BusinessMagazin

Author: adison

  • Distribuitorii de gaze vor transmite Departamentului pentru Energie liste cu consumatorii protejaţi

    Scopul proiectului este garantarea securităţii aprovizionării cu gaze prin asigurarea funcţionării corecte şi continue a pieţei interne a gazelor naturale şi prin stabilirea unor măsuri excepţionale care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care piaţa nu mai este în măsură să furnizeze cantităţile necesare de gaze, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Departamentul pentru Energie.

    În categoria consumatorilor protejaţi intră clienţii casnici, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice de drept public sau privat care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale, hotelier şi alte facilităţi de cazare.

    Din aceeaşi categorie fac parte şi producătorii de energie termică destinată consumului clienţilor casnici şi instituţiilor publice, clienţii industriali, dar doar pentru acea cantitate de gaze necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului, şi clienţii industriali noi, pentru acea cantitate de gaze naturale necesară menţinerii integrităţii fizice a instalaţiilor exploatate şi/sau a securităţii mediului.

    De asemenea, sunt consideraţi consumatori protejaţi şi IMM-urile şi serviciile sociale esenţiale, cu condiţia să fie racordate la o reţea de distribuţie sau de transport de gaze naturale şi ca toţi
    aceşti consumatori suplimentari să nu reprezinte mai mult de 20 % din consumul total de gaze, precum şi instalaţiile de termoficare, în măsura în care furnizează energie IMM-urilor şi serviciilor sociale esenţiale.

    Pe lângă consumatorii de gaze protejaţi, este definită şi categoria clienţilor întreruptibili de siguranţă care, prin reducerea consumului de gaze până la oprire contribuie la menţinerea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale în situaţie de urgenţă.

    Situaţiile în care consumatorii trebuie protejaţi sunt când se înregistrează temperaturi extreme pentru o perioadă de vârf de şapte zile, constatate statistic o dată la 20 de ani, în orice perioadă de cel puţin 30 de zile în care cererea de gaze este “excepţional de mare”, respectiv când pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile infrastructura principală de gaze este efectată în condiţii normale de iarnă.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la mijlocul lunii septembrie, când grupul rus Gazprom a diminuat livrările de gaze către clienţi din România, că în perioada de iarnă consumatorii locali de gaze nu ar avea nicio problemă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

    România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de circa 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

  • Senatorul Ciprian Rogojan trece de la PMP la UNPR

    “Senatorul independent Mihai Ciprian Rogojan s-a înscris astăzi în Uniunea Naţională pentru Progresul României”, a anunţat UNPR, într-un comunicat de presă.

    Rogojan va activa în grupul PSD din Camera Deputaţilor, a menţionat sursa citată.

    Ciprian Rogojan a fost ales parlamentar la scrutinul din 2012 într-un colegiu din Maramureş, din partea PDL.

    El a trecut ulterior la PMP, unde a deţinut funcţia de secretar executiv la Departamentul de Comunicare şi Imagine.

    Rogojan a fost, între 2001-2012, percuţionist al trupei SISTEM.

  • ANALIZĂ: Barack Obama ar putea să piardă Senatul în alegerile legislative

    La fel ca George W. Bush în 2006, Bill Clinton în 1994 şi Ronald Reagan în 1986, Obama ar putea să piardă majoritatea în Camera superioară a Congresului, Senatul, în contextul în care 36 din totalul de 100 de mandate vor fi acordate în urma alegerilor pentru o perioadă de şase ani.

    Un purtător de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a insistat luni asupra faptului că preşedintele american rămâne încrezător, avertizând în mod implicit că o înfrângere a democraţilor nu va reprezenta un vot de sancţionare a preşedintelui.

    “Un scrutin de jumătate de mandat este foarte diferit de un scrutin prezidenţial”, a insistat el.

    Previziunile site-urilor FiveThirtyEight.com, The New York Times (NYT) şi Huffington Post le acordau republicanilor peste 70% şanse să obţină majoritatea în Senat, pe baza sondajelor favorabile publicate în weekend şi luni în cele câteva state care vor înclina balanţa.

