BusinessMagazin

Author: adison

  • Întrebarea capcană primită de şeful Google România la interviul de angajare

    Dan Bulucea, country manager Google România, a avut parte în cadrul interviului de angajare dat în 2010 de o întrebare capcană, ascunsă printre cele obişnuite, notează gandul.info. “Câte avioane zboară la un moment dat?”, l-au întrebat recrutorii pe actualul şef al Google România.

    “Am avut un timp de gândire, cei de acolo nu m-au grăbit. Am estimat numărul aeroporturilor din lume şi numărul de avioane de pe fiecare aeroport. Nu mai ştiu exact cât a fost rezultatul, dar a contat ideea”, a explicat Bulucea modul în care a acţionat atunci când a fost pus în faţa acestei încercări, precizând că, din moment ce a obţinut funcţia din fruntea Google România, răspunsul său a fost cel mai probabil unul bun, mai precizează sursa citată.

    Dan Bulucea, până în primăvara anului 2010 director de marketing şi business în cadrul Microsoft România, este şeful Google în România, după un total de 12 ani petrecuţi în cadrul filialei locale a celui mai mare producător de software din lume.

    Dan Bulucea are o experianţă de peste 17 ani în vânzări, marketing şi business development în industria IT&C. Dan Bulucea a lucrat în perioada 1998-2006 la Microsoft, ocupând diverse funcţii, de la PC hardware manufacturers manager, Communications Sector Manager, Developer and Platform Evangelism Group Manager. Dan Bulucea are şi expertiză internaţională, lucrând în cadrul Microsoft CEE Headquarters ca Regional Competitive Officer.

    Google a căutat un country manager pentru România încă din 2008, când Radu Tudorache, care a ocupat funcţia timp de un an, a plecat la Romtelecom. Din această funcţie, Dan Bulucea conduce biroul gigantului internet de la Bucureşti şi se va ocupa de dezvoltarea afacerilor şi implementarea strategiei Google în România, stabilirea unor relaţii de afaceri cu partenerii români şi vânzarile directe de publicitate. Dan Bulucea deţine un MBA şi este licenţiat în informatică.

  • A doua dezbatere electorală – Iohannis: Domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru?

    După mesajul de încheiere al lui Klaus Iohannis a intervenit Victor Ponta:

    ”L-am văzut pe Traian Băsescu, incredibil! Dar l-aţi studiat bine pe Traian Băsescu!”, a exclamat Victor Ponta.

    ”Eu vreau să explic un lucru. Conform legii din România şi domnul Iohannis ca primar ar trebuie să cunoască legea, ca preşedinte cu atât mai mult. Venitul minim garantat de 350 de lei se completează din bugetul de stat faţă de bugetul asigurărilor sociale. Vreau să vă spun un singur lucru. Domnule Iohannis, acum l-am văzut pe Traian Băsescu, din nou. Acelaşi fariseism, acelaşi, dacă vreţi încredere că-i prosteşte încă o dată pe români. Eu voi trăi în România fără Băsescu şi Iohannis”, a continuat Ponta, la B1 TV.

    Iohannis a replicat: “Oare, domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Fiindcă pe mine m-a refuzat. Pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, puteţi să o trageţi singuri”.

    În paralel cu ultima propoziţie a lui Iohannis, Ponta a afirmat dublându-l pe acesta: ”Eu reprezentam USL, dumneavoastră…”.

    ”Eu reprezentam USL, unde aţi venit ca să-l daţi jos pe Crin Antonescu, aţi fost implantat”, a reluat ulterior Ponta.

    El a completat astfel un moment anterior din dezbatere, în care Iohannis a prezentat taloane de pensie cu o valoare sub 350 de lei, valoare indicată de Ponta marţi pentru pensia minimă.

    ”Am aici nişte taloane de pensie. Este o pensie de exact patru lei”, a spus Iohannis.

    Ponta a intervenit: ”Trebuie să explic pentru că domnul Iohannis, ieri, nu ştia cât este pensia, 350 de ron, valoarea venitului minim garantat, pensia, dacă este mai mică, se completează de la bugetul de stat. Domnul Iohannis nu ştie legea”.

    Iohannis a continuat: ”Alt talon de pensie, cu 350 de lei. Vi le las aici”.

    ”Asta e legea, nu aveţi habar de legea pensiilor”, i-a replicat Ponta.

  • STUDIU: Peste jumătate dintre angajatorii români vor să crească salariile anul viitor

    Mai mult de jumătate dintre managerii şi proprietarii de firme (26%) care vor să crească salariile angajaţilor anul viitor intenţionează să ofere măriri între 2% şi 4,9%, în timp ce 23% dintre respondenţi au afirmat că vor să acorde creşteri salariale între 5% şi 10%, potrivit raportului “Pulsul Economiei” întocmit de firma de consultanţă.

