    După numirea sa ca director interimar al Departamentului European, pe 30 iulie, Thomsen a coordonat relaţiile FMI cu Grecia, ca şi alte programe ale FMI în Europa, precum cele din România şi Ucraina.

    Thomsen, de naţionalitate daneză, a absolvit un program de masterat al Universităţii din Copenhaga şi şi-a început cariera la FMI în 1982. În anii ’90 şi începutul anilor 2000, Thomsen a avut numeroase misiuni în state din Europa Centrală şi de Est, iar în perioada 2001-2004 a fost reprezentantul Fondului la Moscova.

    Thomsen a fost numit director adjunct al Departamentului European în 2008, poziţie pe care a deţinut-o până la numirea sa ca director interimar.