    Însă ele subliniază că seara alegerilor, marţi, ar putea să se încheie târziu, pe lângă posibilitatea unui al doilea tur în decembrie în Louisiana şi în ianuarie în Georgia, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea absolută marţi.

    Republicanii au primit cu satisfacţie rezultatele anchetelor care o prezintă pe candidata lor pentru Senat în Iowa Joni Ernst pe primul loc, cu un avans de şapte puncte (potrivit Des Moines Register), iar pe senatorul republican în exerciţiu în Kentucky, Mitch McConnell, cu un avans de opt puncte (sondaj PPP).

    Alte sondaje publicate luni acordau un uşor avantaj republicanilor, în marja de eroare, în alte state-cheie, ca New Hampshire, Colorado, Georgia şi Alaska, şi o egalitate perfectă în Iowa (Quinnipiac).

    Date furnizate de votul anticipat, care este posibil de mai multe săptămâni online sau personal în numeroase state, susţine de asemenea optimismul republicanilor. Peste 17 milioane de americani au votat deja, potrivit Projet Elections al profesorului Michael McDonald.

    În Camera Reprezentanţilor, ai cărei membri vor fi aleşi pentru doi ani, republicanii se aşteaptă să-şi consolideze majoritatea confortabilă actuală de 233 de mandate din 435.

    – “O majoritate responsabilă”

    Republicanii au făcut din aceste algeri un referendum împotriva lui Obama, pe care-l acuză de o serie de poticniri şi controverse, ca scandalul politic de la fisc, nepregătirea pentru Ebola ori criza din Siria. După 11 luni de la intrarea în vigoare a întregii reforme a sistemului de sănătate “Obamacare”, republicanii continuă să-i denunţe costul.

    Alegerile de la jumătate de mandat sunt rareori favorabile partidului aflat la putere şi Casei Albe. Democraţii ştiu că participarea bazei lor (minorităţi etnice şi tineri) este în mod tradiţional mai slabă decât a conservatorilor, mai în vârstă. În 2010, data ultimelor alegeri legislative necuplate cu alegerile prezidenţiale, 21% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani au participat la scrutine, faţă de 62% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 62 şi 74 de ani.

    Într-o ultimă încercare de mobilizare, preşedintele american a efectuat trei vizite, în weekend, în Michigan, Connecticut şi Pennsylvania.

    Republicanii, evocă deja alternanţa politică, începând de miercuri.

    “Intenţionăm să fim o majoritate responsabilă, dacă americanii ne dau această oportunitate”, a declarat luni, pentru postul ABC, Mitch McConnell, care ar putea deveni şeful majorităţii şi cel mai puternic om din Senat.

    “Va fi o repudiere a politicii preşedintelui”, afirma duminică, pentru postul NBC, colegul său republican Rand Paul, care-şi pregăteşte candidatura la Casa Albă în 2016. “Dacă învingem, veţi vedea că vor fi adoptate mai multe legi”, a preconizat el.

    De la alegerile din noiembrie 2010, Congresul este divizat între o Cameră dominată de către republicani şi un Senat dominat de către democraţi, un mediu ultrapartizan care nu a iniţiat nicio reformă importantă, în special în domeniul imigraţiei, şi care alimentează frustrarea americanilor faţă de întreaga clasă politică.

    Potrivit unui sondaj Gallup publicat luni, 40% dintre alegătorii americani apreciază că Statele Unite se vor afla în aceeaşi situaţie indiferent care va fi partidul aflat la putere în Congres. Doar 29% consideră că ţara o va duce mai bine cu republicanii la putere, iar 27% cu democraţii.

  • Republica Moldova va primi un împrumut de 25 de milioane de dolari de la BERD pentru agricultură

    Investiţiile BERD vor stimula agricultura în Moldova şi Ucraina, în condiţiile în care finanţarea din alte surse rămâne restrânsă şi limitează în mod serios capacitatea sectorului de a atinge potenţialul său maxim, se arată în comunicatul emis marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    “Ne face plăcere să continuăm sprijinul acordat Trans-Oil Group, o companie importantă în domeniul comercializării mărfurilor din Moldova. Contribuim la crearea unei infrastructuri mai bune de comercializare a cerealelor din Moldova şi Ucraina, fapt care va aduce beneficii, de asemenea, fermierilor locali şi altor exportatori, va promova o mai mare integrare regională şi va consolida legăturile investiţionale între cele două ţări”, a declarat Gilles Mettetal, directorul BERD pentru industria agroalimentară.

