BusinessMagazin

Author: adison

  • SCHIMBAREA LA FATA

    Cea mai mare companie romaneasca se pregateste de cutremur. De mare intensitate, si cu multe replici in urmatorii ani. Si care nu va zgudui doar Petrom, ci intreaga economie romaneasca. Concedieri de 15.000 – 20.000 de oameni, vanzarea unei rafinarii, a unui combinat chimic si a zeci, poate sute de benzinarii, renuntarea la multi parteneri de afaceri „traditionali“, cresterea pretului benzinei catre nivelul european. Asa va arata, cel mai probabil, programul de curatenie al noului proprietar Petrom, grupul austriac OMV.

     

    O zi obisnuita de lucru la una dintre statiile Petrom din Bucuresti. Si probabil de oriunde din tara. Ora 18:10. Un client intra in benzinarie, trecand pe langa patru-cinci angajati care fumeaza la cativa metri de pompele cu carburanti. Imediat ce intra in statie, o doamna care sta la casa de marcat il anunta: „Intre 18 si 19 nu vindem alte produse, in afara de benzina“. Si tot ea explica: „Colegii mei fac inventarul acum“. Sa fie vorba despre acei colegi care stau si fumeaza? Greu de spus. Cert este ca, in ciuda armatei de oameni care lucreaza la statia in cauza, pare imposibil de evitat perioada de pauza zilnica „pentru inventar“.

     

    Asa se prezinta lucurile acum. Ceea ce probabil nu banuiesc multi dintre muncitorii de la statia de benzina este ca in curand va trebui sa isi caute de lucru. Sau ca vor fi „vanduti“ de noul patron, cu tot cu benzinarie, catre alta companie. Programul de disponibilizare masiva a personalului va fi insa partea cea mai putin vizibila a unei restructurari pe care managerii austrieci de la OMV, instalati de cateva saptamani in conducerea Petrom, nu vor in-tarzia sa o inceapa.

     

    Restructurare care nu va schimba radical doar fata Petrom, ci a intregului mediu de business romanesc. Si asta nu doar din cauza liberalizarii pretului benzinei care isi va incepe, dupa privatizare, cursa sigura catre nivelul de 1 euro/litru. Austriecii vor renunta la multi dintre furnizorii de pana acum ai Petrom si iau in calcul vanzarea integrala sau a unor parti importante din rafinaria Arpechim Pitesti si din combinatul chimic Doljchim. Pe lista viitoarelor posibile instrainari se afla, de asemenea, si campul petrolifer Suplacu de Barcau si o parte din statiile de distributie, cele nerentabile.

     

    Pe un orizont de timp mai larg, probabil ca si numele Petrom va deveni istorie, la finalul unui proces de integrare a carui durata a fost estimata la 4-5 ani de presedintele OMV – mai nou, si al Petrom – Wolfgang Ruttenstorfer. Dar sa revenim la prezent si la cea mai spinoasa problema a lui: disponibilizarile.

    Petrom este acum una din cele mai ineficiente companii petroliere din Europa. Are 53.000 de salariati si vanzari anuale care abia depasesc 2 miliarde de euro. Profit nu a existat in 2003, iar in 2004 este estimat la 100 – 120 de milioane de euro.

     

    Pentru comparatie, OMV are o cifra de afaceri de trei ori mai mare, cu de zece ori mai putin salariati. Zece fiind si cifra care arata de cate ori e mai mare profitul OMV decat cel al Petrom. Necesitatea disponibilizarilor este asadar evidenta. Ea a fost considerata de altfel si cel mai delicat aspect al privatizarii. Multi dintre potentialii cumparatori ai Petrom, initial 12 la numar, s-au retras si din cauza ca restructurarea personalului parea o nuca prea tare.

     

    Cu atat mai tare cu cat liderul sindicatului Petrom, Liviu Luca, este considerat unul din ce mai puternici oameni din Romania. Atat de puternic, incat a iesit victorios in urma cu patru ani si dintr-o disputa cu Fondul Monetar International (FMI). In 2001, cand FMI a solicitat disponibilizarea unei parti importante a personalului Petrom (atunci aproape 70.000 de oameni), sindicalistii condusi de Luca au gasit o solutie originala. Au infiintat o societate, Petrom Service, care are ca actionar majoritar sindicatul. Compania nou-nascuta a preluat 15.000 de salariati ai Petrom. Obiect de activitate: servicii de reparatie si intretinere, in special pentru… Petrom.