    Ţările incluse în raport sunt România, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

    Circa 4% dintre managerii din România au declarat că vizează creşteri de salarii de peste 10%, iar 3% au spus că salariile angajaţilor ar putea fi mai mari cu până la 1,9%.

    Pe de altă parte, 2% dintre liderii de companii vor să taie remuneraţiile angajaţilor cu peste 10% anul viitor, se arată în studiu.

    Motivele principale pentru creşterea salariilor sunt îmbunătăţirea productivităţii angajaţilor şi a rezultatelor financiare ale companiilor. Lipsa de forţă de muncă specializată este un alt aspect important pe care angajatorii români îl iau în considerare când acordă creşteri salariale, urmat de presiunile din partea personalului şi de perspectivele pentru îmbunătăţirea condiţiilor economice pe piaţa internă.

    În ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 47% dintre companiile din România nu intenţionează să facă schimbări majore în 2015, în timp ce 41% dintre angajatori spun că vor oferi noi locuri de muncă. Tăieri de personal sunt estimate de 16% dintre respondenţi, 6% dintre aceştia plănuind să reducă numărul angajaţilor cu peste 10%.

    Cele mai multe companii (53%) se bazează pe creşterea productivităţii angajaţilor pentru a-şi mări cifra de afaceri în 2015, exporturile, activităţile de marketing şi cererea internă fiind alte surse principale pentru îmbunătăţirea rezultatelor financiare.

    Pe de altă parte, preţurile materiilor prime, schimbările legislative şi posibilele creşteri de taxe sunt printre cei mai importanţi factori care ar putea îngrădi activitatea firmelor, potrivit managerilor.

    În ceea ce priveşte evoluţia macroeconomică, aproape o treime dintre oamenii de afaceri din România estimează că economia locală va scădea anul viitor, 4% dintre aceştia anticipând o contracţie severă, de peste 2%.

    La polul opus, 25% dintre respondenţi prognozează o creştere de 0,1-0,9%, circa 24% consideră că avansul va fi de 1-1,9%, în timp ce 16% estimează o creştere de peste 2%.

    La nivelul Europei Centrale şi de Est, 52% dintre cei intervievaţi anticipează creştere economică anul viitor, numărul celor care estimează o contracţie a PIB-ului fiind de doar 9%.

  • Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind moartea lui Gheorghe Ursu, confirmată de instanţă

    “În noul cadru procesual, cercetările vor continua pentru a lămuri, sub toate aspectele, împrejurările în care au fost comise faptele ce pot constitui infracţiuni contra păcii şi omenirii, incriminate în noul Cod penal ca infracţiuni contra umanităţii, precum şi pentru a identifica toate persoanele responsabile de comiterea acestora”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

    Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a anunţat, în 7 noiembrie, că a întrerupt greva foamei după 17 zile, pentru că a obţinut redeschiderea dosarele penale incluse în “Procesul Comunismului”, printr-o ordonanţă a procurorului general ce infirmă toate deciziile de neîncepere a urmăririi penale date până acum în aceste cauze.

    Andrei Ursu a mai spus că în dosarul tatălui său procurorii pe masa cărora a ajuns acest caz nu au luat în discuţie mai multe probe.

    Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, în 21 octombrie, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

    Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pârvulescu, maior de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul-şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pârvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache, pe care Ursu îl acuză că “a muşamalizat dosarul”.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

    Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava printre care şi medicul care l-a operat pe Gheorghe Ursu din care rezultă “foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pârvulescu.

  • Bloomberg: Dezmăţul cheltuielilor bugetare din campanie testează bugetul României

    Pentru Luciana Bizgan, o croitoreasă din Turnu Măgurele, cursa prezidenţială ar putea însemna că nu va mai fi nevoită să meargă la serviciu în cizme de cauciuc.

    “Sper că de data asta va veni rândul străzii mele”, a spus Bizgan.

    România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, a cărei transformare post-comunistă a împins randamentul obligaţiunilor la minime record, îşi desface baierele pungii la un an după cea a ieşit de sub monitorizarea UE pentru lipsa disciplinei fiscale.

    Deficitul bugetar ar putea atinge anul viitor un nivel dublu al ţintei guvernamentale de 1,4%, dând bătăi de cap succesorului lui Ponta, dacă premierul va câştiga alegerile de duminică.

    “Guvernul va fi nevoit să facă unele ajustări semnificative anul viitor, pentru a respecta planul pentru deficitul bugetar”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Deficitul bugetar al României a urcat până la 7,2% din PIB în 2009, după ce guvernul a mărit pensiile şi salariile funcţionarilor publici, chiar dacă haosul economic global provocat de prăbuşirea băncii Lehman Brothers a redus veniturile bugetare.

