BusinessMagazin

Author: adison

  • Preda: ACL cere Birourilor Permanente la Cameră şi Senat pentru plen pe legea amnistiei şi cereri privind parlamentari

    “Cerem convocarea Biroului Permanent al Camerei şi a Biroului Permanent al Senatului pentru ca vineri să avem plen în Camera Deputaţilor şi să respingem definitiv legea amnistiei şi graţierii şi să votăm toate propunerile privind declanşarea urmăririi penale, inclusiv a arestării pereventive pentru deputaţii în cauză. Şi la Senat, la fel, pentru a se vota toate cererile de încuviinţare a urmăririi penale”, a precizat deputatul PDL Cezar Preda.

    Klaus Iohannis i-a cerut, miercuri, în confruntarea electorală de la B1 TV, lui Victor Ponta să facă o “treabă între bărbaţi”, respectiv să convoace, ca şefi de partide, Parlamentul pentru a pica Legea amnistierii şi graţierii, Ponta răspunzând că e atributul şefilor Camerelor.

     

  • Cererea de aur pe piaţa mondială a scăzut în trimestrul al treilea la minimul ultimilor cinci ani

    La nivel mondial, cererea pentru aur a coborât cu 2% în trimestrul al treilea comparactiv cu aceeaşi perioadă anului trecut, la 929,3 tone, în timp ce preţul unei uncii de aur a scăzut cu 8,5%, la 1.216 dolari, de la jumătatea lunii iulie la sfârşitul lui septembrie, informează The Wall Street Journal.

    “După o creştere extraordinară, trebuie să ne întoarcem la o piaţă stabilă. Aş spune că acesta este noul normal”, a declarat Albert Cheng, directorul pentru Orientul Îndepărtat al World Gold Council, grup de lobby al industriei de profil.

    Principala cauză pentru declinul de pe piaţa mondială a aurului este scăderea cu 39% a cererii de bijuterii din China în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu acelaşi interval din 2013.

    În schimb, cererea de bijuterii din aur a crescut cu 60% în India în august şi septembrie, înaintea unor festivaluri naţionale, Dhanteras and Diwali.

    Datele furnizate de organizaţie acoperă tranzacţiile cu lingouri, menede, fonduri de investiţii listate la bursă şi cu active legate de industria aurului, precum şi cererea din partea bijutierilor, producătorilor de electronice şi achiziţiile băncilor centrale.

    În total, cererea de aur din China a fost de 182,7 tone în trimestrul al treilea, iar în India de 225,1 tone, împreună reprezentând aproximativjumătate din cererea la nivel global.

  • Casa Albă exclude o nouă întâlnire Obama-Putin la Summitul G20

    “Nu mă aştept” la o nouă întâlnire, a declarat Ben Rhodes, consilierul lui Obama, într-o conferinţă de presă la Naypyidaw, capitala Myanmarului, unde are loc Summitul ASEAN, la care preşedintele american participă.

    Întrebat despre natura discuţiilor pe care le-au purtat cei doi lideri marţi, la Beijing, la Summitul APEC, Rhodes a evocat discuţii “scurte, directe”, în care Obama a insistat asupra “importanţei respectării acordurilor de la Minsk”.

    “În afară de (situaţia din) Ucraina, au abordat negocierile privind (dosarul nuclear al) Iranului, în care noi am cooperat cu ruşii, şi situaţia din Siria”, a spus el.

    Într-o convorbire telefonică, miercuri, şefii diplomaţiilor rusă Serghei Lavrov şi americană John Kerry au îndemnat la ajungerea cât mai rapid la un acord în dosarul nuclear iranian.

    Precedenta întâlnire dintre Putin şi Obama, aflaţi de mai multe luni într-un conflict din cauza crizei ucrainene, a avut loc la începutul lui iunie, în Franţa, la festivităţile prin care s-au marcat 70 de ani de la Debarcarea aliată în Normandia.