     

    FMI a protestat atunci impotriva „solutiei“, insa lucrurile au ramas neschimbate. Care este situatia acum? Surse din Ministerul Economiei, Petrom si chiar din interiorul sindicatului afirma ca OMV este hotarata sa treaca la restructurari masive de personal. Iar contractul de privatizare, care spune ca grupul poate mentine personalul „in limita planului de afaceri“, ii permite acest lucru.

     

    Cifra exacta a celor care vor pleca din Petrom nu este cunoscuta deocamdata, dar cifrele vehiculate variaza in intervalul 15.000 – 20.000. Chiar Liviu Luca estima, anul trecut, un numar de circa 15.000 de angajati la serviciile carora s-ar putea renunta. „Pozitia sindicatului a fost foarte corecta: este de acord cu concedierile, in masura in care cei care raman vor avea salarii corespunzatoare, care sa compenseze disponibilizarile“, au declarat pentru BUSINESS Magazin surse apropiate procesului de privatizare. In curs de negociere sunt in prezent doar modalitatile de „cosmetizare“ a procesului.

     

    Pe parcursul discutiilor purtate de Liviu Luca, presedintele sindicatului, cu oficialii OMV, dar si cu Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, au aparut mai multe variante posibile pentru petrolisti. O varianta ar fi ca OMV sa accepte acordarea unor contracte suplimentare de servicii societatii Petrom Service. In schimb, aceasta ar urma sa preia o parte importanta a personalului disponizibilizat, pe langa cei 15.000 de salariati pe care ii are acum. Demersurile in acest sens au fost facute chiar si de Dan Ioan Popescu, fostul ministru al economiei si comertului. El s-a intalnit, la un moment dat, cu Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele companiei austriece, pentru a discuta soarta Petrom Service. Surse apropiate discutiei spun ca seful OMV s-ar fi aratat de acord cu propunerea ca firmele externalizate din Petrom sa fie implicate in derularea unor contracte externe ale societatii.

     

    O alta modalitate de curatare a structurii de personal este chiar transformarea Arpechim, a campului petrolier Surplacu de Barcau si a unor benzinarii in companii separate de Petrom. Acestea ar urma sa fie controlate in prima faza tot de OMV. Daca insa austriecii vor alege sa vanda sau sa renunte la participatia majoritara in aceste companii, angajatii lor vor disparea de pe statele grupului.

     

    Reprezentantii Petrom nu au dorit sa precizeze pentru acest articol care este numarul de salariati cumulat al entitatilor mentionate. Pe langa metodele de amortizare a efectelor sociale, restructurarea se va face si prin metoda clasica. Adica disponibilizari directe cu plati compensatorii.

     

    Pentru ca si acest program mai dur sa fie indulcit, viitorii disponibilizati ar putea avea optiunea de a deveni si actionari ai Petrom (titlurile companiei se tranzactioneaza in prezent la preturi foarte mari pe Bursa).

    Aici, tot Liviu Luca are rolul determinant. El a avut o serie de intalniri cu Codrut Seres, noul ministru al economiei. Subiectul numarul unu a fost posibilitatea ca sindicatele din Petrom sa cumpere 8% din actiunile societatii, conform contractului de privatizare.

     

    „Nu cred ca vor cumpara 8% de prima data, ci pachete mai mici, problema principala fiind ca nu au (sindicatul – n.r.) fondurile necesare. Din partea mea nu exista absolut nici o problema sa le vindem cele opt procente rezervate“, a spus Seres, dupa discutia cu Luca. Sa nu aiba sindicalistii de la Petrom bani pentru actiuni? Poate deocamdata. Daca liderul de sindicat obtine, in negocierile cu OMV sau cu statul roman, pachete importante de plati compensatorii pentru viitorii disponibilizati, situatia s-ar putea schimba.

