Author: adison
-
Percheziţii la Timişoara într-un dosar vizând decontarea unor servicii medicale cu acte false
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Timiş, poliţiştii au făcut patru percheziţii la sediile unei firme şi la locuinţa unei persoane, fiind vizate două femei – administratorul şi patronul -, care ar fi decontat cu acte false 800 de consultaţii de planning familial, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Conform sursei citate, în perioada iunie 2013 – septembrie 2014 administratorul şi proprietarul unei clinici ar fi raportat la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate 800 de consultaţii de planning familial, întocmind în fals documentaţia necesară.
Anchetatorii au stabilit că datele persoanelor care figurează în evidenţele de consultaţii ale clinicii ar fi fictive, fiind preluate din evidenţele unei alte societăţi comerciale. Elterior, cele două femei ar fi reuşit decontarea ilegală a acestor servicii, prin Casa Judeţeană de Sănătate Timiş.
Prejudiciul în acest caz este estimat la un milion de lei.
Conform unor surse judiciare, percheziţiile au avut loc la o clinică de fizioterapie, Fizio Center Timişoara, iar în urma percheziţiilor poliţiştii au ridicat mai multe documente.
-
Iorgulescu: Sper ca naţionala să fie ocolită de ghinionul pe care pe care l-a avut acum 29 de ani
“Pentru vineri seară, îmi doresc ca România să nu primească gol. Dacă va reuşi să marcheze în aceste condiţii, va fi perfect în perspectiva calificării la Euro. Îmi doresc, de asemenea, ca România de astăzi să fie ocolită de ghinionul pe care l-am avut noi în urmă cu 29 de ani, tot împotriva Irlandei de Nord. Norocul se poate şi întoarce”, a declarat, miercuri, Gino Iorgulescu.
Şeful Ligii Profesioniste de Fotbal atrage atenţia asupra faptului că echipele româneşti au avut întotdeaua întâlniri dificile cu cele britanice, din cauza diferenţei de forţă.
“Îmi doresc foarte mult ca naţionala noastră să evolueze bine în partida cu Irlanda de Nord, e foarte important să obţină un rezultat bun din întâlnirea cu cel mai puternic adversar din grupa de calificare pentru Euro 2016. Pentru echipele româneşti au fost întotdeauna dificile întâlnirile cu cele provenind din fotbalul anglo-saxon, din cauza diferenţei de forţă. Nouă ne-au convenit mai mult meciurile cu echipele care practică un stil latin, apropiat de al nostru”, a adăugat Iorgulescu.
Partida România – Irlanda de Nord, din etapa a patra a Grupei F a preliminariilor Campionatului European din 2016, se va disputa vineri, de la ora 21.45, pe Arena Naţională din Bucureşti.
-
REPORTAJ: Orşova, oraşul fără încălzire centralizată de 25 de ani şi înnegrit de fumul sobelor cu lemne – FOTO
Sezonul rece este unul de coşmar pentru cei aproape 13.000 de locuitori ai municipiului Orşova, unde nu există sistem centralizat de încălzire, astfel că oamenii se încălzesc şi în 2014 tot ca acum aproape 30 de ani în oraşul de la Dunăre. În această perioadă, la orice oră, pe fiecare stradă, se găseşte un locatar care să spargă lemne cu toporul sau să le taie cu securea, soba fiind singura modalitate de a încălzi apartamentele. Oamenii şi-au făcut provizii de lemne pe care le-au depozitat în barăcile amenajate în faţa blocurilor.
“Căldura la Orşova e o problemă şi va fi o problemă pentru viitor. Ne-am întors cu două mii de ani în urmă, exploatăm, aducem aici să ne încălzim, dar nimeni nu are control pe această activitate. Ne-am întors înapoi de unde am plecat. Acum nu e greu să fac rost de lemne, dar peste câţiva ani va fi greu pentru că nu mai este materia primă”, spune un locatar din Orşova, revoltat că trăieşte în oraş în aceleaşi condiţii ca într-un sat îndepărtat al judeţului Mehedinţi.