     

  • Cea mai mare licitaţie de artă din istorie: 75 de lucrări, vândute cu 853 milioane de dolari

    Casa de licitaţii Christie’s a organizat miercuri cea mai mare licitaţie de artă din istorie, vânzând opere de artă contemporană în valoare de 853 de milioane de dolari, cele mai scumpe fiind două imagini realizate de Andy Warhol, reprezentându-i pe Elvis Presley şi Marlon Brando.

    Suma obţinută a depăşit estimarea iniţială a Christie’s, de 836 de milioane de dolari. Aceasta asta a fost cea de-a patra licitaţie, începând din mai 2013, în care casa Christie’s a depăşit recordul pentru cea mai mare sumă obţinută în cadrul unei singure licitaţii de artă contemporană.

    Licitaţia foarte strânsă dintre participanţi a crescut preţul lucrării “Triple Elvis (Ferus Type)” la 81,9 milioane de dolari, în timp ce lucrarea “Four Marlons” a fost adjudecată pentru 69,6 milioane de dolari. Ambele imagini au fost create de Andy Warhol, iar lucrările au făcut parte din licitaţia cu 80 de opere de artă contemporană dintre care doar cinci nu şi-au găsit cumpărător.

    Casa Christie’s estimase că lucrările semnate de Warhol vor aduce, împreună, venituri de peste 130 de milioane de dolari, o valoare care s-a dovedit a fi mică, ţinând cont de competiţia acerbă din cadrul evenimentului privind cumpărarea acestor opere de artă.

    “Aceasta este o piaţă controlată de colecţionari de pe tot globul, care caută doar ce este mai bun din ce este mai bun”, a declarat Brett Gorvy, responsabil, în cadrul casei de licitaţii, de sectorul de artă contemporană.

    “Dincolo de recordurile stabilite, este vorba despre cinci, şase sau şapte cumpărători care se bat să dea 50 sau 60 de milioane de dolari pe un obiect”, a mai spus Gorvy.

    O lucrare fără titlu a americanului Cy Twombly, realizată în 1970, a depăşit vechiul record pentru o operă a artistului şi a depăşit şi estimarea iniţială de 35 până la 55 de milioane de dolari. Opera de artă a obţinutun preţ de 69,6 milioane de dolari, mai mult decât triplul recordului anterior.

    De asemenea, preţurile obţinute pentru lucrări de Ed Ruscha, Martin Kippenberger şi Cindy Sherman au fost mai mari decât estimările iniţiale, stabilindu-se noi recorduri privind valoarea de piaţă a lucrărilor acestor artişti, în cadrul licitaţiei de toamnă a Christie’s.

    Printre lucrările importante se mai numără “Seated Figure”, de Francis Bacon, care a obţinut 45 de milioane de dolari, cu puţin sub valoarea estimată, şi “Smash”, semnată de Ruscha, care a fost vândută cu 30,4 milioane de dolari, dublu faţă de valoarea minimă estimată.

    Valorile estimate nu includ şi comisionul casei de licitaţii, stabilit la puţin peste 12%.

    În total, 11 lucrări au fost vândute cu un preţ mai mare de 20 de milioane de dolari şi au fost stabilite recorduri pentru 15 artişti din cei 42 ale căror opere au fost vândute.

    Potrivit Christie’s, la eveniment au participat cumpărători din 43 de ţări, competiţia foarte mare ducându-se între colecţionarii din Europa şi Asia, alături de cumpărătorii americani.

    Recordul precedent privind valoarea totală a operelor de artă vândute a fost stabilit de Christie’s în luna mai, când vânzările sale de artă contemporană au totalizat 745 de milioane de dolari. Însă noul record stabilit miercuri de Christie’s a crescut îngrijorările referitoare la posibilitatea ca “bula” de pe piaţa de artă să se spargă curând.

    Licitaţiile de toamnă organizate în ultimele două săptămâni de casele Christie’s şi Sotheby’s au adus, în total, venituri de circa două miliarde de dolari.