    Liviu Luca nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

     

    Daca restructurarile de personal sunt cu bataie ceva mai lunga, urmand sa se desfasoare in trepte, restructurarea organizationala a Petrom poate incepe foarte curand. Asta pentru ca sefii OMV-Petrom pot aplica masuri acceptate deja in programul de privatizare: formarea de societati separate din rafinaria Arpechim, combinatul chimic Doljchim, campul petrolifer Suplacu de Barcau si unele statii de distributie. Deocamdata nu s-a luat o decizie referitoare la viitorul acestor filiale. In functie de rezultatele lor financiare, se va stabili daca ele vor ramane in cadrul grupului sau vor fi vandute.

     

    „OMV vrea sa transforme Arpechim, Doljchim si unele statii in centre de profit“, au precizat surse din industria petroliera. Pana acum, unitatile in cauza erau sucursale ale Petrom, iar veniturile si cheltuielile lor erau asimilate in bilantul contabil al societatii-mama.

     

    „Prin crearea de societati separate, va exista o evidenta exacta a situatiilor financiare ale acestor unitati si ele nu vor mai fi subventionate din activitatea de explorare, spre exemplu“, au mai spus sursele citate. Apoi, OMV va decide daca societatile amintite merita pastrate in cadrul grupului, daca vor intra in parteneriat cu alte companii sau daca vor fi vandute. Procesul de vanzare va fi insa, si el, unul de durata. „Cam intr-un an se vor lamuri cat produc si cat pierd societatile formate“, au mai afirmat surse din industria petroliera.

     

    Si ministrul economiei, Codrut Seres, se asteapta la modificari substantiale de strategie o data cu preluarea conducerii de catre austrieci. „OMV abia a intrat la Petrom si va curata tot ceea ce inseamna contracte neperformante si va restructura anumite domenii. Sunt intr-un  proces de analiza in legatura cu viitorul diviziilor de petrochimie (Arpechim – n.r.). Din cate stiu eu, nu prea ii intereseaza petrochimia“, a precizat Seres.

     

    Cine ar putea prelua unitatile externalizate? Cei mai importanti jucatori de pe piata romaneasca a petrolului s-au aratat, deja, interesati de unitati din cadrul Petrom. „Vrem sa cumparam benzinarii sau sa construim unele noi. Asteptam sa vedem care este decizia Petrom cu privire la eventuale vanzari“, a declarat Karoly Robak, directorul general pentru Romania al grupului petrolier ungar Mol. Compania nu este insa interesata de preluarea nici unei rafinarii.

     

    La acest capitol, eventualii parteneri de dialog sunt grupul rus Lukoil sau chiar Rompetrol. Daca OMV decide sa vanda rafinaria Arpechim, statul roman a lansat, din nou, varianta ca aceasta sa fie oferita „la pachet“ cu combinatul chimic Oltchim, acum in proprietatea Ministerului Economiei. Arpechim este singurul furnizor de etilena si propilena (principalele materii prime pentru PVC) al Oltchim.

     

    Rompetrol si-a aratat deja disponibilitatea sa se extinda in sectorul petrochimic. Ba chiar Dinu Patriciu, presedintele grupului, a sustinut ca societatea sa are nevoie de capacitati de rafinare noi. La randul lor, rusii de la Lukoil au cochetat cu ideea preluarii Oltchim. „Analizam proiecte din piata petrochimica si din Europa de Est, in special Oltchim. Cu parere de rau, exista in acest proiect probleme, intrebari legate de aprovizionare“, a spus, recent, Vagit Alekperov, presedintele Lukoil. Dar aceste probleme legate de materia prima ar putea disparea prin asocierea cu rafinaria Arpechim.

     

    Daca pentru Arpechim ar exista potentiali cumparatori sau parteneri, deocamdata nu au aparut investitori care sa fi „curtat“ producatorul de ingrasaminte chimice Doljchim. De cand echipa OMV a „intrat in paine“, a inceput sa schimbe si partenerii de afaceri. O prima masura a fost aceea de alegere a unei alte firme care sa faca auditul financiar al Petrom pentru anii 2004 si 2005. Adunarea Generala a Actionarilor a decis, la mijlocul lui ianuarie, sa renunte la serviciile societatii Elite Consulting Bucuresti. Locul acesteia a fost luat de reprezentanta din Romania a firmei de consultanta Deloitte & Touche.  Alegerea a fost determinata de faptul ca intre OMV si Deloitte exista, deja, o relatie de parteneriat, firma efectuand auditul pentru compania austriaca.