Locuitorii de vârsta a doua din Orşova au reuşit din veniturile pe care le au să îşi pună sobe în apartamente. Cel mai greu le este bătrânilor care apelează la ajutorul vecinilor să le care lemnele la etajele superioare ale blocurilor. Pe timpul zilei, stau în frig şi aprind focul în sobă doar seara, ca să facă economie. Alţii se mai încălzesc uneori la câte un reşou.
“Fiecare se descurcă cum poate. În fostele centrale termice s-a făcut biserică pentru pocăiţi, spălătorie auto. Eu mi-am făcut teracote, am în spatele blocului, că în altă parte nu aveam posibilitate, o baracă. Oamenii bătrâni se descurcă însă foarte greu, e vai de mama lor, nici cu reşoul nu îşi permit să se încălzească. Eu am cheltuit cu lemnele în jur de 900 de lei, nu e suficient, dar fac focul numai seara, nu fac toată ziua”, a declarat Dumitru Grosu, un alt localnic din Orşova.
“Le ţin în odaie (n.r. – lemnele), doar seara fac foc. Atât. Nu am decât 700 lei pensie şi dau banii pe medicamente. Nu am copii, nu am pe nimeni, nici bărbat. Vecinii mă ajută cu lemne, îmi aduc şi o pâine.”, a declarat Irina Verdeş, o bătrână care locuieşte la etajul al treilea al unui bloc din Orşova.
Pe de altă parte, cei care nu mai speră ca Primăria să reuşească să aducă în municipiu mijloacele de încălzire modernă a locuinţei şi-au improvizat în apartamente chiar centrale pe lemne.
“Eu nu lucrez. Lemnele m-au costat cam 1.000 de lei şi nu cred că îmi ajung până la primăvară. E foarte greu, greu de tot. Fiecare cum se descurcă iarna, aşa e la noi, de peste 20 de ani, de când nu mai avem încălzire centrală”, declară Ioana Butaru, care spune că a investit 3.000 lei într-o centrală impovizată ce nu prezintă, însă, nicio siguranţă. Practic, soţul femeii şi încă un vecin au legat caloriferele din toate camerele la soba din bucătărie prin ţevi, ca să aibă căldură.
“Am calorifere până în baie. E o centrală făcută de noi, cum ne-am descurcat, improvizată. Mâine – poimâine poate să sară în aer. E foarte periculos, dar asta e!”, a mai spus femeia.
Vechiul sistem de încălzire centralizată, care a fost construit odată cu strămutarea oraşului, în anul 1970, şi care funcţiona cu păcurină, s-a distrus treptat după anul 1989, potrivit autorităţilor. Fostul primar al municipiului Orşova în legislaturile 1986-1989 şi 2004 – 2008, Constantin Negulescu, susţine că de-a lungul timpului s-au făcut mai multe studii, dar populaţia Orşovei nu poate susţine costurile unui sistem centralizat.
“În Orşova, când s-a strămutat oraşul, s-a construit un sistem de încălzire care a avut nouă centrale termice care asigurau furnizarea apei calde şi căldurii. După 1989, întrucât costurile au fost foarte mari, centralele aveau o uzură morală şi preţul gigacaloriei nu putea fi suportat de populaţie, nu s-a mai putut furniza agent termic la populaţie. După ce nu a mai funcţionat sistemul de agent termic, practic nu s-a mai găsit nicio soluţie din lipsă de fonduri. Studii s-au făcut foarte multe. Pot să vă spun că, la ora actuală, singura sursă de încălzire a orşovenilor este ca în Evul Mediu, cu teracote pe lemne”, a declarat Negulescu.
După degradarea sistemului centralizat de încălzire, Primăria Orşova a vândut majoritatea spaţiilor în care funcţionau centralele către diverşi agenţi economici, astfel încât la momentul actual în aceste locaţii funcţionează spălătorii şi chiar baruri.