    Grupul Trans-Oil este lider în exportul de cereale în Reăublica Moldova şi un important prelucrător de oleagionoase şi exportă către UE, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Compania cuprinde întregul lanţ valoric agricol, începând cu activitatea agricolă proprie, manipularea cerealelor, depozitarea şi comercializarea producţiei de făină de grâu, procesarea oleaginoaselor şi îmbutelierea uleiului din floarea soarelui.

    Trans-Oil Group utilizează Giurgiuleşti, unicul port din Republica Moldova, ca terminal principal de cereale. Capacitatea terminalului de la Giurgiuleşti este utilizată la maximum în perioada de vârf, iar compania a început să închirieze un depozit de cereale la Reni, situat la doar 3 km distanţă, în Ucraina.

    În prezent, Trans Oil Group intenţionează să cumpere terminalul Reni, care este deja bine integrat în operaţiunile sale, însă necesită modernizare pentru a accelera şi eficientiza fluxul de mărfuri. Acest terminat va contribui la creşterea volumului de cereale colectate în regiunea Bugeac din Ucraina, de-a lungul Mării Negre, între Dunăre şi Nistru.

    Cu o infrastructură modernizată, până în 2017 compania va fi în măsură să colecteze de cinci ori mai multe cereale în Ucraina decât în prezent, potrivit BERD.

    De asemenea, elevatoarele din Moldova vor fi disponibile pentru închiriere de către terţi pentru volume de 250.000 de tone sau mai mult.

    BERD a acordat credite grupului Trans-Oil în 2004, 2009 şi 2013 pentru a finanţa achiziţii de ordin general sau a mărfurilor agricole, precum şi pentru a construi o uzină de procesare a seminţelor de floarea-soarelui la Ceadîr Lunga.

    Banca este cel mai mare investitor instituţional în Moldova şi Ucraina. Până in prezent, Banca a acordat 1,9 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte din sectoarele agroalimentare ale ambelor ţări.

  • Comandantul forţelor NATO: Moscova a vrut să arate că este “o mare putere” trimiţând avioane în spaţiul european

    Ruşii, care şi-au intensificat de un an activitatea aeriană în spaţiul european, au trimis săptămâna trecută un număr neobişnuit de mare avioane militare în spaţiul aerian al acestei regiuni.

    “Ne trimit un mesaj. Mesajul este că sunt o mare putere”, a declarat generalul Breedlove, precizând că Rusia caută să demonstreze că exercită o anumită influenţă asupra planurilor Alianţei Nord-Atlantice în regiune.

    NATO a anunţat miercuri că a efectuat mai multe intervenţii aeriene de la începutul săptămânii trecute, implicând diverşi membri ai Organizaţiei, după ce a detectat o intensă activitate a aviaţiei militare ruse în spaţiul european, o activitate catalogată într-un comunicat drept “la scară mare” şi “neobişnuită”.

    Între aeronavele ruseşti s-au aflat avioane de luptă, bombardiere cu rază lungă de acţiune şi avioane de aprovizionare cu carburant.

    Noi zboruri au fost semnalate vineri în spaţiile aeriene ale Mării Baltice, Mării Nordului, Mării Negre şi Oceanului Atlantic.

    “Ceea ce aţi văzut săptămâna trecută era o formaţiune de avioane mai mare, mai complexă, cu o traiectorie de zbor un pic mai provocatoare”, a adăugat Breedlove.

    Generalul a făcut aceste declaraţii la Washington, în faţa unor jurnalişti, la o zi după alegerile controversate din estul Ucrainei, organizate de către separatiştii proruşi. Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) au denunţat aceste scrutine ca ilegale.

    De asemenea, flota rusă a efectuat anul acesta incursiuni în Marea Neagră, Marea Nordului şi Oceanul Pacific, a mai precizat generalul american.