     

    Dar OMV nu a renuntat numai la serviciile societatii de audit, ci si la multi dintre furnizorii de materii prime. Bursa Romana de Marfuri (BRM), prin care aveau loc o mare parte a achizitiilor importante, a primit deja o notificare prin care a fost anuntata ca urmeaza sa i se comunice daca Petrom va mai continua achizitiile prin intermediul bursei, au precizat surse din cadrul BRM.

     

    Cert este ca, de la inceputul anului, Petrom a mai incheiat contracte prin intermediul BRM doar pentru licitatiile amanate din 2004. Casele de comert si companiile de brokeraj care participau la licitatiile pentru Petrom au fost anuntate, deja, ca acestea se suspenda. „Am fost anuntati de BRM ca Petrom nu mai face actiuni pe bursa“, a declarat pentru Business Magazin Aurel Bacila, reprezentantul firmei de brokeraj Kronos Worldwide Ltd. „Se pare ca au luat decizia de a nu mai participa la licitatii. Probabil cumpara doar in functie de necesitati“, a mai spus Bacila.

     

    Decizia OMV de a renunta la achizitiile de titei pentru Petrom de la BRM poate afecta veniturile bursei. Compania petroliera era cel mai important ordonator al BRM. Numai in prima jumatate a anului trecut, societatea a cumparat titei in valoare de aproximativ 170 de milioane de dolari prin intermediul bursei de marfuri. Noua conducere a Petrom analizeaza de altfel in momentul de fata toate relatiile comerciale ale companiei, urmand sa decida daca va pastra sau nu reteaua de dealeri si de furnizori.

     

    Toate aceste modificari si restructurari au ca scop eficientizarea activitatii Petrom. Cand aceasta va fi realizata, compania petroliera romaneasca va fi integrata efectiv in OMV. Asa se explica de ce, deocamdata, statiile pe care OMV le are sub nume propriu in Romania vor avea o activitate independenta. „Benzinariile OMV se vor integra in noua societate peste 3-4 ani“, a precizat Rainer Schlang, directorul general al OMV Romania.

     

    Care vor fi insa efectele preluarii Petrom de catre OMV asupra pietei? Un prim rezultat este alinierea preturilor pentru carburanti la cotatiile internationale ale titeiului. Compania a anuntat, deja, ca va aplica „practicile europene“ pentru formarea preturilor. Mai clar, tarifele vor putea varia periodic, in functie de pretul titeiului. De altfel, aceasta miscare era asteptata de competitori.

     

    „Intram in normalitate. Preturile nu vor mai fi influentate politic, ci vor fi stabilite in piata“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier Rompetrol. El a estimat ca, in felul acesta, va creste marja dintre pretul titeiului brut si cel al produselor petroliere, iar companiile vor avea un fond disponibil mai mare pentru investitii.

     

    Veste buna pentru petrolisti, dar proasta pentru consumatori: pretul unui litru de benzina va fluctua insa intr-un interval aflat cu mult deasupra nivelului actual: 36.000 – 45.000 de lei. Dar nu numai preturile se vor schimba. „Cred ca in Romania vor ramane trei-patru rafinarii“, sustine Patriciu. Falimentul rafinariilor nerentabile va fi insa doar un detaliu al tabloului.

     

    Mentinerea Petrom in proprietatea statului atat de mult timp a fost de fapt o modalitate mascata de subventionare a pretului benzinei, de care au beneficiat toate companiile romanesti. Profitul Petrom a fost sacrificat pentru a diminua efectul social si economic al cresterii pretului benzinei.

     

    Cum de acum incolo menirea Petrom va fi sa faca profit pentru actionarul sau, nu sa protejeze alte companii, mediul de business romanesc va suferi inca un soc, alaturi de intarirea leului sau cresterea pretului energiei electrice si gazului. Si in afara de cele cateva rafinarii, vor trece probabil pe tusa alte mii de firme care nu vor face fata jocului eficientei.