În opinia lui Constantin Negulescu, aducţiunea cu gaz sau realizarea unei centrale electrice ar putea fi soluţii viabile pentru încălzirea oraşului, dar asta ar însemna costuri mai ridicate pentru populaţia care acum plăteşte, în medie, o mie de lei pentru lemenele necesare încălzirii într-un sezon rece.
“Singura soluţie care se poate realiza pentru a furniza apă caldă şi agent termic în municipiul Orşova este o centrală pe cogenerare, în care principala producţie să fie energia electrică şi, secundar, să fie agentul termic. Această centrală se poate aşeza pe Valea Cernei. Combustibil ar exista: atât cărbune din Mehadia (judeţul Caraş Severin), cât şi din import. Nu în ultimul rând, se poate face aducţiunea de gaz metan care se poate face în vederea asigurării furnizării agentului termic prin microcentrale de apartament. De partea cealaltă, Orşova este un oraş cu populaţie săracă, şomeri mulţi şi pensionari care nu pot să suporte costul gigakaloriei. Cine suportă costul încălzirii la Orşova dacă au pensii de 5 – 6 milioane?!”, se întreabă retoric fostul edil din Orşova.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX actualul primar al municipiului Orşova, Ion Manea, a declarat, în legătură cu eventualitatea realizării unui sistem centralizat de încălzire, că a purtat discuţii cu o firmă austriacă. Această firmă ar urma să implementeze un proiect-pilot de centrală la o scară de bloc din oraş. Primarul spune că centrala respectivă ar urma să funcţioneze pe bază de combustibil provenit din deşeuri.
Edilul nu a precizat însă când ar putea locuitorii din Orşova să aibă căldură în sistem centralizat, cu atât mai mult cu cât nu există nici asociaţii de proprietari.
Lipsa sistemului centralizat de încălzire degradează şi aspectul municipiului Orşova. Deşi ar trebui să fie unul dintre cele mai cochete oraşe din judeţul Mehedinţi, dată fiind poziţia sa geografică, iarna municipiul este cel mai trist. Străzile sunt pline de barăci, iar coşurile scoase din apartamente pentru fumul din sobe înnegresc pereţii exteriori ai blocurilor.
-
Mai mulţi deputaţi din Comisia pentru diaspora au ieşit să-şi ţină şedinţa în curtea Parlamentului
Printre deputaţii care au ieşit în curtea Palatului Parlamentului, în faţa presei, pentru a susţine declaraţii, s-au aflat Mircea Dolha (PNL), Bogdan Diaconu (neafiliat), Mihai Deaconu (PPDD), Aurelian Mihai (neafiliat), Ovidiu Raeţchi (PNL), Eugen Tomac (PMP).
Deputatul liberal Mircea Dolha a declarat că membrii comisiei i-au invitat pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi pe ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, pentru a discuta despre votul în turul II în dispora, însă Teodor Meleşcanu a anunţat că nu poate să participe.
Potrivit lui Dolha, Meleşcanu şi-a arătat disponibilitatea de a veni la comisie la o dată care să fie stabilită de comun acord, arătând şi că a primit din partea conducerii Camerei o informare potrivit căreia lucrările comisiei nu respectă Regulamentul, deputaţii având în aceată săptămână activităţi în circumscripţii.
Mircea Dolha, vicepreşedinte al comisiei, a susţinut că, potrivit Regulamentului, lucrările comisiilor se desfăşoară independent de Biroul Permament şi că ar fi trebuit aprobare din partea Biroului doar dacă cei doi miniştri ar fi fost invitaţi în plen.
Dolha a mai arătat că jurnaliştii au fost invitaţi să participe la lucrările comisiei, însă nu li s-a permis accesul în clădirea Parlamentului, de la secretariatul general comunicându-li-se că presa ar putea intra fără reportofoane şi camere de luat vederi.
Deputaţii au ieşit în curtea Palatului Parlamentului, unde au făcut declaraţii de presă.