    În acest context delicat şi în faţa unei Rusii “revanşarde”, generalul s-a declarat pregătit să crească temporar numărul trupelor americane în Europa de Est şi să suplimenteze întăririle deja mobilizate.

    El reflectează împreună cu comandanţi militari americani la posibilitatea de a conserva material militar în baze europene, cu scopul de a asigura “capacităţi mai bune de reacţie în cazul unei viitoare nevoi”.

    Aproximativ 750 de militari americani sunt staţionaţi în Polonia şi ţările baltice, care fac parte din Brigada I a Diviziei I Cavalerie. Ei sunt susţinuţi de tancuri de tip M-1 Abrams şi vehicule de infanterie de tip Bradley.

    Militarii din această brigadă, cunoscută şi sub numele de “Caii de fier” (Iron horse), cu baza la Fort Hood, în statul Texas, au fost mobilizaţi pentru o misiune de trei luni de exerciţii, în semn de solidaritate cu ţările din Europa de Est aliate NATO.

    De la semnarea în septembrie a unui armistiţiu între Ucraina şi separatiştii proruşi din estul ţării, confruntările armate continuă, iar linia de demarcaţie dintre cele două teritorii continuă să fie consolidată, contrar frontierei dintre Rusia şi Ucraina, care “a devenit complet poroasă”, potrivit generalului Breedlove.

    Forţele ruse sunt poziţionate în continuare la frontiera ucraineană, peste şapte batalioane fiind mobilizate – faţă de un maximum de 18, a precizat el. Dintr-un batalion rusesc fac parte 800-1.000 de militari.

    Pe teritoriul Ucrainei, Rusia are 250-300 de militari, care-i antrenează şi echipează pe separatişti, a mai declarat comandantul suprem al forţelor NATO.

  • Percheziţii în Bucureşti şi cinci judeţe, într-un dosar de evaziune şi spălare de bani

    DNA arată, într-un comunicat de presă, că anchetatorii, în baza autorizaţiilor emise de instanţă, fac 37 de percheziţii la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane, din Bucureşti şi judeţele Timiş, Mehedinţi, Olt, Argeş şi Iaşi.

    În judeţul Timiş percheziţiile se desfăşoară la mai multe adrese din Lugoj şi Făget, iar în Mehedinţi la descinderi participă şi ofiţeri de poliţie din Direcţia de Investigare a Fraudelor.

    Cercetările în acest dosar sunt făcute de procurorii DNA Timişoara, care investighează fapte comise de mai multe persoane ce au aderat la un grup infracţional organizat suspectat de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Jandarmeria Română.

    Potrivit unor surse judiciare, percheziţiile din Mehedinţi au loc în Strehaia, la persoane suspectate că ar fi falsificat facturi pentru oameni de afaceri. Printre cei vizaţi se numără şi omul de afaceri Florin Măran, care deţine firmele Tehnocer şi Dateco.

    Prejudiciul în acest caz este estimat la aproximativ două milioane de euro.

  • Zegrean: CC a primit o cerere de verificare a modului de organizate a alegerilor în străinătate

    Întrebat dacă CC a primit o sesizare referitoare la ce s-a întâmplat la secţiile de vot din străinătate, Zegrean a spus că a fost trimisă o astfel de sesizare, adresată mai multor instituţii.

    Augustin Zegrean a precizat că în această sesizare nu se cere anularea scrutinului din 2 noiembrie, ci să se verifice modul în care au fost organizate alegerile în străinătate.

    “Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, să se verifice modul în care au fost organizate alegerile”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă CC va analiza această cerere, Zegrean a spus: “În limita posibilităţilor noastre”.

    Românii din străinătate au ieşit, duminică, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Duminică seară, la închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme au fost doar trei-patru ştampile de vot. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Duminică după-amiază, Biroul Electoral al secţiilor de votare din străinătate a decis ca declaraţia să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot, potrivit MAE.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că Biroul Electoral Central va dispune, marţi, o serie de măsuri, care vor viza eventuala creştere a numărului cabinelor de vot şi suplimentarea personalului din secţiile de vot şi consulate.

    Ponta a susţinut că procedura de vot “antifraudă”, care presupune completarea tuturor datelor şi un timp mediu de 6-7 minute, este cea care a îngreunat votul pe finalul zilei în oraşe precum Paris, Londra, Munchen, Berlin, Viena şi în unele secţii din Republica Moldova.