  • Inca un an cu Greenspan

    Cu toate ca unii dintre colegii sai intrevad la orizont o crestere a inflatiei, presedintele Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, pare foarte linistit, scrie Business Week. Inainte de sedinta Comitetului de Politica Monetara a Fed, din aceasta saptamana, pietele financiare au inceput sa freamate. Investitorii se tem ca Greenspan si colegii de la banca centrala vor renunta la strategia de crestere lenta a ratei dobanzii adoptate pana acum, in favoarea uneia mai agresive.

     

    Aceasta pentru ca la precedenta reuniune, de la jumatatea lui decembrie 2004, unii participanti s-ar fi ingrijorat cu privire la presiunile inflationiste atrase de deprecierea dolarului, de costurile inca mari ale energiei si de evolutia prea putin favorabila a productivitatii. Cu toate acestea, apropiatii lui Greenspan sustin ca acesta este in continuare adeptul unei strategii de crestere lenta a dobanzii de referinta, cu un sfert de punct procentual la fiecare sedinta a Fed.

     

    Pe de alta parte, unii presedinti de filiale ale Fed sunt adeptii ideii ca banca centrala americana ar trebui sa urmeze exemplul celor europene si sa fixeze o cifra anume pentru rata inflatiei avuta in vedere ca obiectiv anual. Nici aceasta idee nu este agreata de Greenspan, care considera ca procesul de calcul ar fi mult prea greoi si n-ar justifica efortul.

     

    Unii analisti sunt insa de parere ca influenta lui Greenspan s-a diminuat simtitor, mai ales ca urmeaza sa-si paraseasca functia la inceputul lui 2006, cand ii expira mandatul. Dat fiind capitalul de credibilitate pe care il detine Greenspan – si pe care nu se stie daca succesorul sau va fi capabil sa-l mentina – astfel de discutii sunt totusi inevitabile, atata vreme cat bancherii de la Fed considera ca trecerea la tintirea inflatiei ar face mai putin vulnerabila institutia in momentul tranzitiei de la Greenspan la un nou presedinte.

  • CE A CASTIGAT OMV

    Prin cumpararea Petrom, OMV a preluat capacitati de productie de opt milioane de tone de titei si zacaminte de peste un miliard de barili de petrol. Petrom a intrat in proprietatea unei companii prezente pe cinci continente, cu o cifra de afaceri de peste sapte miliarde de euro si care are o cifra de afaceri de trei ori mai mare decat a SNP Petrom.

     

    PETROM IN CIFRE

     

    RAFINARE: 8 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Petrom are 306 zacaminte de petrol si gaze, asociate cu 1.450 de sonde de gaz si 13.856 de sonde petroliere

    REZERVE: 1 miliard de barili de petrol

    PIATA: 40% din piata romaneasca de combustibili

    BENZINARII: Peste 600 de statii de carburantI, din care 200 sunt modernizate

    CIFRA DE AFACERI: 2 miliarde de dolari, in primele noua luni ale lui 2004

    PROFIT NET: 70 de milioane de dolari, in primele noua luni ale anului trecut

    ANGAJATI: 53.000 in 2004

     

    OMV IN CIFRE 

     

    RAFINARE: 18,4 mil. tone de titei pe an

    ZACAMINTE: Activitati de exploatare si productie in 17 tari, pe cinci continente

    REZERVE: Peste 400 de milioane de tone echivalent petrol

    PIATA: 32% din piata austrica de produse petroliere

    BENZINARII: 1.800 de benzinarii, in afara de cele preluate de la Petrom

    CIFRA DE AFACERI: 7,48 miliarde de euro in primele noua luni ale anului trecut

    PROFIT OPERATIONAL: 742 de milioane de euro in primele noua luni 2004

    ANGAJATI: 6.137 in 2004

  • P&G are cu ce sa rada piata

    Consolidarea pe piata mondiala a produselor de consum a primit un impuls extrem de important prin achizitia de catre grupul american Procter & Gamble a companiei Gillette, intr-o tranzactie de 57 de miliarde de dolari. A 15-a ca valoare din topul celor mai mari tranzactii comerciale din ultimele doua decenii si singura care implica un producator de bunuri de consum, preluarea Gillette va face din P&G cea mai mare companie din lume de pe aceasta piata, cu o cifra de afaceri anuala de aproape 61 de miliarde de dolari.