    Pentru readucerea deficitului la limita de 3% permisă de UE a fost nevoie de restrângerea cheltuielilor, iar randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen de 10% a scăzut de la 5,3% la 3,7%, potrivit datelor Bloomberg.

    România are ca ţintă un deficit bugetar de 1,4% în 2015.

    La 31 octombrie, România înregistra excedent bugetar, dar Ponta a cerut miniştrilor să accelereze cheltuielile până la sfârşitul anului. Guvernul a alocat peste 1,1 miliarde de lei (317 milioane dolari) autorităţilor locale, în cadrul unei remanieri bugetare aprobată cu trei zile înainte de începerea campaniei electorale.

    De atunci, Ponta a traversat ţara pentru a redeschide şcoli renovate şi a inspecta drumuri refăcute. Ponta a declarat marţi seara că deficitul din acest an va fi uşor sub 2%.

    Premierul, care a obţinut 40,4% din voturi în primul tur al alegerilor prezidenţiale, a promis totodată fonduri suplimentare, majoritatea din bugetul anului viitor.

    “Cheltuiţi rapid banii pentru grădiniţă şi sistemul de canalizare”, a spus Ponta primarului din Dărmăneşti, în timpul unei vizite făcute în octombrie în localitate.

    Unele oraşe au acceptat provocarea. Pavajele şi bordurile instalate chiar şi anul trecut sunt înlocuite în Bucureşti şi ale oraşe. Şcolile şi birourile primarilor sunt renovate.

    Cheltuielile suplimentare ar putea contribui la revigorarea creşterii economice. În trimestrul al doilea, economia a avansat cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, mai puţin de o treime faţă de ritmul de 3,9% înregistrat în trimestrul întâi. Creşterea a fost cea mai rapidă din UE.

    “România a făcut un efort uriaş pentru a face economia mai puternică şi mai rezistentă la şocuri, fiind extrem de important ca ţara să nu pună în pericol acest progres considerabil”, a declarat marţi Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria.

    Comisia Europeană a avertizat în prognoza de toamnă publicată pe 5 noiembrie că în lipsa unor noi măsuri de creştere a veniturilor sau de reducere a cheltuielilor, deficitul bugetar va creşte la 2,8% în 2015.

    Uniunea Europeană şi FMI au amânat evaluarea celui de-al treilea acord standby al României din 2009 până după alegerile de duminică, dorind să vadă dovezi ale sustenabilităţii fiscale. Instituţiile internaţionale aşteaptă proiectul de buget pentru 2015, care va fi discutat probabil luna viitoare şi aprobat de Parlament în ianuarie, a declarat ministrul de Finanţe Ioana Petrescu, pe 6 noiembrie.

    Guvernul va încerca probabil să renegocieze ţintele fiscale cu instituţiile internaţionale, a spus Ponta, potrivit căruia România trebuie să cheltuiască mai mult pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă şi reducerea decalajului faţă de statele occidentale.

    Campania prezidenţială a lui Ponta include promisiuni de majorare a salariilor şi pensiilor, evitarea creşterilor de taxe şi reducerea TVA la fructe şi legume, dar Roxana Hulea, analist la Societe Generale, consideră că nu toate iniţiativele vor fi îndeplinite.

    “Unele dintre măsurile şi promisiunile făcute pentru alegeri vor trebui să fie inversate. În special pentru că acordul cu FMI trebuie să revină pe direcţia stabilită”, afirmă Hulea, într-un email de la Londra.

    Cu câteva zile înainte de alegeri, croitoreasa Bizgan ignoră subiecte de campanie precum independenţa justiţiei, fiind mai preocupată de generozitatea celui care va câştiga.

    “Nu-mi pasă cine va câştiga. Sper doar că vom trăi ceva mai bine, iar copiii mei vor putea merge la o şcoală decentă”, a spus ea.

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Numărul românilor şi bulgarilor care lucrează în Marea Britanie este în creştere

    Oficiul Naţional britanic pentru Statistică a anunţat că, în perioada iulie – septembrie 2014, 189.000 de români şi bulgari au muncit în Marea Britanie.

    Numărul era de 158.000 în trimestrul anterior şi de 140.000 în aceeaşi perioadă din 2013.

    În total, 1,8 milioane de imigranţi din state membre ale Uniunii Europene muncesc în Marea Britanie, cu 30.000 mai puţini decât în urmă cu trei luni, dar cu 182.000 mai mulţi comparativ cu anul trecut.