    Premierul a mai anunţat că ambasadorii şi consulii României, precum şi preşedinţii secţilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Moldova vor fi convocaţi vineri la Bucureşti, pentru un instructaj legat de noile decizii ale BEC, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

     

  • Cristina Dorcioman şi Teodora Albon vor arbitra meciuri din Liga Campionilor la fotbal feminin

    Cristina Dorcioman va arbitra partida tur dintre echipa spaniolă FC Barcelona şi formaţia engleză Bristol Academy WFC, care va avea loc sâmbătă, de la ora 20.00. Ea va fi ajutată de asistenţii Petruţa Iugulescu şi Patricia Samsudean. Arbitru de rezervă va fi Guadalupe Porras Ayuso (Spania).

    Teodora Albon va conduce întâlnirea retur dintre echipa germană VfL Wolfsburg şi formaţia austriacă NOSV Neulengbach, care se va disputa la 12 noiembrie, de la ora 18.00. Ea va fi ajutată de asistenţii Mihaela Gomoescu şi Alexandra Theodora Apostu. Arbitru de rezervă va fi Sandra Blumenthaler (Germania).

    Conform FRF, după meciul de la Barcelona, Petruţa Iugulescu va merge la Doha pentru a participa la un seminar organizat de FIFA, în vederea Cupei Mondiale de fotbal feminin, care va fi organizată în Qatar.

  • Cluj: Patru curse aeriene operate pe Aeroportul “Avram Iancu” au întârzieri din cauza ceţii

    Potrivit site-ului aeroportului clujean, au întârzieri cursele Tarom de la Bucureşti care trebuiau să aterizeze la Cluj-Napoca la ora 8.40, respectiv 9.10, precum şi cursele Tarom care trebuiau să decoleze spre Viena, la ora 9.05, şi spre Bucureşti, la 9.35.

    “Aceste zboruri sunt întârziate din cauza ceţii, vizibilitatea fiind foarte redusă. Sperăm într-o îmbunătăţire a situaţiei în jurul orei 10.00”, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, directorul operaţional al aeroportului clujean, Iuliu Pop.

    Următoarele curse operate pe Aeroportul Internaţional “Avram Iancu” din Cluj sunt cele care ar trebui să ajungă la Charleroi (Belgia), la ora 11.25, şi cea care ar trebui să decoleze la ora 12.00 spre Eindhoven (Olanda), ambele aparţinând companiei WizzAir.

  • Rusia a blocat o declaraţie ONU împotriva votului separatiştilor în estul Ucrainei

    Cei 15 membri ai Consiliului au lucrat la adoptarea unei declaraţii vineri şi în weekend, dar Rusia s-a opus.

    În text, propus de către Lituania, se afirma că scrutinele organizate duminică în regiunile Lugansk şi Doneţk sunt contrare Acordurilor de la Minsk, încheiate pe 5 septembrie între Kiev şi rebeli cu susţinerea comunităţii internaţionale şi Moscovei.

    “Au lucrat la un text vineri şi sâmbătă, dar proiectul reţinut a fost blocat de către Rusia”, a declarat ambasadorul ucrainean la ONU Iuri Sergheiev.

    Misiunea Rusiei la ONU a anunţat luni pur şi simplu că textul este, în opinia sa, “inadecvat”, fără să ofere alte precizări despre poziţia sa.

    Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a deplâns săptămâna trecută organizarea acestor scrutine, după ce Rusia a anunţat că va recunoaşte rezultatele.

    După şase luni de la începutul conflictului armat, care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi, “republicile” de la Doneţk şi Lugansk şi-au ales duminică “preşedinţii” şi “parlamentele” cu scopul de a legitima autorităţile separatiste, potrivit organizatorilor scrutinelor.

    Europenii au avertizat luni Rusia să nu aducă atingere unităţii Ucrainei, la o zi după alegerile separatiste din estul Ucrainei, pe ale căror rezultate Moscova a anunţat că le “respectă”, pe fondul unor temeri cu privire la o nouă ofensivă militară.