     

    Pentru P&G si Gillette, preluarea va insemna economii de 14-16 miliarde de dolari la cheltuielile operationale, 6.000 de locuri de munca mai putin (4% din forta de munca a celor doua companii) si foarte probabil mai multa autoritate in negocierile cu retailerii si cu agentiile de publicitate. In plus, P&G, al carui portofoliu de marci este orientat mai ales pe detergenti si sampoane (Ariel, Tide, Head & Shoulders, Pantene), isi consolideaza prezenta pe piata produselor de barbierit, dominata de Gillette, ca si pe cea a bateriilor alcaline (Duracell este o marca detinuta de Gillette). 

     

    Preluarea Gillette este ultima dintr-o serie de achizitii intreprinse de P&G in anii din urma, avand ca scop atingerea suprematiei mondiale pe piata bunurilor de consum. In 2001, P&G a cumparat producatorul de vopsele de par Clairol, pentru 4,95 miliarde de dolari, iar in 2003 a cumparat compania Wella, pentru 7 miliarde.

  • GREII DE LA PETROM

    Noul Consiliu de Administratie al Petrom este format din sapte membri, dintre care patru sunt austrieci. De soarta companiei se vor ocupa directorii care au asigurat si interimatul in ultimele luni, printre care si Werner Schinhan, care va fi responsabil, de fapt, de restructurarea Petrom.

     

    Wolfgang Ruttenstorfer este presedintele OMV din 2002 si presedinte al CA de la Petrom. Lucreaza la OMV din 1976, cu o mica pauza, cand a fost adjunctul ministrului finantelor din Austria.

     

    Gerhard Roiss este vicepresedinte al grupului OMV si membru in CA al Petrom. El lucreaza la OMV din1990. Din 2004, a fost numit si managing director la divizia de rafinare si marketing a grupului. 

     

    David Davies este directorul financiar al OMV si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Inainte de a veni la OMV, a lucrat la PricewaterhouseCoopers, Burger King, Walt Disney-Europa. 

     

    Helmut Langanger este directorul diviziei OMV de explorari si productie si membru in Consiliul de Administratie la Petrom. Lucreaza la OMV din 1974. Din 2002 este vicepresedinte executiv al grupului.  

     

    Werner Schinhan este director general adjunct, pe probleme de trezorerie, activitatile economico-financiare si corporate la Petrom. El a fost numit vicepresedinte si director de strategie si dezvoltare la OMV in 2002. 

  • Capitanul de la Marea Neagra

    Revista The Economist considera „promitator“ inceputul mandatului prezidential al fostului capitan de vas Traian Basescu, ale carui prioritati sunt lupta cu coruptia, integrarea in UE, strangerea relatiilor cu America si un rol mai consistent al Romaniei in zona Marii Negre.

     

    Marea Britanie, cel mai important aliat al SUA in Europa, se afla bine plasata in acest context, pe „axa Washington-Londra-Bucuresti“, cum a numit-o Basescu, a carui prima vizita in Occident va fi in capitala britanica. Nu la fel de bine plasata e Franta, atata vreme cat noul presedinte roman a promis ca va investiga o serie de contracte ale fostului guvern de la Bucuresti, in frunte cu cel incheiat cu firma franceza Vinci.

     

    In planul politicii interne, ultima estimare a Economist Intelligence Unit (EIU) sustine ca guvernul de coalitie cu patru partide al Romaniei este prin natura sa instabil, grevat de disensiuni interne si ca este improbabil sa-si poata duce la capat mandatul, desi sunt putine sanse ca eventualele alegeri anticipate sa aiba loc inainte de 2006. In plan economic, EIU considera ca politicile economice vor fi greu de coordonat si de aplicat in 2005-2006 in lipsa unei majoritati parlamentare controlabile de catre guvern si in conditiile unor conflicte interne in coalitie.