Marţi, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării anunţa, printr-un comunicat, că urma să aibă, miercuri, o întrevedere cu miniştrii Teodor Meleşcanu şi Bogdan Stanoevici pe tema desfăşurării votului în diaspora în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale.
“Reprezentanţii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării vor avea miercuri, 12 noiembrie, începând cu ora ora 12.00, o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe, domnul Teodor Meleşcanu şi cu ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, domnul Bogdan Stanoevici”, se arăta în comunicatul comisiei, transmis marţi de Direcţia de comunicare a Camerei Deputaţilor.
Într-un comunicat remis ulterior acestui anunţ, conducerea Camerei Deputaţilor aprecia că iniţitiva membrilor Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor de a-i invita pe Teodor Meleşcanu şi Bogdan Stanoevici nu respectă prevederile Regulamentului Camerei.
“Conducerea Camerei Deputaţilor a constatat că membri ai Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării i-au invitat pe domnii Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe, şi Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, la o şedinţă, miercuri, 12 noiembrie. Având în vedere că hotărârea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare cu privire la programul de lucru pentru această săptămână se referă doar la activităţi ale deputaţilor în circumscripţiile electorale, iar Biroul permanent nu a fost sesizat cu această solicitare, apreciem că iniţiativa membrilor Comisiei nu respectă prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor”, se menţiona în comunicat.
Teodor Meleşcanu a fost numit luni ministru de Externe, după ce Titus Corlăţean a demisionat de la conducerea MAE.
Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate au avut loc manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.
-
Un membru al grupului Sugarhill Gang, care a lansat primul cântec rap din istorie, a murit la vârsta de 57 de ani
Născut în cartierul Bronx din New York, Big Bank – al cărui nume real a fost Henry Jackson – a murit în spitalul din Englewood, în statul New Jersey, a precizat purtătorul de cuvânt al grupului Sugarhill Gang.
“Suntem întristaţi de vestea despre moartea fratelui nostru. Odihneşte-te în pace, Big Bank”, au declarat Wonder Mike şi Master Gee, ceilalţi doi membri ai grupului.
Muzica rap s-a născut în anii 1970 în Bronx, iar “Rapper’s delight”, lansat de Sugarhill Gang, este primul cântec din acest gen muzical care a intrat, în 1980, în Topul 40 al celor mai bune piese americane.
Structura acelui cântec, în care unul dintre rapperi se laudă cu reuşitele sale, pe un ritm muzical dominat de bas împrumutat dintr-un alt cântec, “Good times”, lansat de grupul Chic, a stat apoi la baza majorităţii pieselor hip-hop din deceniile care au urmat.
În acel cântec, Big Bank Hank spune: “Am mai multe haine decât Mohamed Ali / Şi mă îmbrac atât de sălbatic / Am gărzi de corp, am două maşini mari / Nu o duc rău deloc”.
Cântecul, a cărui versiune pe album durează aproape 15 minute, începe cu o serie de cuvinte care au rămas întipărite în memoria multor ascultători care, în epocă, nu cunoşteau muzica rap: “I said a hip hop/the hippie, the hippie/The hip, hip a hop/And you don’t stop”.
Chitaristul grupului Chic, Nile Rodgers, a iniţiat un proces după ce a ascultat “Rapper’s delight”, pentru ca grupului său disco să îi fie recunoscută paternitatea piesei şi ca acesta să obţină bani din drepturile de autor, premisele viitoarelor litigii pe care industria hip-hop le-a cunoscut apoi vreme de mulţi ani.
Big Bank Hank lucra ca paznic la un club de noapte şi bucătar-pizzar atunci când a fost reperat de Sylvia Robinson, o fostă cântăreaţă de R&B devenită producătoare, care încerca să alcătuiască un grup rap, pe care l-a denumit în onoarea cartierului Sugar Hill din Harlem.