  • OMV Petrom investeşte 30 milioane euro pentru redezvoltarea zăcământului de ţiţei Tazlău

    La finalul anului 2013, OMV Petrom avea în dezvoltare 11 astfel de proiecte. Investiţiile viitoare planificate pentru implementarea acestor proiecte se ridică la peste 500 milioane euro, iar rezervele dovedite şi probabile se ridică la circa 100 milioane bep (barili echivalent petrol), se arată într-un comunicat al companiei.

    “OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi metode de recuperare secundară pentru redezvoltarea zăcămintelor mature pentru a îmbunătăţi ratele de recuperare a ţiţeiului şi gazelor. Acest proiect va contribui la atingerea obiectivului nostru strategic de a stabiliza producţia de hidrocarburi din România în timp ce rezervele suplimentare deblocate prin această investiţie vor întări contribuţia OMV Petrom la asigurarea securităţii energetice a României pe termen lung”, a declarat Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activităţile de explorare şi producţie.

    Tazlău este un zăcământ matur de ţiţei, exploatat de peste 60 de ani, a cărui producţie zilnică reprezintă sub 1% din producţia totală de ţiţei a OMV Petrom în România. Acest proiect va debloca rezerve suplimentare de ţiţei de 3,2 milioane barili (echivalent cu circa 10% din producţia anuală de ţiţei a OMV Petrom în România), înlocuind declinul natural.

    Potrivit companiei, redezvoltarea zăcământului are ca scop creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcământul Tazlău prin injecţie de apă industrială. Proiectul de redezvoltare Tazlău constă în 20 de operaţiuni de reparaţii capitale, construirea unei instalaţii de tratare a apei şi a unei reţele noi de distribuţie a apei.

    OMV Petrom are o producţie anuală de ţiţei şi gaze de 66 milioane bep. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,2 milioane tone anual şi deţine o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW şi un parc eolian de 45 MW.

  • STUDIU: 80% dintre români înţeleg legătura dintre prezenţa reclamelor TV şi calitatea programelor – FOTO, VIDEO

    Acest efect de halou se extinde de la programe spre materialele publicitare, iar consumatorii admit că reclamele TV difuzate pe canalele în care au încredere au un impact mai puternic. Acelaşi chestionar a relevat faptul că, în pofida tendinţei în creştere de vizionare a conţinutului pe mai multe ecrane în acelaşi timp, cei mai mulţi dintre telespectatorii români continuă să petreacă în faţa televizorului între 3 şi 5 ore pe zi.

    Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu regional realizat de Discovery Networks în parteneriat cu The Future Foundation, care îşi propune să furnizeze o viziune de ansamblu asupra industriei publicităţii TV, investigând modul în care publicitarii se pot conecta cu consumatorii dincolo de metodele tradiţionale şi ce tehnici vor fi cele mai eficiente în viitor.

    Intitulat “The Future of TV Advertising”, studiul are la bază o componentă cantitativă, constând într-un eşantion de 3000 de repondenţi din zece ţări din regiunea Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa (CEEMEA) – România, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Rusia, Africa de Sud, Turcia, Ucraina şi Emiratele Arabe Unite – şi o componentă calitativă, prin intermediul unor interviuri în profunzime cu experţi din industrie din această regiune.

    Pentru România, expertul participant la panel a fost Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer Orange.

    “Într-o lume dominată de ecrane multiple, televiziunea rămâne elementul central al mixului de media. Progresele tehnologice au avut un impact important asupra modului în care telespectatorii consumă media şi, în acest context, alegerea unui anumit brand TV a devenit esenţială în gestionarea aşteptărilor legate de calitatea conţinutului pe care îl vor urmări. Telespectatorii înţeleg clar relaţia dintre publicitate şi furnizarea unui conţinut TV de calitate şi, în plus, sunt deschişi să testeze noi formate de reclame. Acest studiu ne face să fim încrezători în viitorul publicităţii TV, dat fiind faptul că publicul este din ce mai bine informat şi dispus să recompenseze materialele publicitare interesante şi relevante, extinzând discuţiile despre brandurile respective şi pe alte dispozitive pe care le are la îndemână”, a spus Dorota Zurkowska-Bytner, VP Advertising Sales Development Discovery Networks CEEMEA.