     

    EIU apreciaza ca economia Romaniei va creste cu 5,2% in 2005 si cu 4,4% in 2006, ca efect al unor politici fiscale si monetare mai restrictive. Este putin probabil ca deficitul de cont curent sa scada in mod semnificativ in lipsa aplicarii unor astfel de politici, care s-ar putea dovedi necesare pentru a corecta eventualele efecte negative ale numeroaselor schimbari macroeconomice decise pentru 2005 – trecerea la tintirea inflatiei, liberalizarea completa a contului de capital, denominarea leului si introducerea cotei unice de impozitare.

  • LUPTA SINDICALA DE MODA NOUA

    Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere si Independente (FSLI) din Petrom, este considerat, in unele cercuri, adevaratul conducator al companiei petroliere in ultimii ani. Luca nu numai ca a negociat pe pozitii de forta pentru a pastra neschimbat numarul salariatilor, dar a si implicat sindicatul in diferite afaceri, transformandu-l si intr-o forta financiara, nu numai una sociala.

     

    EL LIDER MAXIMO: Luca nu este numai presedintele FSLI, ci si presedintele Uniunii Federative Sindicale Atlas, care are 200.000 de membri din sectorul energetic. De asemenea, este prim-vicepresedinte al CNSLR Fratia.

     

    MEDIA: Sindicalistii condusi de Luca controleaza posturile TV Realitatea, Alfa, 16 televiziuni locale, Radio Total si alte noua posturi de radio locale, precum si publicatiile Telegraful de Prahova si Ziua.

     

    FINANTE: Sindicatul este actionarul majoritar al bancii Romexterra si al societatii de asigurari Petroas.

     

    SERVICII PETROLIERE: Petrom Service, al carui principal client este Petrom, a fost infiintata de sindicat in 2002 si a avut o cifra de afaceri de peste 250 de milioane de dolari.

    PODGORII: Sindicatul condus de Luca a cumparat si cateva podgorii si crame din zona vitivinicola a Ploiestiului, cea mai cunoscuta fiind Crama Seciu, de langa Boldesti – Scaeni.

  • CONTRACTUL DE PRIVATIZARE

    In urma negocierilor, OMV si-a asumat prin contractul de privatizare o serie de obligatii, obtinand in schimb ceea ce era cel mai important: libertatea de a restructura Petrom.

     

    PRODUCTIE: OMV nu poate produce mai putin decat pana acum: trebuie sa mentina o productie de minimum 4,2 milioane de tone de titei si minimum 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale in urmatorii 5 ani.

     

    PRET: Compania austrica a platit 669 mil. euro pentru 33,34 % din actiunile Petrom.

     

    INVESTITII: OMV a facut majorare de capital in valoare de 830 mil. euro, ajungand astfel actionar majoritar, cu o participatie de 51%. Banii vor fi folositi pentru investitii in companie.

     

    DATORII: OMV a preluat o datorie externa a Petrom in valoare de 292 mil. euro.

     

    SALARIATI: Contractul de privatizare lasa la latitudinea OMV programul de disponibilizari. Singura prevedere privind numarul salariatilor spune ca acesta trebuie mentinut in limitele planului de afaceri al cumparatorului.

     

    MEDIU: OMV isi asuma respectarea obligatiilor privind protectia mediului, dar „contaminarea istorica“ ramane in grija statului roman.

  • Din nou „in mainile strainilor“

    Industria petroliera romaneasca a fost dominata inca de la infiintare, la sfarsitul secolului XIX, de companii straine.

     

    Peste doi ani, industria petroliera din Romania va implini 150 de ani. Romanii s-au inscris in randul producatorilor de petrol in 1857, an in care au realizat trei premiere mondiale – prima tara din lume inregistrata cu productie de titei (257 de tone), prima rafinarie din lume, la Ploiesti, si primul oras din lume iluminat public cu petrol lampant, Bucuresti, din aprilie 1857.

     

    Dupa o perioada oarecum romantica, in care productia s-a situat sub 20.000 de tone anual, dupa 1895 legea minelor a permis patrunderea capitalului strain. Numarul societatilor a crescut rapid, ajungand la 104 in 1914. Printre ele se regasesc gigantii acelor ani, Steaua Romana (1896), Standard Oil, companie romano-americana (1903), Vega (1905), Unirea Aquilla Franco-Romana (1906), Concordia (1904) sau Astra Romana (1910), divizie a Shell.