    Marea Britanie a eliminat la începutul anului 2014 restricţiile pe piaţa muncii care existau pentru cetăţenii români şi bulgari.

  • Elicopter militar armean, doborât de armata azeră în apropierea regiunii Nagorno-Karabah

    “Pe 12 noiembrie, un elicopter militar de tip Mi-24 a încercat să atace poziţii ale armatei azere, în apropierea regiunii Agdam (în Nagorno-Karabah). Elicopterul a fost doborât de armata azeră”, a anunţat Ministerul azer al Apărării.

    Potrivit autorităţilor de la Baku, părţi ale elicopterului au căzut în enclava Nagorno-Karabah, o regiune separatistă cu populaţie majoritar armeană aflată în centrul conflictului separatist bilateral.

    Autorităţile separatiste din Nagorno-Karabah au anunţat că elicopterul le aparţine, precizând că a fost doborât în timp ce efectua “un zbor de antrenament”.

    Incidentele armate s-au multiplicat în ultimele luni în regiunea Nagorno-Karabah, anexată de Azerbaidjan din perioada sovietică, în cadrul unui conflict soldat cu 30.000 de morţi.

  • Ponta, unor susţinători din Olt: “Băsescu în locul lui Gică Popescu. Aşa facem”

    Ponta a mers, miercuri, în comuna Dobrun din judeţul Olt, unde a obţinut cel mai mare scor la primul tur al alegerilor prezidenţiale, fiind ales de 95% din alegători.

    Mitingul electoral a aut loc în faţa primăriei din localitate, unde Ponta a vorbit aproximativ cinci minute în faţa celor o mie de localnici.

    După ce a terminat discursul, Ponta a fost interpelat de un susţinător care stătea în faţa scenei. “Băsescu în locul lui Gică Popescu. Aşa facem”, i-a răspuns Ponta, după care a coborât de pe scenă, alături de Liviu Dragnea şi Paul Stănescu.

    În drumul său spre autocarul de campanie, care îl aştepta pentru a se deplasa către Slatina, Ponta a vorbit cu un alt susţinător, căruia i-a transmis acelaşi mesaj: “Băsescu în locul lui Gică Popescu”.

    Ponta şi-a încheiat discursul cu parafrazarea unui cântec al lui Tudor Gheorghe: “Aici este ţara mea şi nemaul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea, aici vreau eu să trăiesc”.

    Liderul PSD, premierul Victor Ponta, actual candidat la Preşedinţie, afirma, la 12 mai, că dacă ar fi preşedinte, l-ar graţia din prima zi pe fostul fotbalist Gheorghe Popescu.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv, în 4 martie, pe Gheorghe Popescu la trei ani, o lună şi zece zile, în Dosarul Transferurilor. Fostul component al echipei naţionale a României este încarcerat la Penitenciarul Rahova.

  • SUA au trimis la o expoziţie aviatică din China un avion vizat de hackeri chinezi

    Expoziţia Internaţională pentru Aviaţie şi Aeronave spaţiale de la Zhuhai, care a început marţi, a coincis cu vizita preşedintelui american Barack Obama la Beijing, cu ocazia summitului statelor din Asia-Pacific (APEC). Taxa de participare la expoziţie este de 350.000 de dolari, potrivit site-ului Defense One. Planul de a participa la această expoziţie ar fi aparţinut Forţelor aeriene din Pacific ale Statelor Unite, parţial ca un semn de bunăvoinţă faţă de armata chineză.

    “Trimiterea (avionului) C-17 consolidează încrederea şi parteneriatul cu China şi statele din Asia-Pacific“, a declarat pentru Defense One locotenent-colonelul Christopher Karns, un reprezentant al Forţelor aeriene americane. Aeronava “C-17 reprezintă capacitatea Forţelor aeriene de a livra ajutoare umanitare (…) în regiunea Asia-Pacific şi peste tot în lume”, a adăugat el.

    Potrivit unor oficiali citaţi de Defense One, Statele Unite au decis să trimită avionul cargo la expoziţie în pofida riscurilor de securitate şi după ce Washingtonul a interzis Coreei de Sud să participe la acelaşi eveniment pe motiv că avioanele pe care voia să le aducă includ tehnologie americană.

    În plus, avionul cargo a fost vizat în această vară de un atac comis de hackeri chinezi. Su Bin, un fost angajat al companiei chineze de aviaţie Lode Technologies, a fost arestat în Canada în iunie, la cererea FBI. El şi alţi doi complici din China sunt acuzaţi că au furat numeroase date de la Boeing şi alte companii din Europa. Hackerii au obţinut date despre avioanele de vânătoare americane F-22 şi F-35, precum şi despre avionul cargo C-17 al companiei Boeing.