    Potrivit rezultatelor studiului, vizionarea de conţinut video pe ecrane multiple, disponibilitatea serviciilor on-demand şi capacitatea din ce în ce mai mare a telespectatorilor de a controla ceea ce vizionează sunt câteva dintre dintre cele mai importante tendinţe care influenţează configurarea pieţei media în prezent. În acelaşi timp, participanţii la studiu au demonstrat că înţeleg foarte clar relaţia dintre conţinutul de calitate, accesibil în orice moment şi publicitate ca sursă de finanţare a acestuia. De altfel, 80% dintre români consideră că absenţa publicităţii ar putea conduce la scăderea calităţii programelor TV.

    În ceea ce priveşte inovaţiile tehnologice ce ar putea fi disponibile în viitor, participanţii la studiu s-au arătat optimişti în privinţa progreselor tehnologice ce le vor permite să acceseze programele TV şi reclamele relevante pentru fiecare consumator în parte. Potrivit rezultatelor, consumatorii sunt mai receptivi dacă urmăresc o reclamă adaptată profilului fiecăruia, ceea ce sugerează un viitor în care comunicarea personalizată va fi din ce în ce mai relevantă. De asemenea, în contextul în care vizionează conţinut pe mai multe ecrane, mai bine de 50% dintre repondenţii din regiunea CEEMEA continuă discuţiile despre branduri pe un al doilea dispozitiv, după încheierea reclamei TV, demonstrând o amplificare a gradului de implicare.

    Iată principalele concluzii ale studiului:

    – Reclamele TV sunt eficiente

    • 80% dintre telespectatorii din România consideră că absenţa reclamelor ar conduce la scăderea calităţii programelor TV, în contextul în care 40% dintre aceştia petrec zilnic între trei şi cinci ore în faţa televizorului.

    • 3 telespectatori din 10 la nivelul regiunii sunt de acord că plasarea de produse în timpul unui program îi convinge mai uşor să achiziţioneze acel produs.

    – Încă nu a fost găsită durata optimă a pauzelor publicitare

    • În general, consumatorii din regiunea CEEMEA ar prefera ca pauzele publicitare să fie mai lungi şi mai puţin frecvente.

    • Furnizorii de conţinut TV trebuie să găsească un echilibru între ce îşşi doresc consumatorii şi ce e util pentru branduri. Acest aspect este cu atât mai important cu cât raportul arată că 70% din consumatori îşi amintesc cel mult 5 reclame într-o zi. Cel mai scăzut procent la nivelul regiunii s-a înregistrat în Cehia şi Polonia, unde 40% dintre repondenţi îşi pot aminti o singură reclamă la finalul unei zile.

    – Brandurile TV de încredere sporesc gradul de implicare a publicului

    • Aproape 60% din consumatorii din regiunea CEEMEA sunt de acord că brandul canalului TV este un bun indicator al calităţii conţinutului oferit. Cifra creşte la 70% în rândul publicului din Africa de Sud.

    • 1 telespectator din 3 este de acord că materialele publicitare difuzate pe canalele în care publicul are încredere au un impact mai puternic.

    – Publicitatea TV este mai eficientă dacă este difuzată pe mai multe ecrane

    • 70% dintre români consideră că difuzarea spoturilor publicitare pe mai multe canale în acelaşi timp are un impact mai mare. Aproximativ acelaşi procent a fost înregistrat în Africa de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Bulgaria, telespectatorii fiind de acord asupra impactului sporit al campaniilor integrate.

    • Rezultatele studiului arată că 50% dintre telespectatorii chestionaţi au intrat online să caute un anumit produs sau serviciu imediat după ce văzuseră reclama respectivă la televizor. Cifra creşte la 70% dintre telespectatori în Bulgaria.

    – Viitorul este personalizat

    • 80% dintre participanţii la studiu şi-ar dori să poată sări peste anumite reclame, pentru a alege să le vizioneze pe cele pe care le consideră relevante.