     

    Productia a crescut de la 250.000 de tone in 1900 la 1,2 milioane de tone in 1909 si 1,7 milioane de tone in 1914. Primul razboi mondial a produs industriei romanesti de petrol pagube de aproape zece milioane de lire sterline, refacerea ramurii durand circa sapte ani. Relansarea productiei a fost remarcabila si a condus la realizarea in 1938 a unei productii de 6,6 milioane de tone – peste actuala productie nationala.

     

    Petrolul romanesc a fost principala sursa de alimentare cu carburant a masinii de razboi germane si a fost vizat in mod deosebit de strategii aliati. In perioada august 1943 – august 1944, rafinariile au fost distruse in proportie de 70%.

     

    Dupa razboi, industria petroliera a fost marcata de nationalizarea mijloacelor de productie si de infiintarea Sovrompetrol, care a distrus literalmente unele din cele mai bogate zacaminte din cauza exploatarii nerationale. In 1953, volumul gazelor arse si eliminate in atmosfera era de 1,5 miliarde de metri cubi, prezentand interes numai productia de titei.

     

    Exploatarea extensiva a continuat si dupa 1965. Se sapau anual 2.000 de sonde, ajungandu-se in 1976 la productia record de 14,7 milioane de tone de titei. Din aceeasi perioada dateaza si inceperea explorarilor pe platoul continental al Marii Negre. Primele lucrari de prospectiune s-au realizat in 1968, iar in 1975 s-au efectuat primele foraje de explorare. In 1987 a fost pus in productie primul zacamant din Marea Neagra. In prezent circa 10% din productia autohtona de petrol provine din zacamintele marine.  Nivelul tehnic al dotarilor a scazut continuu, pana in 1989, politica regimului – sistarea importurilor, ruperea legaturilor cu organizatiile internationale – izoland, practic, industria romaneasca de ierarhia mondiala din domeniu.

     

    Dupa 1991, productia interna s-a stabilizat o perioada in jurul valorii de 6,7 milioane de tone anual, scazand in prezent la circa 6 milioane de tone. In ultimii zece ani, companiile straine au fost prezente atat in distributie (Shell, Agip, Mol, LUKoil, OMV), cat si in explorare sau rafinare.

  • Actiunile romanesti prea scumpe

    Pana acum, achizitionarea unor companii regionale de catre marile corporatii din Ungaria a avut o contributie neinsemnata la rezultatele ulterioare ale acestora din urma. Insa analistii pietei de capital prevad o schimbare in urmatorii cinci ani, pe masura ce filialele din strainatate ale celor mai importante companii listate la bursa din Ungaria vor asigura aproape jumatate din profiturile acestora, consemneaza Budapest Business Journal.

     

    In acelasi timp, analistii considera ca firmele din sud-estul Europei, privatizate sau pe cale de a fi vandute, vor fi principalul motor al cresterii economice si vor accelera dezvoltarea burselor nationale, la concurenta cu piata de capital din Ungaria. In ceea ce priveste preferinta investitorilor, fondurile de investitii specializate pe pietele in curs de dezvoltare au inceput deja sa paraseasca actiunile maghiare in favoarea celor turcesti. Pe de alta parte, actiunile unguresti abandonate de aceste fonduri devin atractive pentru fondurile de investitii care au ca tinta pietele de capital europene, adica pietele deja mature. Afluxul sumelor plasate de aceste fonduri ar explica deja, de altfel, si evolutia ascendenta a bursei din Budapesta pe parcursul anului trecut, in conditiile in care marile piete occidentale au ajuns in 2004 la saturatie, determinand investitorii sa se orienteze mai spre est.

     

    Cat de spre est insa? Avand in vedere discutiile despre aderarea Turciei la UE, dar si despre integrarea Romaniei si a Bulgariei in 2007, este foarte probabil ca fondurile specializate pe pietele in curs de dezvoltare, care la ora actuala reprezinta 80% din investitiile straine la bursa din Budapesta, sa-si majoreze plasamentele la bursele din tarile mentionate. Daca actiunile cotate pe piata turceasca sunt insa puternic subevaluate, analistii unguri considera ca in cazul actiunilor romanesti se poate vorbi de o supraevaluare.