-
Curtea de Apel Cluj: Arest la domiciliu pentru fostul preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu
Curtea de Apel Cluj a judecat, miercuri, contestaţia procurorilor la decizia Tribunalului Cluj de luni, care hotărâse să înlocuiască arestul preventiv, în cazul lui Uioreanu, cu măsura arestului la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, Curtea de Apel a dispus înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, decizia fiind definitivă şi se aplică de îndată, astfel că fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj va părăsi miercuri Penitenciarul Gherla.
“Curtea de Apel a respins contestaţia declarată de DNA şi a dispus astfel înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Horea Uioreanu va părăsi în cursul acestei zile (miercuri – n.r.) penitenciarul, după ce decizia instanţei va ajunge la Gherla”, a declarat Smaranda Bara, avocatul fostului preşedinte al CJ Cluj.
Avocatul a adăugat că în arestul la domiciliu Uioreanu are de respectat câteva condiţii, printre care interdicţia părăsirii casei fără permisiunea judecătorului şi interdicţia de a lua legătura cu martorii şi inculpaţii din dosarul de corupţie. El va avea însă acces la internet şi telefon.
Aceeaşi decizie este valabilă şi pentru omul de afaceri Vasile Pogăcean, arestat alături de Uioreanu, celălalt arestat în acelaşi dosar, Ioan Bene, fiind deja în arest la domiciliu, în baza unei decizii definitive de marţi a Curţii de Apel Cluj.
Luni, Tribunalul Cluj a hotărât să înlocuiască arestul preventiv, în cazul lui Horea Uioreanu, cu măsura arestului la domiciliu, însă decizia a fost atacată de DNA.
În 23 iunie, Horea Uioreanu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Cluj, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru trei infracţiuni de luare de mită, din care două în formă continuată (10 acte materiale, respectiv 7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi complicitate la spălare de bani.
În acelaşi dosar, Ioan Bene, membru AGA în cadrul SC Construcţii Napoca SA, a fost trimis în judecată, în arest preventiv, pentru dare de mită în formă continuată (7 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator, în formă continuată (2 acte materiale) şi spălare de bani.
Vasile Pogăcean, asociat şi administrator la SC Sinai Comimpex SRL Iclod, a fost şi el trimis în judecată în arest preventiv, pentru 10 acte materiale de dare de mită.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată în acelaşi dosar, în stare de libertate, pe consilierul judeţean din partea PNL Ioan Petran, pentru dare de mită, tot în stare de libertate fiind trimis în judecată şi omul de afaceri Gabriel Davidescu, director de dezvoltare în cadrul SC Uti Grup SA Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni concurente de dare de mită.
Horea Uioreanu, Ioan Bene şi Vasile Pogăcean au fost arestaţi preventiv în 29 mai, iar ulterior Tribunalul Cluj le-a prelungit arestul preventiv.
În luna august, Tribunalul Cluj a respins cererea lui Horea Uioreanu, care invoca motive medicale, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu.
-
O rafinărie de petrol, ameninţată cu închiderea pentru poluarea aerului în Moscova
Decizia intervine în condiţiile în care mai mulţi cetăţeni au denunţat luni o concentraţie mare de hidrogen sulfurat, gaz toxic, în aerul din Moscova, atât în cartiere din centrul capitalei ruse cât şi de la periferie.
Rafinăria Moskovski, care aparţine Gazprom Neft, filiala petrolieră a gigantului energetic Gazprom, “a fost oficial acuzată în scandalul privind recenta poluare a aerului în Moscova”, potrivit Kommersant.
“Rafinăria a emis substanţe toxice în atmosferă fără a avea autorizaţia necesară din partea Ministerului pentru Resurse naturale (…) iar acum este ameninţată nu doar cu o amendă, ci şi cu închiderea” pentru o perioadă de 90 de zile, scrie publicaţia.
După ce locuitorii din Moscova au acuzat mirosul puternic de hidrogen sulfurat, Ministerul rus pentru Resurse Naturale a anunţat că, de fapt, este vorba despre izopropilbenzen, substanţă descoperită “într-o concentraţie de câteva ori mai mare decât limita admisă în emisiile rafinăriei Moskovski”.