    • 60% dintre români sunt interesaţi să urmărească reclame adaptate profilului lor personal, tendinţă confirmată la nivelul întregii regiuni.

    • Jumătate dintre repondenţi şi-ar dori să poată acţiona imediat după ce au văzut o reclamă TV, prin intermediul unui buton de pe telecomandă care să le permită să achiziţioneze direct produsul sau serviciul promovat.

    • Peste 50% dintre consumatorii din Polonia, Emiratele Arabe Unite şi Africa de Sud consideră că reclamele cele mai memorabile sunt cele care li se adresează direct, demonstrând beneficiile conţinutului personalizat – atât pentru telespectatori, cât şi pentru branduri.

    Studiul integral poate fi descărcat de pe www.discoveryinsights.com, iar un video care sumarizează toate concluziile sale este disponibil aici:

    De asemenea, o dezbatere mai amplă în jurul studiului, la care vor participa experţi din industrie, va avea loc în cadrul evenimentului “Mediafax Talks about The Future of TV Advertising”: http://www.mediafaxtalks.ro/category/future-of-tv-advertising în data de 4 decembrie 2014.

    Grupul de experţi a fost alcătuit din:
    • Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer, Orange România
    • David Brennan, fondatorul Media Native şi fost Director de Cercetare şi Strategie Thinkbox
    • Dominic Grainger, CEO Group M EMEA, o companie de management al investiţiilor în media, care lucrează în parteneriat cu agenţii precum MAXUS, MEC, MediaCom, Mindshare, Catalyst şi Xaxis
    • Neil Hardwick, CEO Group M (Rusia)
    • Krisztian Kova, President MEME (Hungarian Electronic TV broadcasters Association)
    • Stephen Loerke, Managing Director, World Federation of Advertisers
    • Tomasz Sieniutycz, Pentagon Research, companie specializată în studii în zona de new media (Polonia)
    • Rory Sutherland, Executive Creative Director & Vice-Chairman, Ogilvy One Londra şi Vice-Chairman, Ogilvy & Mather (Marea Britanie)
    • Piotr Tyborowicz, Media DirectorTVN (Polonia)
    • Dorota Zurkowska-Bytner, VP Ad Sales Development, Discovery Networks CEEMEA

    Discovery Networks Europa Centrală & de Est, Orientul Mijlociu & Africa (CEEMEA) este o divizie a Discovery Communications (NASDAQ: DISCA, DISCB, DISCK), compania Pay-TV nr. 1 în lume, care ajunge la peste 2,7 miliarde de abonaţi în peste 220 de ţări şi teritorii. Discovery Networks CEEMEA le oferă oamenilor posibilitatea de a-şi explora universul şi de a-şi satisface curiozitatea, prin intermediul celor 12 branduri de televiziune, în frunte cu Discovery Channel, TLC, Animal Planet, Discovery Science şi Discovery HD Showcase, dar şi prin intermediul produselor şi serviciilor comerciale şi educaţionale de top. Programele noastre sunt difuzate în 19 limbi, ajungând la peste 261 de milioane de abonaţi din 105 ţări, de pe trei continente. Pentru mai multe informaţii vizitaţi www.discovery.ro.

    Future Foundation este o cea mai mare companie de cercetare îndomeniul identificării trendurilor de consum. De la lansarea sa în 1996, The Future Foundation răspunde solicitărilor companiilor utilizând informaţii direct de la consumatori, prin identificarea, măsurarea şi examinarea tendinţelor, atitudinilor şi comportamentelor pe baza studiilor cantitative şi calitative. Studiile realizate indică potenţialul impact pe care consumatorii îl au asupra pieţelor şi economiei. Pentru mai multe informaţii puteţi accesa www.futurefoundation.net.

  • Ministrul francez al Apărării: Încă nu poate fi stabilită o dată pentru livrarea primei nave Mistral Rusiei

    “Livrarea ar trebui să aibă loc în curând, doar că societatea DCNS (Şantierele Navale) a anunţat că nu dispune în acest moment de autorizaţia guvernamentală pentru export necesară în vederea efectuării transferului. Prin urmare, încă nu poate fi fixată, la acest stadiu, o dată pentru livrare”, a declarat Le Drian în faţa deputaţilor francezi.

    “Înainte de fixarea acestei date, care este necesară în vederea livrării (…) primei nave, îndeplinirea obligaţiilor contractuale continuă. Orice iniţiativă suplimentară nu are sens şi cred că, la momentul potrivit, Franţa îşi va asuma responsabilităţile”, a adăugat Le Drian.

    Primul bastiment de proiecţie şi comandament “Vladivostok” a fost finalizat, în timp ce lucrările de construire a celui de-al doilea, “Sevastopol”, continuă la Şantierele STX de la Saint-Nazaire.

    Franţa a condiţionat livrarea către Rusia a portelicopterului “Vladivostok” de o implementare a armistiţiului în estul Ucrainei şi de o “soluţionare politică” a crizei.

    La sfârşitul lui octombrie, Rusia a anunţat că va primi prima navă la 14 noiembrie, o informaţie dezminţită imediat de constructor şi Guvernul francez pe fondul criticilor venite din partea unor state membre NATO.

    Vânzarea către Rusia a două portelicoptere de tip Mistral, încheiată în 2011, în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy, a fost evaluată la suma de 1,2 miliarde de euro. Aceste bastimente sunt nave de război polivalente care pot transporta elicoptere, tancuri sau găzdui la bord un stat major.

  • Manifestanţi au incendiat Parlamentul statului Guerrero, în Mexic, după dispariţia a 43 de studenţi

    Manifestanţii, care anterior au devastat şi incendiat sediul secretariatului regional al Ministerului Educaţiei, au răscolit birourile unor aleşi locali şi au incendiat hemiciclul şi bilblioteca, după care s-au îndreptat către sediul guvernatorului, la Chilpancigo, capitala statului Guerrero.

    Protestatari au incendiat deja marţi sediul Partidului Revoluţiei Instituţionale (PRI) al preşedintelui mexican Enrique Peña Nieto, după ce, cu o zi înainte, au blocat accesul la aeroportul internaţional Acapulco, o staţiune celebră din regiune.

    Protestele violente se succed în Mexic după ce ministrul Justiţiei a anunţat vineri că cei 43 de studenţi, daţi dispăruţi pe 26 septembrie, au fost, probabil, ucişi de membri ai unui grup de crimă organizată.

    Patruzeci şi trei de studenţi ai şcolii normale Ayotzinapa au dispărut la 26 septembrie, în timp ce colectau fonduri în orăşelul Iguala. Autocarul lor a fost atacat de poliţia locală, susţinută de membri ai cartelului Guerreros Unidos. Acest atac s-a soldat cu şase morţi, între care trei studenţi.

    Mai mulţi membri ai cartelului Guerreros Unidos, arestaţi în urma acestui atac, au dezvăluit că i-au asasinat pe studenţi, după care le-au ars cadavrele timp de 14 ore şi au aruncat rămăşiţele într-un râu.

  • Daimler vrea să şteargă praful de pe Mercedes Vito şi să îl aducă mai aproape de cifrele lui Sprinter

    “ÎN OCHII PUBLICULUI, NOUL VITO A FOST CÂTEODATĂ ECLIPSAT DE MODELUL SPRINTER. Dar cum cel din urmă a fost un stindard pentru noi, este oarecum de înţeles de ce s-a întâmplat. Oricum, vrem să schimbăm asta în viitor“, spunea Klaus Benzinger, într-o prezentare susţintă la fabrica de la Vitoria din Ţara Bascilor.

    În micuţul oraş industrial din nordul Spaniei, 3.500 de angajaţi lucrează la producţia modelelor Vito şi V-Class. Uzina de lângă Bilbao produce vehicule din 1954, fiind preluată de Daimler-Benz în 1981, şi este a doua cea mai importantă din lume în segmentul dubiţelor pentru grupul german, cu o capacitate anuală de peste 80.000 de unităţi.