Analiza chimică a două probe prelevate din zona apropiată de rafinăria Moskovski a arătat o concentraţie de “izopropilbenzen de 23, respectiv 30 de ori peste limita admisă”, a anunţat ministerul rus, într-un comunicat.
Compania Gazprom Neft a respins însă acuzaţiile. “Izopropilbenzenul nu este folosit la rafinăria Moskovski (…) care, în consecinţă, nu poate fi sursa emiterii substanţei în atmosferă”, a afirmat compania, într-un comunicat, citat de agenţia oficială TASS.
Alte companii, printre care operatorul de apă Mosvodokanal, fabrica de cocs şi gaze Moskoks şi compania de gaze Mosgaz, sunt vizate, de asemenea, de verificări, în urma incidentului din capitala rusă, potrivit Agenţiei ruse pentru monitorizare ecologică (Rosprirodnadzor).
“Concluziile finale vor fi anunţate după analizarea tuturor probelor prelevate şi a documentelor de control tehnic pe care fabricile poluante urmează să le pună la dispoziţia Rosprirodnadzor”, a precizat Ministerul pentru Resurse Naturale.
-
ANALIZĂ Mediafax Monitorizare – Prima confruntare electorală în cifre: De câte ori s-au acuzat Ponta şi Iohannis că mint şi nu ştiu
Klaus Iohannis a folosit de două ori cuvântul “minţiţi”, adresându-se lui Victor Ponta, în ambele situaţii referindu-se la acuzaţiile PSD potrivit cărora candidatul ACL ar intenţiona să taie pensiile.
În cazul lui Victor Ponta, acesta a folosit de trei ori expresia “nu ştiţi” şi de două ori “nu ştie”, referindu-se la contracandidatul său. Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA. Tot vizându-l pe Iohannis au fost şi afirmaţiile premierului conform cărora acesta “nu ştie” câţi români au votat în diaspora şi câţi pensionari sunt.
Victor Ponta a avut 230 replici şi intervenţii, în timp ce Klaus Iohannis a avut 160. Ponta a folosit de 14 ori cuvântul “respect” sau variante ale acestuia, iar Iohannis de trei ori.
De asemenea, numele actualului şef al statului, Traian Băsescu, a fost invocat în timpul dezbaterii de 12 ori – de 11 ori de către Victor Ponta.
Exceptând partea introductivă, moderatorul Rareş Bogdan a folosit în cursul dezbaterii 2.249 de cuvinte, restul aparţinând jurnalistelor care au adresat întrebări celor doi competitori.
-
ANALIZĂ Mediafax Monitorizare – Prima confruntare electorală în cifre: De câte ori s-au acuzat Ponta şi Iohannis că mint şi nu ştiu
Klaus Iohannis a folosit de două ori cuvântul “minţiţi”, adresându-se lui Victor Ponta, în ambele situaţii referindu-se la acuzaţiile PSD potrivit cărora candidatul ACL ar intenţiona să taie pensiile.
În cazul lui Victor Ponta, acesta a folosit de trei ori expresia “nu ştiţi” şi de două ori “nu ştie”, referindu-se la contracandidatul său. Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA. Tot vizându-l pe Iohannis au fost şi afirmaţiile premierului conform cărora acesta “nu ştie” câţi români au votat în diaspora şi câţi pensionari sunt.
Victor Ponta a avut 230 replici şi intervenţii, în timp ce Klaus Iohannis a avut 160. Ponta a folosit de 14 ori cuvântul “respect” sau variante ale acestuia, iar Iohannis de trei ori.
De asemenea, numele actualului şef al statului, Traian Băsescu, a fost invocat în timpul dezbaterii de 12 ori – de 11 ori de către Victor Ponta.
Exceptând partea introductivă, moderatorul Rareş Bogdan a folosit în cursul dezbaterii 2.249 de cuvinte, restul aparţinând jurnalistelor care au adresat întrebări celor doi competitori.