    Salariul mediu al unui muncitor este de 1.600 de euro, putând ajunge la 2.000 de euro lunar pentru cei care lucrează şi în schimburi de noapte, fiind de mai bine de patru ori mai mare decât cel al unui angajat din uzina Dacia de la Mioveni. Daimler a investit la Vitoria 190 de milioane de euro pentru producţia noului model Vito, prima maşină din noua serie ieşind din fabrică în luna august.

    Lansat în urmă cu 18 ani, în 1996, modelul Vito a ajuns acum la cea de a treia generaţie. Intervalul de revizie a crescut de la 30.000 de kilometri la 40.000 de kilometri sau doi ani, în funcţie de modul de utilizare. La nivel mondial, 90% dintre autoutilitarele Mercedes-Benz Vito sunt deţinute de companii mici şi mijlocii, proprietarul fiind în multe dintre cazuri şi şofer.

    Preţul de pornire pentru noul model este de 18.000 de euro. Consumul de combustibil este mai mic cu până la 2,6 litri la suta de kilometri, însemnând economii de aproximativ 700 de euro la un rulaj anual de 20.000 de kilometri. Potrivit campaniei de marketing şi publicitate devenite virală pe internet, cu mai bine de două milioane de vizualizări, noul Vito este ”rodul iubirii„ dintre limuzina din clasa S şi camionul Actros, preluând o parte dintre tehnologia şi dotările din segmentul de turisme. Compania a vândut 1,2 milioane de unităţi din acest model până în prezent.

    Mercedes Vito are o capacitate de încărcare de până la 1.369 kg, însemnând cea mai mare sarcină utilă din clasa sa. Indiferent de varianta de motorizare. În medie, consumul de motorină este cu aproximativ 20 de procente mai mic decât în cazul variantei precedente. Vito dispune de o masă maximă admisă între 2,5 şi 3,2 tone.

    Vânzările Vito în România sunt estimate la câteva sute anual, în condiţiile în care modelul mai mare, Sprinter, domină piaţa, vânzările totale ale Mercedes-Benz în România trecând în 2013 de pragul de 1.500 de unităţi în segmentul vehiculelor comerciale uşoare, unde nemţii au o cotă de piaţă de aproximativ 25%. Pe piaţa auto locală, la fiecare maşină nou-vândută se comercializează în acest segment alte şapte la mâna a doua.

  • Povestea celui mai bogat om din China. Fondatorul şi-a crescut compania la peste 200 de miliarde de dolari

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    A ajuns astfel să viziteze Statele Unite ale Americii, iar, în perioada în care se afla acolo, un prieten i-a arătat modul în care funcţionează internetul. Amicul său i-a spus că totul se află pe internet şi, pentru a testa acest lucru, Ma a dat o căutare după cuvântul bere. Rezultatele nu i-au oferit vreun rezultat din China. De fapt, nu a găsit aproape nimic despre ţara sa pe internet. Această experienţă i-a dat ideea fondării unei noi afaceri. În 1995, la întoarcerea în ţară, Ma a pus bazele China Pages, un site prin care centraliza companiile chinezeşti căutate de clienţii din străinătate şi despre care se spune că este prima afacere în mediul online a ţării.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

    În prezent, Jack Ma a trecut în fruntea clasamentului celor mai bogaţi oameni din China, după ce l-a întrecut pe deţinătorul grupului de centre comerciale şi cinematografe Wanda, Wang Jianlin, a cărui avere este evaluată la 24,2 miliarde de dolari. Fondatorul Alibaba ocupă locul 24 în clasamentele celor mai bogaţi oameni din lume întocmite de Forbes şi Bloomberg. În prezent, Jack Ma este preşedinte executiv al grupului Alibaba, format din nouă subsidiare importante – Alibaba.com, Taobao Marketplace, Tmall, eTao, Alibaba Cloud Computing, Juhuasuan, 1688.com, AliExpress.com şi Alipay.